Page 21 - Drumul_socialismului_1970_06

......................... ...................... " »
I# ^ ,
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA’

m Peste 50 000 de victime

! în urma groaznicului I
I
cutremur din Peru

m Vizita tovarăşului Emil Bodnaraş

în R.P.O. Coreeană

m Evoluţia navei cosmice „Soiuz— 9“

!
» Atlas, Curier

i
ANUL XXII. Nr. 4795 DUMINICA 7 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI stm H ttttm i

încheierea lucrărilor Colocviului

ştiinţific european de la

Bucureşti

Stmbătă s-au încheiat lu ­ leqale de prcqătirea şi organi­ PENTRU REFACEREA
Cu ce participa industria locală Realizări şi cră rile celui de-al doilea Co­ zarea conferinţei pentru coo­ GOSPO DĂRIILOR
cu
SINISTR ATE
PO PU LAŢIEI
perare si securitate europeană.
locviu ş tiin ţific european
P articipanţii au exprim at a*
tema ■ „Problem ele conferinţei
angajamente pentru cooperare şi securitate precierea lor fată de buna or- grabnice a gospodăriilor
In scopul refacerii cil mai
qanizave şi desfăşurare a co­
în Europa'*, orqani/.al la Bucu­
de materiale de construcţii la de prestigiu reşti sub eqida A sociaţiei de lo cviu lu i. faţă de con tribu ţia ) populaţiei din zonele sinis­
române.
rc.levînd
in te rna ţiona l
delegaţiei
drept
şi re la ţii
trate, B iroul Com itetului E- \
In prim ele S luni dm o c c it an, internaţionale din România im portanta orqanizării în v ii­ xccutiv al UCECOM a ho- (
m inerii de Io lu p a n i — onoraţi (A.D.LR.l.). lo r a unor reu niuni de acest lâ rit sâ acorde înlesniri pen­
doi ani com ccutiv cu titlu l de In tr-o atmosferă constru cti­ fel. m enţinerea şi dezvoltarea tru prestările dc servicii p ri­
colectiv lru n io | pe ramură _ vă. de lucru p a rlicip a n tii — contactelor între reprezentan­ vind construcţii noi. reface­
satisfacerea necesităţilor jude­ »'•ou ip o rit le ttre o reolixorilo r do oameni de ştiinţă, cercetători cia ţii care se ocupă cu stu­ rea locuinţelor, reparaţia in ­
ţii rlile rile to r in stitu te si aso­
fo it
prestigiu cu noi (apte. Au
sta la ţiilo r «le apă şi electri­
e ilro ie pejte plan 19 400 tone de
cărbune co cutica b il, productivi* şî experţi In dom eniul re la ­ diul re la ţiilo r internaţionale. citate. executarea comenzilor
tateo muncii ipo rin d cu p eite 30 ţiilo r internaţionale — au a­
kg do cărbune pe p o il. In ace- bordat şî exam inat în mod a­ şi a reparaţiilor dc mobilă
Ie \
lo f; tim p, preţul de co it a l tonal profundat o serie de problem e (Aqerpres) şi tapiţerie’, a construcţiei dc
ţului, ale economiei naţionale? de cărbune a fo it rodul cu mal garduri, p u ţu rilo r «le apă.
mult de 3 lei.
reparaţii dc obiecte «le folo­
R otpuniind cu în iu d o ţire cNe*
m ării p ortid u lui de o -jt im eci e­ sinţă îndelungat;! şi altele
fortu rile pentru creyterea produc­ Pentru asemenea lucrări, a
Puhoaiele de lichid m ilos au — Nu se produce, deci, cu tărite de situaţia producţiei ţie i, m inerii din Lupeni ţi-a u re­ Grijă deosebită pentru căror valoare «Jc păşeşte t ăllll
înnoit ongojam enlele. A llte l, loţo
<* rim at case, au stricat zidu­ întreg ul potenţial... din în trep rind erile de speciîtc, de 35 000 tone de cărbune ongo- Ici. se reduce cuantumul a-
rile şi tem elia altora, au ava­ — Este un fel de a spune, la zl, faţă de plan. jom enl in iţia l, j® prevede a ie sănătatea minerilor conlului «le la .7(1 la sută (a
ria t clă d irile unor fabrici, edi­ deoarece, pe lînqă m ăsurile — M ijlo a ce le de transport re aln a în acest an un ipo r de 17— 25 la sulă. iar numărul
plan.
