Page 23 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 23
3
DRUMUL SOCIALISMULUI £ Nr. 4795 $ DUMINICA 7 IUNIE 1970
DIALOG CU CITITORII ŞTIAŢI CĂ... ? Apă „super
I. V . — Hunedoara. Dum cazuri sînt exceptate de lege. PEŞTII migratori circulă intenţionează să facă în densă“
neavoastră dovedit! cu acte Dacă însă v iito ru l soţ se va de-a lungul curenţilor cu o conjurul Angliei, parcurgind
oficiale că 6(1 prestat o acti reîncadra în muncă, veţi pierde viteză de peste 50 km tn 24 cu schiuri le pe apă clte 300
vita te In cîm pul m uncii nu automat dreptul la pensia de de ore. Aşa se explică de ce mile pe zi. ® am enll de ştiln tă sovie
mai penlru 4 «ni şi 5 lu ni. urmaş. aproximativ 65 la sută din tici Boris D eiiaghin şi N i-
V re ţi In schimb să vă recon Ion Bădiţă — Hunedoara. în cantitatea totală de peşte dc H IPO PO TA M U L are o Icolat Fedtakin au produs
s titu it! cu m artori o perioadă treprind erile pot suporta chel nuire prins tn lumea întreagă carne gustoasă, şi la Dakar apă „superdensâ” . Ca as
de a ctivita te de aproape 12 tu ie lile de transport ale anga provine din peştii migratori. s-au făcut experienţe încunu pect exlerio r, această apă
ani. Deocamdată legea nu vă ja ţilo r care au un salariu ta nate de succes pentru do am inteşte vaselina, avînd o
dă dre ptul să faceţi acest rifa r de încadrare de nlnă la IN APROPIERE de Mos mesticirea acestuia. Clnd densitate de 1,4 ori n\ai
lucru. In prim ul rin d, nu aveţi I 000 lei lunar, fără adaosuri cova se va construi o cameră uriaşul jratruped, fu greutate mal mare dectl a celei o-
calitatea de angajat. In al doi de acord sau sporuri. Pată de experimentală cu o capaci dc 1-2 tone, va fi perfect do bişnuile. Ea aproape nu se
lea rlnd, trebuie să dovedii! această prevedere, asigurarea tate de 400 m* tn care se vor mesticit, el va înlocui fără evaporă şl nu se transform ă
— bineînţeles cu acle oficiale — transp ortului g ra tu it de la do reproduce climele din toate ni l o deosebire vaca, dînd în qheată nici la minus 50
că a{i lu crai cel puţin 10 ani m iciliu la locul de muncă nu zonele globului pă nuntesc. dc zece ori mai multă carne grade Celsius.
şi numai după aceea să vă constituie un drepl pentru an Inginerii sovietici împreună decit aceasta. Este ştiut că Apa „superdensâ" a fosl
cereţi reconstituirea vechim ii g a ja ţii nelocalnici, el acordin- cu colegi din alte ţări vor hipopotamul se înmulţeşte obţinută de cercetălori din
pe bază de m artori. A vînd in du-se de u n ltă ll în funcţie de verifica în această cameră mult mai repede, vapori de apă obişnuită
vedere că sîn lc ţi lîn ă r (38 de Interesele se rviciului. calităţile maşinilor dc con prin condensare în tuburi
ani) vă sfătuim să vă reînca V. Barbonl — Ha|eq. A veţi strucţie şi rutiere. SECŢIA olandeză a firmei capilăre din cuart şi pe su
dra ţi In muncă. Pină la vîrsta 30 de ani în cim pul m uncii, din „Philips" pregăteşte în pre prafaţa plană .a sticlei dc
de pensionare — 60 de ani — care 12 în qrupa I şi 4 ani si ENGLEZUL Charles Phips. zent o producţie de pianuri cuart- Penlru descompune
aveţi suficient tim p să vă pu trei luni In grupa a Il-a de în vlrstă de 50 dc ani, a electrice pe care se poate rea apei „superdense" esle
neţi la punct cartea de muncă. muncă. Vă puteti pensiona la stabilit un nou record la clnta astfel tncît sunetul să necesară o tncălzire a aces
Răm lnind asa nu aveţi şanse data clnd îm p lin iţi 53 de ani. schiuri nc apă, in 15 ore el fie auzit numai de cel care teia ptnă la tem peraturi de
Ion Şorlan — Deva. Ne spu
să o b ţin e ţi la data clnd îm p li
Contribuţia industriei locale n ii! 60 de ani nici măcar un neţi că ave|i prestaţi tn cim pul a parcurs pe un singur schi etntă. o rd in u l a 800—900 grade
470 mile, după care... bine
Celsius.
