Page 22 - Drumul_socialismului_1970_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI <$ Nr. 4795 ® DUMINICA 7 IUNIE 1970

APORTUL NOSTRU

in clipele de grea reslrişte, cind furia tinuă să o desfăşoare toate forţele angajata
oarbă a apelor dezlănţuite a irumpt haotic in acţiunea de înlăturare a efectelor catastro­
peste lot ceea ce se numea prosperitatea falelor inundaţii ţi readucerea vieţii pe fă-
unui popor harnic ţi talentat, întreaga ţoră, gaţul ei normal, O glindind in creaţiile lor
ca un singur om, s-a ridicat la chemarea aspectele cele mai semnificative ale acestei
partidului, durind ca stavilă in faţa stihiilor lupte, el dau dovada ¡naltului patriotism de
naturii un zid viu, de nepătruns, zidul solidarită­ care sînt animaţi.
ţii umane. Acum s-a putut vedea mai pregnant Dînd curs dorinţei oamenilor de literatură
ca oridnd unitatea de nezdruncinat a între­ ţi artă din judeţul nostru, redacţia ziarului
gului popor, eroismul său. Şi oare ce-nseamnâ „Drum ul socialismului" editează o pagină
eroismul unui popor dacă nu forţa, tăria sa „Ritmuri hunedorene", cuprinrînd creaţii ce
morală în clipele de grea cumpănă ? oglindesc momente ţi fapte din mareo în­
Alâturindu-se întregului popor, matca sănă­ cleştare cu apele, secvenţe din eroica epopee
a refacerii;
toasă din care s-au ridicat scriitorii, toti crea­
Tot la dorinţa unanimă a acestora, dreptu­
torii de artă din judeţul nostru au aderat
rile de autor cuvenite pentru lucrările pu bli­
din prima clipa Io lupta plină de abnegaţie cate fn pagina de faţă vor fi donate în con­
ţi sacrificiu pe care au desfâţurat-o ţi con­ tul 2400 - contul omeniei.

Adolescentul V \ s o exprim
\
1

Tn trunch iu l băietului plesni dăsttndu-1. Crezu că sta pe i Clipe învinse \
el şasesprezecelea cerc ţl io c şi-şi luă reper prima stea \ m potrivire s
fruntea îi crescu cu o rază. care II împunse privirea. Apoi, \
Sim ţi alunei, undeva In el. merse Iar ş! fata pluti şi ea \ In cuptor de aur, grei,
ghem uită, nevoia de a părăsi Jn faţă-i Iar steaua c lip i fixă, \ Vinturind sub :âri lumina, \ IMPRESIE,
odaia. S tivui grăbit cărţile în cusută In petecul albastru de \ Ceas negru, fără lege, surpat din univers, Ard pegaşii - ţi sub ei \
culăr si aerul serii 11 învă lui cer. Ce-mi slîşie fiinţa ţi cîntecul şi trunchiul, Ardem noi ca rădăcina. t
trupul ca o haină moale. T ă l­ In tr-u n tim p I se păru că o l Primejdiilor oarbe nu mi-am plecat genunchiul, \
pile I se lipeau de asfalt da ajunge Insă braţul şl năluca Cu lacrimă şi trudă din m rea mea le-am şters. Plouă curcube. albe
t
parcă ar li um blat desculţ peste se destrăma In fuioare şi iar \ Peste timplele încinse -
\
bitu m ul topit de căldură. I se se încropi mal departe. \ M i-ai putrezit văzduhul şî cerul mî l-ai rupi, Inşirate-n oameni-salbe, \ o mim
păru chiar că nici nu se mai „Parcă nu exist" — m urm u­ Pin’ s-au stirnit în albii porniri demenţiale Sună clipele învinse
află în oraş. zid u rile incorse- ră băiatul şi se ciupi de frun- Cu care să-mi smulgi vatra ţi holdele din cale, In metafore adinei
taie In metal şi sticlă dispăru­ <te. Deqeaba, arătarea albă ră ­ i Şi paşnicele arme cu care cint ţi lupt. Strigă lutul a pustiu -
seră. iar In locul lo r răsărise mase înaintea lui, provocîn- Noi prefacem negre stinci 1