40 000 lene cărbune peste
fic ii de şcoli, sau alte in sti­ ferme pe care le-am luat în pleacă in judeţ, in alte locuri la producţia modo, angajam entul ratelor lunare sporeşte între
tu ţii. Munca de refacere a în ­ vederea norm alizării integrale reînnoit prevede un ip o r da Apărarea sănătăţii m in e rilo r este în permanentă in 19 pînă la 2-1.
ceput şi continuă in toată ta­ a producţiei — la O răşlie, 111□ D. lONAŞCU 6 960 000 lei. In a ce lo ţi timp. atenţia organelor m edlco-sanltare. Pe această lin ie se De aceste prevederi vor
product!vitolea m uncii va ip o rl cu
ra. fiin d rid ica tă de felul chib­ şi Pojoqa s-au depus in acest 40 kg cărbune pe p o it, cbolluie- Înscrie şl con tro lu l am ănunţit al stării dc sănătate a m i­ beneficia salariaţii «lin in lre -
zuit şi eficient de a qîndi al sens efo rtu ri zi şi noapte — lile de producţie fiind redute cu ne rilo r ce se desfăşoară în prezent la 1. M. Barza, avînd p rim lcrile şi organizaţiile so­
conducerii noastre de partid, la fel de h o ta rit am acţionat (Continuare in pag. o 3-0 2,5 m ilioane lei foţă de 1,5 m i­ drept scop prevenirea şl combaterea îm b o ln ă v irilo r d r cialiste, m em brii cooperaţiei
lioane lei ango/am ent in iţia l.
de dirzenia şi abne.qaţia în e­ în celelalte unităti a!e noastre silicoză. meşteşugăreşti şi pensionarii
fort a oam enilor, la exponent! pentru obţinerea unei produc­ Pentru buna reuşită a acestei acţiuni, efectuarea «lin zonele care au avut de
Puţurile moderne, dotate cu
de m ărim i uluitoare. ţii suplim entare. Z ile de mun­ maşini de extracţie multicablu co n tro lu lu i a fost încredinţată unui colectiv dc m edii î suferii «le pe urma calam ită­
Intreaqa tară are nevoie că patriotică, schim buri p re ­ şi schip, expresie a tehnicii şl cadre sanitare cu o calificare superioară, ca : dr. N i- ţilo r naturale.
acum de cit mai m ulte mate­ lungite, de 10— 12 ore. co n ti­ miniere perfecţionate, sint colae Florea, de la spitalul din Bala de Criş. dr. loan PE ADRESA M U ZEU LU I
riale de construcţii, produse la nue, folosirea eficientă a fie ­ prezente in incinta multor G hilean, de la S anatoriul TB .C . Brad, A lexandru Şmller. 1 DIN T IK G ir JIU
un nivel superior c a lita tiv şi cărei ore de lucru, o organi­ Elogiu pentru furnalişti mine din Valea Jiului. din C rlşclor şi a lţii.
de elicientă- Ştim că in judeţ zare cit mai raţională a pro ­ ÎM u /c u l lagărului dc inter-
există o puternică industrie cesului de muncă, o a p ro vi­
locală de m ateriale de con­ zionare cu tot ce trebuie atît Docâ din noianul de fople cu odevorol excepţionale, <lou;i(ii şi achiziţionează o<
strucţii. care lucrează nu nu­ a În tre p rin d e rilo r cit şi a fie ­ core au alimentat din belşuq activitatea industrială o ju­ Acţiuni energice şi susţinute bicele personale ale foştilor
mai pentru necesităţile H une­ cărui ioc de producţie in p a r­ deţului în luna mal. or trebui selectat doar unul, repor­ ^ internaţi sau confecţionate
doarei, ci SÎ pentru alte jude­ te — iată cîleva elemente ca­ terul n-or ezita în a opta pentru elogiul furnoliştilor hune- t i «le aceştia in lagăr, adevr.