In acest scop el foloseşte
a ju lo r social.
m uncii fără întrerupere 3 ani.
Elena S. — Deva. Ne scrieţi Durata concediului de odihnă înţeles a leşinat. rccordmenul o cască specială,
In prezent,
că dum neavoastră aveţi pensie va fi de 15 zile lucrătoare.
9 procente. La piatră spartă din m ateriale de co n stru cţii de a
carieră, pe care o extragem la răspunde operativ şi eficient u rle urmaş şi vreţi să vă re Nu mai puteti beneficia de un
din p a ţ U Brad, Hunedoara şi In special nor alte cerinţe ale econom iei căsătoriţi cu un cetăţean care concediu legal de odihnă de Record mondial
este pensionar, dar de in v a lid i 18 zile lucrătoare. în tru c ll a(i
la Deva, răm tnerit© tn urmă nalionale. O maşină de sudat
tate. Dacă v iito ru l dum nea îm p lin it vîrsla de 18 ani tn
provocate de stagnările de ca cap la cap, achiziţionată cu
din ţară. pline „o c h i“ cit ma re am inteam sin i m ult d im i m ijloace p ro p rii, va folosi res voastră sol este pensionar de ziua de 3 ianuarie a.c. 18.30 fragm ente din suita de ba de vîrstă
le i ,,Spărgătorul
de nuci"
teriale de consUncţi!- In cinci nuate de depăşirea sarcinilor tu rile de otel beton de la u n i in va lid ita te nu veţi pierde de P. I. Ceaikovslri ;
lu n i de zile au lost depăşite de plan la Brad. Cu uşile si tă ţile din Brad. Hunedoara şi dreptul Ia pensie. Asemenea N. PALTIN 19.00 V iaţa învinge - reportai de Recensământul populaţiei
Io n Sava ;
pe ansamblul u n ită ţilo r sar lereslrete pe care le fabrică O răştie, penlru a fabrica gar 19.30 Telejurnalul de »oară ; din A frica de sud a dat la
cin ile prevăzute a tll la produc unitatea noastră din Petroşani, duri fStă obţinerea de mate 19.30 C am pionatul m ondiol de iveală faptul că In apropie
ţia qlobală c it şi la marfa v in - avem d ific u ltă ţi, nu am p rim it ria l suplim entar dinafară. Se lotb a l : A n g lia — B rasilia. re de P retoria trăieşte un
dală şi încasată — cu 3.2 şl m aterie prim ă de la C.LL. Bis va dezvolta, tot cu m ijloace Transmisiune directă de Io cetăţean 1n vtrstă de nu
G uodolajoro ;
respectiv 0,9 procente. La că triţa . A m ob tinu t Insă angaja p ro p rii, producţia de cahle de 21.45 film a rtistic: „A ve n lu rilo Iul mai pu ţin de 180 de an).