lunca satului său maiestuoasă, du-1 ca o ecuaţie. Imi gilgîie durerea şî lacrimile-n grai, In bucăţi de soare viu. 1
cu arini si sălcii si fin u l ne­ Tot m erqlnd aşa se pomeni Dar le rostesc în piatră cu mutâ-mpotrivire ; Apoi răsucim amnarul M odul de a qlndi, de a. m ie i” . „M uza” , „Fete" ş.a.l s*
sărutat de coasă. lino[ă statuia un ui ostaş. Fata Cred in pămint, în apă, in griu, In înflorire, Peste cremenea din trup, \ sim ţi şi modul de a voi al u­ naşte din explozii de lum ina,
si palul \
La un colţ se opri in stin ctiv parcă se urcase sus acolo în Cred în surisul doinei pe gura mea de roi. Şî ne cintă-n mîini paharul 1 nui popor esle solul fe rtil pei so mişcă iti explozii de lu m i­
şl puse o monedă In palma fe­ braţele soldatului de piatră, Dulce, dulce ca un stup... care creşte, în flo rind , aria în ­ nă, artistul reuşeşte s u rp rin ­
\ chinata p re ţu irii om ului. Pre­
meii care Îm bie trecăto rii o i lu m in in d u -l obrazul \ TRAIAN FILIMON t zător de bine să tină în frîn
buchete de florî albe. Lînqă armei lu stru it de vln t. MARIN NEGOITÁ ţu irii om ului... da, pentru că energiile ce se ccr decantate.
piept, flo rile ÎI lum inau că­ „Eşti Fala M o rq a n a !" — orice arlă verita bilă are ră ­ Lum ina calmă, generoasă, r r -
maşa Simţea tulp in ele miş- îi strigă băiatul, de |o$. apoi i l sunet în in im ile celor ce*sl creatâ, a tru p u rilo r umane ra ­
c ln d u -i In palmă. de parca se plecă şl depuse pe treapta t \ vo r viata mai frumoasă, a oa­ diază, de obicei si la B rau ti-
pulsul luI ar fl venit din ele. de marmură albă ghemul de \ m enilor. Intre hotarele acade­ gam, lum ina pe care o îm pru­
t
flo ri,
Ceva nedesluşit îl rodea sub Fără să vrea c ili acolo, c io ­ \ Pustiu lichid m ism ului im presionist sau mută obiectelor din jur. S-nr
răsuflare.
um ezii de
tîniple, ca un drob de vis de \ modern, artistul autentic, feria' părea că acest lu tru e o ¡po*,-
care nu-şi mal amintea. p lit In foaia de piatră. un anqajat în ani nu trebuie să. lază a fa c ilită ţii, dar nu, au­
\
La c lţiv a m etri In faţă vă ­ nume sim plu de ostaş şi din \ \ se aliată de la linia dreaptă, riu l ..p o lrlc i“ metalice nu in ­
zu statura unei fete, albfl ca o Imaginea unul fir de q rlu în- Ochiul aleargă, zace, ateargâ în pustiurile lichide fără \ a tensionării ideatice, a des­ corporează intrinsec lum ina
pată. tr-o holda Imensfl. ...far stea­ \ nori, fără zenit - ochiul ureche, urechea ochi. Unde e \ cop eririi şi în re g istră rii m ari­ clară a p u rită ţii umane. Dat .i
Prim ul glnd care-1 în co lţi în ua însemnată pe cer ti exp lo­ \ mâre(ia pădurilor sîhastre ? \ lor rezervoare de um anitate. accentele specifice, notele
m inte fu sâ-i dăruiască ei bu­ \ Arborii se sufocă sub apele care le-au ajuns la bărbie. Consecvent — se pare — evidenţiază un conţinut gîndit.
chetul de lum ină care-i ardea dă în piept. Dintr-un cer lichid, întors, răsturnat, îngerii bat in dunga \ unor asemenea p rin cip ii, care ar lipsi, ,,e ro ii“ lui Ihauliqam
palma. Dar merse m ult sl fata \ clopotelor. Apele calcă pe creştete verzi, sprijinite pe \ nu-i răpesc şi nu-i vor răpi n-ar mai lăsa impre.-bn apo­
rămase tot aşa In fata lui, a- M. LIVEZEANU stilpii metalici. Elementele şi-au schimbat regnul. Eu am niciodată puterea de penetra­ teozei frum useţii ommieşt i...