ţe. Ştim de asemenea că şi a- re ne-au fundam entat din plin doreni. Pentru un elogiu la superlativ adresat colectivului * rinţe dc eliberare, corespnn-
ceaslă ram ură de industrie lo ­ deciziile în ultim a vreme. de la marile furnale ale Hunedoarei, colectiv core, prln- ) «Icnţă cu mişcarea antîfascis-
cală a sufe rit din păcate de De 'altfel, parcă si m in tile tr-o muncă de rară tenacitate $î măiestrie profesională, pentru redresarea producţiei i tă dinafară ori cu fam iliile.
pe urma revărsării apelor. Su­ oam enilor au scăpărat mai re­ s-o ridicat Io nivelul unor reolizări demne de toată admira- .' fotografii, po rlrcic şi orie'»
ficiente acqumenie. deci, pen­ pede. braţele au mişcat mai tio. \ alte categorii «le m ateria*''
tru a adresa citeva întrebări la ri şl moi iute. Ceea ce am Mai îniîi pentru faptul că în luno moi au izbutit, gratie t documentare referitoare atît
asupra situaţiei actuale a a­ spus nu înseamnă însă că lu ­ unor eforturi extraordinare, să realizeze cea moi mare pro­ agricole , la viaţa dîn lagărele «lin
cestei in du strii, asupra preo­ crăm ,fără să ţinem seama de ducţie de fontă din ocest an. Apoi, pentru că, în condiţii ) România, cit şi In activitatea
cupărilor curente Şi de per­ cerinţele de exploatare a u ti­ extrem de dificile, ou depăşit pionul de producţie cu 525 ^ antifasciştilor români «lepnr-
spectivă din acest sector, to­ la je lo r. In toate în trep rind e­ tone de fontă de bună calitate. Aceasta i a o/utot pe i taţi în dife rite lagăre din
varăşului inqiner Petre Pro­ rile serviciul mecanic şef îsi otelari să realizeze într-o singură lună moi bine de un ' străinătate.
dan, d irectoru l D irecţiei jude­ realizează, cum se spune, nu Refacerea potenţia lu lui ag ri­ tă acţiunile de scurgere a apel, cooperator să participe efectiv ^ Cei interesaţi sînt rugaţi a
ţene de industrie locală. numai o b lig a ţiile sale oficiale, sfert de milion de tone de oţel. oţel core o creat condiţii cu ltu rii, care a avut de suferit crelnd astfel co n d iţii de reîn- la slrînqerea furajelor. ţ se ndrcsn Muzeului lagărului
C o nd iţiile clim atice nefavo­
de, pe urma revărsării apelor
pentru obţinerea unui spor substanţial de laminate In­
— Cum estim aţi paqubele ci veqhează şi asupra le lu iu i tr-un cuvînt. rezulîotele excepţionale ale furnoliştilor ou şi a p re cip ita ţiilo r abundenie săm înţare a c u ltu rilo r dc toate ’ «lin Tg .liu. precum şi Mu-
produse de revărsarea M u re ­ în care se execută în tre ţin e ­ declanşat, co într-o autentică reacţie in lonţ, o emulaţie din prim ăvara acestui an, sc supraletcle calam itate. rabile ale acestui an solicită c- \ zeului «le istorie a parlidu-
fo rtu ri deosebite din partea tu ­
Paralel cu intensificarea însă-
lui comunist, a m işcării rc­
l
şului in sectorul m aterialelor rea m ijloacelor tehnice $i re ­ generală pe întregul flux ol metalului hunedorean. înscrie ca o acţiune de căpe­ n u n tirilo r, de m axim ă însem- turor lu cră to rilo r oqonrelor,
de construcţie ? pa raţiile curente. Ca urmare * voluţionare şi democratice
a acestui fapt. a g rijii deosp- Ceea ce pe pion economic constituie pentru furnalişti tenie pentru to ii lu cră to rii o- năiale eslc iniţierea de acţiuni să se lucreze în fiecare zl din \ din România, Şoseaua Kisc-
— Din cele 6 mari unităti un succes răsunător se înscrie co o reolizore tehnică qoarelor — coopcratSri meca­ ho tărîte la înlre tine rca c u ltu ­ zori si pînă în noapin la asigu­
Ihte a tuturo r m un citorilor l Icff. nr 3. sectorul I, Ducu-
de specific, de la Brad. Deva. nizatori şi cadre tehnice. V o ­ rilo r. Gradul rid icat de inibu- rarea unei baze tem einice pro­ } reşti.