răm izi, fabricate In special Ia m ente pe plan local, aşa că za in acelaşi regim o Instala k găsim timp şi k odihnă D eslry* ; Prin anunţarea oficială a a-
teracotă. La Brad se va re«ali-
u n ită ţile din Grad şi O răşlie, tn scurt tim p vom recupera 22.35 M u tică de estradă la cere cestul (apt, acest cetăţean
rea telespectatorilor ;
este drept, avem o restantă restantele. ţie de c rib lu ri, necesare re 23.00 Telejurnalul de noapte ; sud-african, a cărui id e n ti
de circa 85 000 bucăţi pe care Pot să afirm , de altfel, că facerii dru m u rilo r. La cariera De 25 de ani, Ijn e rj si virst* tenesc cu sunatul. Se t«c co DUMINICA 23.30 închiderea em isiunii. tate nu a fost dezvăluită,
o vom recupera pină la «Ursi pe ansam blul Industriei locale, de calcar de la Pojoga şi fa nici, ne-am u n it forţele In a menzi peste tot unde s in i sta devine recordm anul mondial
tu l acestei luni. De altfel, de de m ateriale de construcţii, p i brica de cărăm izi din Brad se celaşi gînd. Să ne facem lara ţiun i de odihnă. Se solicită b i 8.30 M icroovanprem ieră ; LUNI de vtrstă. Printre cei mai
0,40 G im nastică ţi m uilcâ ;
qnrîiid, ne-ain luat angaja nă la s ftrş ilu l lu n ii iunie vom vo r monta pină la 15 iu nie din ca o floare. Cîl© nu realizasem lete — cinci, o mie — cît» 9,00 V ioţa solului ; 17.33 M lcroavonprem iora ; vîrs tn ic i păm înteni în viată,
m entul ca fată de plan şi an recupera orice fel de reslantă fonduri de mică mecanizare, o în aceşti ani I A u ve n ii pu e nevoie... 10,OS M otineu simfonic ; 18.00 Buletin de ţlir i ; la ora actuală se numără
18,OS In p a u ia unui proces ;
gajam entele in iţia le să dăm şi că pină la s flrş itu l anului slatie de concasare, sorlare şl hoaiele apelor şi ne-au şlers 11.00 Lumea co piilo r. C opiii vă 18.35 Emisiuno de ţliln ţă de Ing un cetăţean sovietic, care a
,,Co|oce1u1
Ier-
o ţle o p lâ :
suplim entar econom ici ptnă la vom da producţie suplim enta respectiv o plasă vacum. spo- o parle din muncă. Ne-am M uncim asiduu zI şi noapte mecat" - fila i pentru c o p il; D um itru Cucu ; atins respectabila vîrstă de
s lirş iln l anului circa 150 000 ră fată de plan şi angajam en rindu-se producţia cu peste M uncim . Dar pa rtidu l, statul 12.00 De Strajă p atrie i ; 19.00 A ctu a litatea In econom ie ; 165 de ani şi un lo cuito r
19,20 1001
seri _ emisiune
de
bucăţi cărămidă, adică su fi tul In iţia l de circa 500 000 lei. 25 procente. relras din calea lo r cu ochii nostru se qlndescşi la odihna, 12,35 Emisiune în lim bo moghia- penlru cel mici ; din zona G o lfu lu i Persic.
ro ;
cientă pentru 5 apartamente. — Evident, situaţia este su ...Un ansamblu de e fo rtu ri, um eziţi. Am revenit tnsă mai la sănătatea noastră. E un fapt 13.00 C om pienatul m ondiol de 19.30 Telejurnalul de seară ; care are 180 de ani. fără ca
La în lo cu ito ri de cărămidă. In gestivă. Dar ce p u le |i spune de rea liză ri şi rezerve. Num ai d lrji. M ai h o lă rî|i să ne re înălţător, profund uman. lotb a l : Romoaia — Ceho 20.00 Intre metronom ţl cronom e acest fapt să fie atestat o
tru ;
cinci lu ni de zile am depăşit despre in d ica to rii financiari ? o muncă dîrză şi avîntată poa facem căminele, uzinele şi fa slovacia. Înregistrarea trans 21.00 Transmisiune directă din sa fic ia l însă. Prim ul cetăţean