\ rămas să caut un drum, să urc trepte care să mă scoată \ ţie in conşiim ţa sem enilor, Im presia dom inantă pe caro
i
ajuns
la impresie '
$i-am
proiectantul O skar Bräutigam
\
Pădurarul t din cerul lacustru. IV MARTINOVICI \ troşani. eunoscnl ari ist plastic o degajă lu cră rile lui B ră u li-
de la C enlrala cărbunelui Pe­
gam este aceea de lucru con-
\ de cultură peiroşănene cu o .şliincioc. cn migală şi talent
amator, revine în holul rasei
1
făcut. Ibautiqnm este un artist
expoziţie de m etaloplastie (in al aniăm in!ului ,* fiecare detaliu
Pădurarul sta de m ult In te r­ bicel. N um ai că de aslă-dală a
1 rare izbuteşte siî facă v iz ib il esle îndelung q n d it $i lu c ra t:
nat în spital. Boala îi stor- oftat prelung. şi ceea ce aparent nu e v iz i­ nim ic nu este omis sau tratat
sese puterile M ed icii spuneau In tr-o după-amiază a dis­ 1 bil). cu o impresie şi cu o do­ superficial. Elementele sîn 1 le­
că a scăpat de pericol. Avea părut. L-au căutat prin curtea ...Şi fiecare braţ \ rinţă. gale elegant înlre ele. Kîrtf
Insă nevoie de în g rijire . Era spitalului, în parcul oraşului. \ O skar Bräutigam expune lu ­ ostpntoţie. far ceea co im pun.'
un bolnav lin iş tit. Se văita, u­ Peste tot. N -a fost de qăsil. \ p riv ito ru lu i osie tocmai lipvn
neori, dar nu de boală, li era A doua zl, seara, au dat de crări construite, m ăiestrit în pedanterisnuilui. $i dorinţa '> Ex­
dor de pădure. Sora. care-1 el In pădure. Dormea cu capul Şi-a venit peste sat un val de ape planuri echilibrate, lucrări cu ponatele. după 10 iunie vor li
îng rije a, îl amăgea de fiecare pe o grămadă de crengi de t că drumul nu putea sâ-l mar cuprindă. \ pregnanţă vădită $î atmosferă vîndute iar suma încasată (ariîs-
data ’• „Pom ii n-au înve rzit brad. In ju ru l lu i se vedeau I Apa a intrat in ogrăzi ţi-n tindă, \ ce se degajă fîresr. Inlreaqa
expoziţie pare un poem aproa­
încă. Abia. abia au dat mu- urme lăsate de puii de m istreţ tootă strinsura de-o viaţă s*o*ngroape. \ pe unîlar tul evaluează întreaga expo­
q u n i". Bolnavul privea tava­ şi de căprioară Cosele ou trosnit lung, pînâ-n grindă. de amplă im agine, ziţie la 8— 10 000 lei) \a lua
nul alb şi tăcea. Omul s-a strins lingă om, mai aproape, \ compus d in tr-o suită de me­ drum ul con tulu i C.E.C. 2 000.
O dală, cînd sora a deschis L-au dus Ia spital. Cind l-a Stringind undeva adine sub pleoape \ tafore plastice. im agini în în tru ajutorarea celor lo v iţi
qeamul camerei, om ul a obser­ văzut, sora a început să plîn - Sotu-ngropat in miţcătoarea oglindă. lanţ. Bräutigom lucrează lu ­
vat prin sticla transparenlă q l Pădurarul a m înqiia t-o cu ... Şi a venit ziua de-ntoarcere, grea. \ cid. exact, dem onstrează... De­ dc gravele calam ităţii; V jf gosî.
privirea , apoi a spus In şoap­ Omul de acum se ferea
refteclîndu-se ram u rile unui l de semnificatTx'ă umanitate, un
tei. tă i „N u plînqe. fată, nu plîn- să nu-şi vadâ lacrima ce-ntirzie. I monstrează reale a p titu d in i în gest firesc, ca otîtca altele...