pentru întreţinerea u tila je lo r, şi tehnologică do more prestigiu. In moi puţin de o lună
Halcq, Hunedoara, O răşlie. Pe­ lum ul mare al lu cră rilo r ce ruienare a porum hului, sfeclei ducţiei aqricole.
în ultim ele săplăm îni, dosi au de zile de Io repunerea în funcţiune, furnalul nr. 8 o fost
troşani, nc-a răspuns in te rlo ­ trebuie executate în perioada şî ca rto filo r reclamă in te rve n ­
fost exploatate mai intens, nu­ odus Io parametri normali, iar în prezent se înregistrează
cutorul. două au fost afectate m ărul de fecţiun ilo r la maşini aici indici de utilizare deosebit de intensivi - peste 1.5 actuală la însăm intarea şi re- ţia n cîn lirzîatâ a coo pe ratori­
de calam ităţi - fabrica de cără­ însăm intarea cu b u rilo r, ap lica­ lor la executarea praşîlelor. La
a scăzut considerabil, practic, tone de fontă pe mc de volum util si zi colendoristică
mizi din O răşlie. unde p ie r­ rea praşîlelor, slrînqerea fu ra ­ C A P . Tolesti. O slrov Băeşli. Efectivele de animale
neinreqîstrind stoqnări de pro ­ F.ste un record He o valoare neatinsă pînă acum in istoria
derile au însumat circa 75 000 siderurgiei româneşti, un record dobindit în condiţiile in jelor, întreţinerea live zilo r şi S inlăm ăna-O rlca şi în alte u­
bucali cărăm izi distruse Şi ducţie din această cauză. Pot core furnoliştii - muncitori cu înoltă calificare, moiştri si altele, necesită o concentrare nităţi s-a lucrat de zor în pe n-
să ilustrez aceste spuse $i cu
si aţinerea producţiei pe 4 zile faptul că deşi în sectorul nos­ ingineri — ou asigurat uriaşului oqregot o pornire şi o masivă de forte şi m ijloace, o oada 1 -<) iunie pră$indu-se zpm
adică aproape 200 000 lei, si tru nu se raportează in dicato­ funcţionare ireproşabilă, aproape de limita teoretică orqanizare judicioasă a a c tiv i­ de hectare. Este cit se poate de vor fi consolidate
Întreprinderea de înduslric lo ­ rul p ro d u c tiv ită ţii m uncii, noi optimă. tă ţii productive în fiecare u n i­ dăunătoare însă practica unor
cală din Devo. A ici paqubele tate aqricolă in vederea u tili­ conduceri de cooperative care
sint m aterializate la balastie­ îl calculăm si este depăşit pe. Ridicarea qroduluî de intensitate n producţiei de fontă zării cu randament maxim a aştenpiă ca maî In lîi să Intre prin folosirea
seama creşterii producţiei qln-
ra Pojoqa, u n ila le oare. dato­ bate şi a m enţinerii constante cîştigă treptat noi valori In numai 5 zile din această lună, tim pu lu i favorabil efectuării la prăşitul mecanic al c u ltu ri­
rită situaţiei sale qeoqrafice. colectivul secţiei o 11-a fi/mole a si rcolizat o depăşire de
a num ărului de salariaţi, cu m uncilor în cîmp. lo r şi apoi să execute prăşită
staqnca/n si in prezent. $i la 5— 6 prorente fată de plan. pion de peste 600 tone de fontă, deschizînd perspectiva manuală. Num ai aşa se poate
cariera Pojoqa. care de numai încheierii acestei luni cu un nou record de producţie, Se impune atenţiei organiza­ resurselor proprii
— Pentru că aţi ajuns aici, ţiilo r de parlid, con ducerilor explica dc ce în ultim ele două