m isiunii de la G u a d o la ja ta ;
planul producţiei qlobale cu Vă interesează numai c it p ro le înlă tura mai rap id efectele bricile . V ia ta trebuie să-şi urmeze 16.30 M icroovanprem ieră ; la Ateneului romon. Partea care a trecut de 100 de ani
23.5 procente. duceţi sau şi cum produceţi ? nefaste ale ca la m ită ţilo r, poate Nu există între p rin d e re In cursul. Cafm. bărbăleşle, aşa 16.33 Buletin de gti«i ; a doua a concertului or şi a cărui existentă a tost
chestrei simfonice din Bote
La prefabricate din beton, — Pe 4 lu ni de zile nu conduce la realizarea şi depă această (ară Yn care oam enii cum nc-a tnvă ta l partidul 16,40 „T ra n d o lir de Io Boeâu" — berg ; sem nalată oficial, a fost ca
produse la unilatea din H u ne-am realizai planul de be şirea sa rcin ilo r actu alu lui cin să nu-sl înzecească e fo rtu rile . de-a lunqul celor 25 de ani. elntece ţi jocuri populare 21.30 Roman fo llo to n : „C asa Bud- nadianul Pierre Jouberl, de
m oldoveneţti ;
nedoara şi Grad Inreqistrăm ne ficii — diferenţa fată de cinal, la înfăptuirea întocm ai M uncim m ult. Zeci de ore. 17,15 „C an te n issim a " ; denbroock* (2) ; cedai tn anul 1814, in vîrstă
faţă rle plan un plus de 700 prevederi tnsnm înd circa a program ului de bunăstare Cadranele ceasurilor nu ne mai N. PANAIT 17.33 film serial 1 „O llv e r Tvvist" 22.33 Rampa ; de noapte ; de 113 ani.
22,55 Telejurnalul
mc. Din această cantitate 210 350 000 lei, şi nici plan ul la preconizat de partid. Interesează. N e Interesează să ( X II) ; 23,10 închiderea em isiunii.
mc sînl fiş ii de planşei», adică pre ţu l de cost a) producţiei Industria locală a m aleria- ne refacem c ît Tnal repede ora
un produs de o mare necesi marfă com parabile — d ife re n le lo r de con stru cţii care îşi şele, căm inele şi parcurile.
tate in uceste zile. In plus, ţa tnsum tnd pesle 200 000 lei aduce aportul său In acest P arlldu l nostru com unist, fo ru l
ne-am anqajat să dăm supli- M al avem Jncâ de lucrat tn a- sons este datoare să foloseas călăuzitor al tu tu ro r succese 14,00 M utică populară ; 14.30 Cine
nSenlar pină Io sflrşiU il anu oest dom eniu .. că din p lin rezervele şl posi lor obţinu te de-a lungul celor RADIO lila , e iţtlg â ; 15,00 Corovano fonta CORESPONDENŢA REBUS
lui încă 100 mc prefabricai© Lăstnd pentru o anallzS v ii b ilită ţile de care dispune pen 25 de ani. ne-a îm bărbătat, iie l ; 13,55 E itroda dum im colâ ; 18,30
Dozboterl culturale : 10,50 C inlă Ra-
din bclon. La var, pe care-1 toare acest aspect, consemnăm tru a răspunde im ediat nevoi ne-a dat speranţe şl forte noi. pliool ; 19,00 G a iela radio ; 19,20
PROGRAMUL I : 6.05 Concertul d i
labricăm l-a Brad, am depăşit preocuparea din aceste zile a lo r ju de ţu lui, ale econom iei Ne strînqem umăr lingă umăr m ineţii ; 7,00 R odiojurnol ; 7.>3 O ro Io microfon A urallan Andreesco ; VLAD METEŞAN - Dobra r Re nim ic . P ro b le m e i» d e b n lg m litic ă
lo lo rile făcute tn jerisoore nu co
planul producţiei qlobale cu industriei locale cu specific de naţionale. tn ju ru l încercatului nostru solului : 7,45 Cîniec ţl Joc : 8.00 Su- 19,30 M uzică da estradă ; 19,43 M ici respund re o lilo ţli. Faptul că a ţi slnt d o b /» a liro te ţl Incorect lig a
Tableta
instrum entale ;
20.05
piosa
m e n te le .