— Soră. au înve rzit co©a- qe. De cc ?“ t Şi-a venit, indirjitâ, ziua a doua ; l surprinderea dîscrelă a om u­ O expoziţie, o impresie, o do­
cil ?l Sora a 6u$pinal m ultă v re ­ Sub ochi lacrima s-a topit, ca rouă, lui. O m ul Iuî Bräutigam („P er­
me, deşi nu ea era vinovată
— Nu, nu, mal esle pînă a­ că nu se găsesc leacuri care \ ţi fiecare braţ finea o mistrie m iteţi, doam nă", „F a m ilie “ * rinţă- Un qest ca atîtea altele...
tunci. \
Pădurarul a tăcut, ca de o- să eline dorurile. NECULAI CHIRICA „R evedere", „T in e re ţe “ , „A - V. ÎEODORESCU
1
H o r a \ 1
i
care \ Năprasnice au
In m icul nostrn sal *e ţinea, tn aceeaşi bătătură, tn \
la fiecare Început de Iunie, o au dăntult b ă trln ll satului Eu totuşi
horă. O h o ri în care se p rin ­ meu. \ Am văzut
deşi \
deau toti oamenii. Era ziua Mama o să mă Ierte etnd fost aceste zile
îm păcărilor, ziua b u cu riilo r m-o vedea venind, nu \
po rnite din suflet. Se aqâţau l-am mal scris de m ultă v re ­ \ voi crede! Am văzut poarta cerului
în joc cu noi şi stră in ii. Le me, Iar oam enii satului o să \ larg deschisă \
dam să bea. d in tr-o ploşcă mă ospăteze, ca pe un om de Năprasnice au fost aceste zile... ţi fluidele stihii \
veche, vin rece de coacăze. Eu lotuşi voi crede-n izvoare Dezlănţuite, hoardele de ape 1
seamă, cu vl.n rece de coacă­ transformate-n balaur
M i-e dor nespus de m ult de Din liniştea neamului meu, au câleat in copite de mii, 1
ze. O, dulce horă a satului în copite turbate coborind scara înaltului.
hora aceea. Simt cum prin m i­ \ Lăcrămate din lujeri de soare, Am văzut ferestrele adincului
meu I In griu arătat curcubeu I holde încă neinspicole,
ne trece un fio r dulce de Joc \ In cerul cu ochi de copil, case, uzine, larg deschise, l
ţi şerpii argintii,
ţi de dor. Mă voi duce să joc N. PANA1TESCU \ In verdele pur, nemişcat dar n-au izbutit transformaţi in reptilă
i In flori singerlnd de April să înfrîngâ viscoasă, l
credinţa oamenilor,
In satul luminelor dat I culelnd ierburile pâmintufui.
t In ziuâ-ncolţită-n luceafăr, dorinţa lor Am văzut casele t
in seninul zilei de milne.
In mierea din Soare-Râsare,
file dintr-o \ t In visul copiilor, teafăr | RADU SELEJAN am văzut frunţile plopilor l \ \
scufundlndu-se,
t
Eu totuşi mai cred in
ascunzindu-se,
izvoare...
l EUGEN EVU am văzut viaductele \ \
prâbuţindu-se.
t
\
Şi un rece, duşmănos,
viitoare epopee \ Al nostru de ape am văzut. tumult \
i
\
Am văzut...
\
Am văzut...
suspendate \
pundea moşul — şi Încă cu \ Şi-am văzut punţile
Gelmar. B in ţinţi. Oameni. oa­ i Nefaste memorii ni-s apele peste nemărginirea de ape. \
Ape- Oameni care au tră it meni din b a ltă “ . înainta cu ură pentru această primăvară clocotul solidarităţii \
mal t
qroaza in fe rnu lui a z v irlit ne­ în tip ă rită în cutele adîncl ale \ cu flori nemişcate... infruntind
milos si q rcu de ape. Apă fru n ţii. N-am mai apucat aşa Mă doare târimul acesta 1
neagră $î pustiitoare, tentacu­ apă. O singură dată a \ cu maluri prădate furiile încleştate. \
vîsla în fu ria neagră a apelor \
le cu îm brăţişări hidoase şi ajuns pînă aici, dar şl atunci de urgiile apei. Inima, trupul, viata, \
reci. Oameni care n-au ajuns era mal mică, Im plînta adine Cum să primim intr-un imens dig, le-am
niciodată să qîndeoscă că apa \ logodna de sălcii V văzut transformate \
de care se simţeau legaţi cu ca să ajunqă mal repede la cei Cum am putea să mai
atîtea fire nevăzute ale fiin ţe i pare. După cîteva dru m uri nu-şl \ trecem, Am văzut... 1
p e ca re -îstia în baltă fără scă­
lo r putea să se întoarcă vre o ­ dar \ aţa tulburaţi, prin cuvinte ? Am văzut... \
dată îm polrivâ-le, cresllnd mai 6imtea braţele. Şi totuşi pâmintul acesta, Şi-am văzut, în cîntarul Firii, \
răni adinei, dureroase şl arun- continua să ce Întoarcă pe e- t cu bărbaţi iertători dimensiunile umanită(ii
cîndu-le-n ochi lacrim i m ur­ celaşî drum de ape. II vedea ţi femei cu obrajii tirzii...