citeva zile produce cu jum ă- cred că e xp lica ţiile dum nea­ D. FlORESCU de un ităti şi organelor aqri- zile nu s-au prăşit manual în ilo p lu r e u prevederilo progro
prevederilor r
În fă p tu i teu
progro-
n itu ii moi
lale din capacitatea so. voastră ar îl considerabil în ­ colc judeţene intenşilicorea c- C A P. d e d t 2 hectare cu sfe­ mului noţionol de dorvoltore a io y venituri moi m c , din cre|la«ea
onim alelor
fo rtu rilo r pentru cultivarea clă 81 hectare cu ca rto li şi 50 oiehniei j o e jte re o producţiei om- Prevederile recentei hotărir» a
qrabnică <u porumb, ca rto li şi hectare, cu porumb. In situaţia moliere ore o importanţă deosebi* partidului }i guvernului privind im-
Io pentru sconomio naţională, in-
bunoioţireo preţurilor de cumpăra-
legume a celor peste 9 000 de actuală sinqura măgură care a- fluenţmd fovornbil ridicarea nive­ ro Io u nd o cotegorii de onimole
hectare râmase nei'catizale (o sîqură salvarea c u ltu rilo r de lului de Irai al populaţiei, prin ta- >i produie onim olierc este un nou
parte din ele fiind compromise la com prom itere nu esî.e alta listacerea mai deplină a nevoilor >i pulernic itim u le n t pentru ţâronn
de conium
cooperatori,
pentru to ţi producăto­
din cauza in u n d a ţiilo r] pînă la decît m obilizarea tu tu ro r coo­ O biectivele o ceitui v o ii program rii. de o «re>te moi multe anim ale,
această dată in C.A.P. şi I-A.S. p e ratorilor la muncă- De altfel, le rc a lite a iă pun concentroreo, de a ipo»j producţia ocestoio •'
In unele cooperative aqricole. modul cum fiecare cooperator ip o c ia liin re o }i m d u iln o liio rc o de a vinde statului c a ntită ţi «ol
mori de corne ţi Jopte. £*•
moi
crejiern anim olcîor, atu in sectorul
cum sînt cele dm C iula M are, execută lu crările pe suprafeţele de «lai cil }l in cel cooperoinl. prim indu-ne odoziunea faţă de pre­
Rîu de M o ri Sălaşu de Sus. repartizate constituie princip a­ prin crederea producţiei dc nutre­ vederile o ceitei hotăriri. ne vom
Densuş şî altele. în ultim a săP- lul crite riu de apreciere a apor­ ţuri tu mare valoare nutritivă »■ m o b iliio ţi mai mult pentru reali-
produceioa de furaje com binate )<
toroo planului de producţie pnvmd
♦ ămînă s-au însămînţa» supra­ tu lu i pe care şi-l aduce la d i­ concentrate |n conformitate cu pre­ creşterea electivelor de onim aie fi
feţe cuprinse între 10-00 de hec­ minuarea paqubelor provocate vederile oceitui program , in coo­ a producţiei onim aheie. Oe oie-
tare. ceea ce denotă că există de revărsarea apelor. perativa ogricolâ din C riilu r s-ou menea, ne angajam 16 vindem Ho
luot m ături pentru a ie crea un lului lup lim cn ta r in acest en S 000
p o sib ilită ţi ca pe suprafeţe mai O altă acţiune deosebit de pulernic lector loolehnic, pentru litri lapte }i 1 030 kg carne Prin
m icî să se lucreze din plin, să im portantă este recoltatul trifo - creţlereo conlm uâ a electivelor dc volorificareo onim oleior fi o pro­
se urqenteze semănatul. Ase­ lîenelor. lucrare care în C.A P. anim ale. îm bunătăţirea structurii duselor onim olierc către Hol, co
noii
oceitoro şi creţterca producţiei lor
efect al prevederilor
hotarlri,
menea măsuri se cer În tre p rin ­ nu s-a realizat nici ne 10 la Pmâ la ifieşi IuI o ceitu i on, sec­ vom rc a liio venituri juplim cnfore