partid. $1 m uncim. In unele m orul presei ; 8.10 Do Io o m elodie de secrc ; 20,10 Muzică pop u lo'o ; fost îndrum ol a vă adresa direct
Io olta ; 9,00 R odiom ogoilnul lomoi- 20,20 Argheziană : 20.25 M elodii dc redacţiei nu 1 c a m id e io ţn jignitor
lo cu ri o luăm de la Început.
cctldionâ ;
Avonpram lerâ
puto ţi súrtetele, co noroiul Im » 0 Trăim, fii fost doi dîn anonim ii care i-cru o- "Be Ia lem elie chiar. Vrem să 9,12 M u tică uţoarâ : 11.05 P oţla ra prel rllndenl ; ¿1,00 Muzică da cofă- (osto-l regula generală). Dezlegările jocurilor
lor ; < O.M
De cită apă a trocul peste noi,
vm loi
(•«-■cm im piosia co ni > ou m ural
fără team ă - in volbura' da
S O C O l - Deva :
AUGUSTIN
22.00
concen : -21,15 -Teatru *■ scurt :
M elodii
dio ; 11.15
populore : 12,00
spor
*,r«._ui01 la un moment d ai pino ape penlru a ia lvo vie ţi om eneţti. arătăm urm aşilor noştri că Do loat» pentru to ţi; 13,00 R adio R adiojurnal ; 22.10 Ponoromic Momenl Am reţinut coperto litera ră trim isă
fo a ie
Cino ţtie I C tţi
aroi ono
liV ;
22,30 Romonle ; 22,50
ţi vă rugăm să ne mol scrieţi.
iii lu m iţe ie dm core asupra bunei nim i nu ia u p ierdui m odeţlj In generaţia anului '70 n-a cedat IO A N DREIAN - H aţeg : Slot apărute Tn ziarul
n o o iiie d isp o ziţii a c ţio n e o iă tesor- ţoale fibrele m ulţim e după n o p ţile fl zilele de gre u tă ţilo r. Nu vom ceda In jurnal Spart : 13.13 Muzică u ţo m ă ; poetic ; 23.00 Revisto (lagărelor ; interesante ţl lium os construite calo
lun nerwrule. D ezlănţuită, natura „a tu n c i". In ip o le le blo cu lui 12 de lata nim ănui. Aşa cum n-au 13.30 Emisiune m uzlcal-dlitroetlvă ; 0,01-5,00 Estrada nocturnă. 3 aritm og rile , care au fost reţinute.
n<*-a o a u i d e co ilm ţi m ootte )' pe bulevordul 1848 te am enajeotă AUREL C lO RA - Bucium : Co- nr. 4783
ne o «irit noroiul porţi« a l în g rijo un teren de joocă penlru copii. In cedat nici înaintaşii noştri. rourlle trim ise au sosii la redacţie,
ră rii in Aúllete. Şi lo lu ţi, bucuria la ţa casei do cultură sa schimbă Deşi sînlem nnlre nali In însă nu le-om v e rlllco l dacii (oor
¡9: lace loc in súrtetele noastre, fiinţei Monle. Cele de prim ăvară predou la sumar. Ce va corespunde e vi F A N T R IB - e a re u .
l-.oi im ii ne bucurăm penlru ca nu ţla fe ta celor de vara. N im ic n-o marea luptă pentru refacerea denţelor. se va publica. ORIZONTAL 1 lm o g ln o ţll - M ito
nntem »incuri, ci lioeore cu lieco- întrerupt orei cursul norm ol ol via tă rii, ne găsim tim p şi pentru m iraculos („M u ncito re sc") ; M oli lo g ic e - P lin a _ RC *• R — R in a -
ie Apoi ne bucurăm pentru rege ţii. S lră iile C h n id tilu i strălucesc odihnă. Am văzut zilele trecu CINEMA Flanders („C u ltu ra l") ; LONEA R O M U IU S GYARMATl - B lrtin s R ă n it - Im e - L o v ii« - M e _ P ă -
nerarea cu puteri nebunuile u vorbeţte dăruirea mozlmă do pe dc curăţenie ţi întregul cartier O .M . Comisarul X ţi „p a n ie re le ol- între g u l m aterial trim is o fosl re to t - C - E te rn ită ţi - U rni - Te
ceea ce vine in coniac! cu oame* Irontul muncii pe p la llo n n elo Jur se scoldă In vardeoţă ţi tra n d a firi. te cîtă g rijă se acordă sem eni bosire" („M in e ru l" ); A N IN O A S A : ţin u i pentru publicare. _ Ru - Bl ~ M ia - Ton — lo te r _
nü. Regeneróte I nalelor ţl o (e lâ rlilo r. Spun aceasta E d-jpă ploaie. M ă lin ul ţl fronda- lor noştri care sin i suferinzi. N oaptea generalilor - serillo I II M lR O N Ţ1C - lila : M o te rlo lu l B in e.