1
dare Şi amare. „A m 86 de ani. alături şl pe a lţii şl uita de Şi totuşi pâmintul acesta cum nu pot fi măsurate... \
dar ochii meî încă n-au văzut oboseală. e-al nostru. Foto : V. ONOIU
M ureşul atlt de în vo lb u ra t şi A pa a fost rea. A4a q ln- ION EVU MARIA DINCA
doar pe el am crescut de mic de9c oameni! şt acum d n d au 1
cop il", vorbea cu durere în p o rnit să tămăduiască ră n ile l
glas Ion V laicu, din B in ţin ţi, lăsate A îngenuncheat pînă sl
fratele m arelui V la icu , cel ca­ pom ii ro d ito ri din livadă Incer-
re acum 60 de ani s-a avintat cînd să le fure rod ul bogat şl
în tem erarul său zbor, lic ă ­ o dată cu el zlm betul co p iilo r,
rin d ca o nouă stea pe firm a ­ bucuria noaslră. Rodul poate Bătrînii satului .Chiar In ziua cind se răz­ noştea de ani de zile : de cîte llm plat. Ceru co şi altă dată geau In culcuşul lor. călătorii
mentul qeniului românesc. iî furat, qlndesc oam enii, dar vrătise M ureşul cabina de la o ri Ieşea din tură şî pleca spre un rom mic. — cel mai m u lţi din aceia ca­
Pe atunci, în acel început noi niciodată. D orinţele, vis u ­ „In tra re ” a fost com plet in u n ­ casă, acarul se oprea cinci m i­ — Şi-o apă 7, întrebă bu-. re $i-au în tre ru p t călătoria dig
de vară calmă. A urel V laicu. rile, voinţa nu vor putea fl dată. Un ceferist cercă de c î­ nute )a tejghea şi cerea ,,un feliera. cauza In u n d a ţiilo r — se tot
unul din p io n ie rii aviaţiei învinse. sînt trişti teva o ri să pătrundă spre ca­ vln tu ra u pe Ia ghişeul acesta
mondiale, s-a desprins de pă- Ziua de m llne trebuie cu bină, dar 11 opriră m ilita rii ce cerînd mereu in fo rm a ţii despre
m înt cu m onoplanul propriu, orice preţ să aducă mal m ult stăteau ia barieră în lr-o am fi- cutare sau cutare tren. Numai
„V la lc u -I". cu care a realizat declt cea de azi, decît cea de ble. Pînă la urmă, după repe­ că toţi, cuni se apropiau de
rate Insistenţe, îl lăsară. O m ul
nerform ante rem arcabila pen­ Ieri. V ia ţa îşi urmează cursul B Strlnîl satului sÎJit trişti. oameni nu le pol şll pe toa­ pînă la piept, reuşi să ajunqă TREI ZÎMBETE... ghişeu şi citeau Inscripţia,
tru acea vreme... el firesc şi o dată cu ea oame­ Se duc Încet către nefiinţă şl te “ . se luptă cu apa ce-1 venea zimbeau. Cineva — nu se ştie
. Apa e rea. Aşa eu qtndlt nii, conştiinţa lo r. C onştiinţa fşi doreau această curgere Acum bă trîn ii satului slnt cine — lipise peste „C.F.R.”