se si pc ogoarele cooperative­ sută din suprafaţa planificată. torul n oitru loolehnic trebuie io a ­ de 63 000 Ici A llte l, vom aven p o ­
lor agricole din Sîlvaş, Bretea Inţeleqtnd că soarta producţiei jungă Io un efectiv de 349 capele sibilitate a ia consolidăm efectivei:
'30
vaci |i
bovine,
de anim ale »nro o mol solicita îm ­
din care 200
Română. Unirea Boşorod ele., anim aliere depinde ne m ijlocit capete porcine. G eţi nu am ajuns prumuturi de la Hat
unde au mai rămas de însă- de m ăsurile ce se întrep rind încă la Jumătatea anului, deţinem IOAN PETER
deja in proprietate o b ţica ic â " n
m lntat suprafeţe destul de în ­ pentru evitarea p ie rd e rilo r din număr de 335 bovine, din core 194 preşedintele C.AP. O istur
semnate. De asemenea. în producţia de nutreţuri, condu­ voci {I 147 copete porcine. Noi ne ARPAD FURCA
scopul încheierii qrabnice a cerile u n ită ţilo r aqricole au da­ itrăduim io realixom mai din vro- brigadier zootehnic,
acestei lucrări în u n ită ţile si­ toria să treacă neîntîrziaf la me efectivele de anim ale plonifica- secretarul orgnniioţiei de
Depozitul mecanizo! de materii prime, locul unde se păstrează şi se omogenizează „hrana" morilor furnale hunedorene, tuate în lunca M ureşului tre ­ organizarea tem einică a reco l­ le pentru acest an, co n jiie n tr fiind partid
că in ocest fel vom putea obţine
buie continuate cu perseveren­ tatului, pretinzînd ca fiecare
r
Nu m-om înşelat ; fumul dul de foc curgea ¡n scinte- de «olometri - epave jalnice, mai mult semicocs, cu 5 000 Fi şi-au revăzut şi cei de al
core colorează cerul dea­ ieri fantastice. El umplea irecuperabile. Toate acestea de tone mai mult cocs de doilea angajament anual şi
Ü 1 Í VIATA PAN supra Colanului este mai uriaşele oale de turnare. Şi înseamnă metal, un El metal fluidizore şi mai mult cu ţiile combinatului chemarea
Hunedoarei şi dea­
lansat către toate sec­
au
supra
in
intrat
m-am gîndit că lichidul acela
nefiinţă.
tre­
1 300 de tone de cocs bri-
dens, mai incârcat. Este o
încărcătură simbol, o încăr­ seamănă cu un teribil elixir buie grabnic înlocuit. M ai cheţi pentru anozi, iatâ re­ de a proceda lo fel.
al vieţii. $i chiar este.
metal
înseamnă
ţeta acestui elixir, aşa cum
muh
La comitelui de partid al
Volbura Mureşului a lovit de cauciuc, fără de care este lopătari au fost duşi de apă. cătură mesaj. Fumul acesta, co'i famatului a şi sosit răs­
albastru,
gălbui,
roşiatic,
cu o furie şi o putere dc imposibil să păşeşti, fţi ru­ Au in otaf pe Mureşul dez­ fumul care iese din fierberile punsul cifric, concret, al sec­
neînchipuit Parcul dendro- lează prin faţa ochilor scene, lănţuit pînă la Gurasada. fontei şi oţelului, fiind acum ţiilor. Angajamentul global
lofiic din Simeria, aceasta triste. Viaţa de adevărat Aici au ajuns la mal şi au este mult mai subslanţial. La
minunată oază de verdeaţă tumult a parcului a fost in- scăpat in pădure. Mici puişo­ mai dens, mai greu, mai laminate s-a înscris cifra de
şi flori în care mina j)rice- ueuuucheată şi se ridică greu rii de urs nu ntat sînt Cîţiva bogat în particule-simbol ne i 14 000 tone.
puiă şi harnică a omului şi cu ochii spre saare. însoţito­ lucrători din i>arc i-au scos vorbeşte despre o mai mare OIE LUt LIE III i naţi polii ici Tg .Jîu primeşte
Şi, cum aici, cifrele ¡nseam-
cercetătorului a p rim it ade­ rul nostru, tehnicianul N'teo- de lingă „părinţii“ lor înain­ densitate a muncii, aici unde nâ materie, înseamnă cantităţi
vărate elooii din partea mi- lae Soraciu, ne vorbeşte cu te de a veni apa. Cu ghidul capătă existenţă şi formă \ de fontă, lamina*'», rea­
i l o d e vizitatori. In noaptea o aclrncă amărăciune in glas su-i ferească de înec. VM- cea mai preţioasă dintre ma­ lizarea lor a şi incepul. De
acera de mai. Mureşul a despre munca distrusă, de­ zindu-se fără jmi, tatăl şi teriile necesare industriei so­ pe coşurile oţelâriiior şt lami-
cialiste : metalul.
prins in <iheorcle şale dis­ spre fiecare plantă şi arbore mama. lor s-au înfuriat în- Intr-o călătorie pe care o puternică infuzie va­ au gindit-o metalurgiştii Că- noarelor ies coloane mai
trugătoare întreaga ver­ in care viaţa n fost sugruma­ Ir-atît incit ar fi distrus M etalul acesta trimis ţârii am făcut-o pe malurile M u­ lorică in efortul de resta­ lanului. Sint cifrele care re­ dense de fum, râsoîndind in
deaţă a parcului. Apele s-au tă. Lucrătorii jia rc u lu i — to tu l în cale. $i oamenii au in cantităţi mai mari capătă, reşului pe unde inundaţiile bilire a echilibrului economic, prezintă suplimentarea anga­ văzduh semnul unui ritm mai
ridicat pînă la doi metri. Au cercetător/ ş tiin ţific i şi mun­ fost obligaţi să le redea în aceste zile cind economia au devastat cose, străzi, căi ' i efortul de reanimare a u­ jam entului lor anual. In fie­ intens şi al unei mai mari
smuls din rădăcini şi an dus citori — s-au luptat enorm puişorii. Cu o g rijă părin­ ţârii trebuie sâ depăşească ferate şi întreprinderi indus­ nor orgonisme sociale şi e­ care lună vor renunţa la o consistenţe a muncii. Fumul
cu ele plante şi arbori. Pe cu apa pentru a salva tot ce tească ei i-au ocrotit de apă, momentul critic al acoperirii triale, om văzut de atitea ori conomice, vremelnic scoase duminică. O vor închina acesta purtat de vînturi
altele le-au culcat doar la pil- se putea. In mare parte au unor imense drame provocate şî alit de dureros suferinţa din angrenajul firesc al vieţii. muncii pentru refacerea e­ pinâ departe călătoreşte pe­
niint, lăsindu-le fără vlagă. reuşit. In rest. apa a fost GH. I, NEGREA de vitregia naturii, valoarea provocată metalului. Am 5, cu adevărat, un elixir al conomiei ţârii. ste cimpiile, peste satele şî
Sub milul duşmănos au mai tare... de balsam aşternut peste ră­ văzut şine de cale ferată vieţii. La Hunedoara, după ce oraşele care încă mai suferă.
murit plante dc o rară fru­ La colţul zoologic al parcu­ nile negre pe care le-au contorsionate şi smulse din 13 milioane le! mai mult la s-a anunţat o suplimentare FI duce acolo un gind, un
museţe şi valoare. lui faptele acelor zile au săpat apele in trupul oraşe­ alinierea lor, am văzut fa ­ valoarea producţiei marfă, un a angajam entului iniţial, la- suflu cald, un mesaj de îm­
Străbătiud astăzi aleile îmbrăcat haina de adevărată (Continuare in -pofl.; à lor şi satelor patriei. Am văzut brici ale căror instalaţii au spor de 8 milioane de lei la m inatorii de la „650" au re- bărbătare.
parcului, a ju ta ţi de cizmele tragedie. Cei şapte cerbi ieri la Hunedoara descărca­ fost crunt avariate, am văzut beneficii, 1 000 de tone de anolizat posibilităţile for şi au
rea unei şarje de oţel. Lichi­ maşini duse de ape la zeci fontă mai mult, cu 2 500 tone constatat că pot şi mai mult. MIHAI CARANFIL
\ . /