şi oamenii salvaţi de moş V a ­ care l-a îndem nat pe cel din către ea netulburată de nim ic. triş ti. Umblă fără rost p rintre la cabină. Iar după cîteva clipe o bucată de h îrlie pe care
cile Romcea din Gelmar, cind B in ţin ţi să înfrunte talazurile Dar în tre ei şi nim ic s-a a* m ulţim ea epavelor din cere ieşi afară. scrisese „N a vro m “ , adică, a­
acesla-i scotea din viito a re a nemiloase ale M ureşului ieşind şezat răzvrătirea neqhioabă a tin e rii au început să scoată Cind m ilita rii îl traserfi în cum scria „B iro u de Inform a­
m orţii cu barca Ini cea înne- în larq şl oprind lucrurile, ce m ateriei. Cînd m ateria şi-a ceva folositor. Pe bă lrînl ti am fibie, observară că ceferis­ SERIOASE ţii N avrom ". C ălătorii, cit o-
qrltă de. ani, dueîndu-i la loc veneau smulse din cu rţile şl pierdut e ch ilib ru l din vechim e privesc cu îngăduinţă ome­ tul ţinea în braţe o cutie rau ci de n e lin iş tiţi sau trişti,
ferit. Asa a g ln d it sl moşul casele sem enilor lor din Balo- cunoscut, bătrtnii, el care na- nească. dreptunghiulară din tablă, din zîmbeau descreţindu-şi pentru
de 70 de ani cînd a p o rnit prin m lr, Şibot şl alte sate de pe vlqaserfl prin evuri fără tea­ B ă trin ii sînt trişti că Inima, acelea în care se păstrează o clipă fru n ţile şi chiar se a­
nequră ln plîn d din qreu cu albia M ureşului, pentru a le mă, şi-au pierdui sim ţul o ri­ dacă şi-or da-o, tot mi s-ar capsele pocnitoare, folosite în muzau convinşi fiind că cefe­
furia apelor pentru a-i salva putea înapoia celor care cu entării prin timp. N-au crezut qăsi cel rare să se simtă cu caz de avarii pentru avertiza­ rom mic ş-o apă” . A th a cerea — Fără. că nu merită. ris tu l de la „In fo rm a ţii” nu
ne cel năpăstuiţi. trudă le-au aqonlslt. în lr-o a tlt de năprasnică ru p ­ adevărat ajutat de ea. „Ce să rea m ecanicilor. şi-apoi îşi vedea de drum. ★ Ştia de treaba asta.
Apa e rea. dar trebuie s-o Conştiinţa. Aceasta înseam­ tură in ech ilibru l m ateriei. facă cu o inim ă de bălrîn - Şi pentru otita lucru Cind cu in un daţiile , acarul La qară (ca la orice qarâ Num ai că ceferistul $tia dn .
învinq. Am învins-o de alîtea nă tot ceea ce In acesle zile „Se aude că vin qalbenc şi Coi tine ri pol să o ia de la riscaşî să le-neci ?, îl întrebă n-a dat pe la bufet o săptăm i- de pe rotog olul păm în lu lui) treaba ssla. că de cînd lucra [I
ori iu rîn d u -i peştele. $-apoî reuşesc să iacă oamenii tă rii, nebune” — se nelinişteau mai capăt şi altă dală le vor li un ostaş La care. omul il p ri­ nă înlreaqă, că lucrase la ful există un qhişcu cu in scripţia aici se obişnuise cu chipuri j
mă aşteaptă oamenii. Oamenii înseamnă refacere, viaţă adusă tin e rii. „N -a ve ţi teamă. noi de sfat bun cop iilor, nepoţilor vi surprins şi-i răspunse sec : ca a lţii pentru întărirea digu­ arhicunoscută „B irou de in fo r­ vesele şi bine dispuse, aşa I
din satul meu.... N-a mai auzit pe făgaşul ei normal. Înseamnă am văzut mai multe. N-o să şi strănepoţilor. Numai ei. bă- — Poi. băiete, astea-s In lu i de la marginea oraşului. -Şi m aţii C.P.R.". Cînd au început cum ^de altfel sini. toţi călăto­
nim M riqătele celor care-1 fericire vise, qind uri optim is­ vină" — îi linişteau bătrînii. trîn ii de acum ai satului se inventar ! după ce trecu această săptâm î- r ii cînrl pleacă snu vin iar Iui
( hemau înapoi : ..N ii pleca, moş te de v iito r. Nau ascultai, dar un glas )ă- duc către nefiinţă neîmpăcaţi. ★ nâ, fu văzut in trin d in bufet să circule iarăşi trenu rile , adi­ nu-i plăceau oamenii trişti.
Vacile, (ă rin te mai în to rc i!” unUÎc le şoptea: „F e ri|i-v ă ! Bufetiera de la gară il cu­ ca şi cum nim ic nu s-ar li in - că atunci cind apele se retră­ C. DEVEANU
„Ba o să mă întorc — le râs- M. BODEA B ă trîn ii lîn t şi ei numai nişte ION CIOCLEI
----------------------------- - J