Pc D aalul Chiziduluî, acolo unde convoaiele omeniei care „c u rg ” din f irul răspîndeic In oer porfum pu S tatul ti trim ite să-şi refacă DEVA : Plcfoora lungi, degete („M u ncito re sc") ; PAROŞEN! : O trim is corespunda. C A D E ZIL E M A R I (C rip to g ra fie :
top o gra lio Hunedoarei a lo it m or H unedoara căite (oră, încărcate cu ternic. După o liţa miros de tina, lungi (C inem atograful „ P a tria "); poraţiunea „Lady C ho p lln " (,,E- 8. 1.4,6,2, 4) .
cóla in «trineo tin e re ţii rom antico ajutoare ţi d ra g o tls fie rbin te de parfum ul de m ălini sl tro n d o firi Io sănătatea tn sla tiun i de odihnă Un cuib de n ob ili („A rta " ); Si nerg ia ” ) ; PETRILA : Femeia în D O lLY — H aţeg : N-om re ţin u i în c e p e • m a re p a n e «« d e g a fă .
o o roţu lu i cu două litere — O.M . oam eni, vorbeic depunerile de pe- im bolo ţi o ia lta . V la ţo nu Hâ şi tratam ent. La C onsiliu l sin MERIA 1 Via M oto („M u re y u l") ; dărătnica („M u ncito re sc") ; VUL
-- ie cie ri inlr-un ocean de «ordeo ita 430 000 lei In contul omeniei. nici un moment in loc, nu ie lasă dicat judeţean ru sosit sute HUNEDOARA ; In fiecore soare CAN : A dio, Teses („M u n c ito
|ă Al îice că în prim ăvara avia Intr-un carlle r o l acestei Hune- îngenuncheată. In căm inul do i i ol la Ora II („C onstructorul*) ; resc") ; U R IC AN I 1 Fratele dr.
lo u o u m a tă nu l-n m lim p lat nimic do ore — om eitee de comun fl e i- I.C.S.H . co piii silabisesc cuvintele de bilele. Num ai 1n luna iunie Bânuiola („E ld e iu rg u tu l") ; CA Hemer („7 N oiem brie") ; ORAŞ-
care să lerere dim ensiunile comu Iraordinar, de coim | i fierbere, om unui einlec de prim ovaiâ : „In -llo - au plecai la Bor»>*, Lacu Roşu, LAM : Cele trei n op ţi ale unol TIE: Stâpln pe situ aţie („P a lrla ")
nului Şl tc tu ţl l-a Inlim plat. La v ă iu l p u liin d «loto n eln lim id o lâ de rcsc gră-di-ni-le, ce-ru-î ca o-glin- Predeal. Sinaia, Tusnad şi In iu b iri („11 Iu n ie ") ; TEL1UC s O m ul cere valora m ilia rda („F la
ceea ce 1 0 in lim p la t, hunederenii nici o dezlănţuire oarbă a naturii, d a .. Trei copil minune („M in e ru l") ; căra") ; GEOAG1U BAI : Baladă
ou »oii p ă rto ţi cu (apta oră da a ţo cum e ea. Pooie co cei doi G ră d in ile în flo re sc , corul va fi a lte , siatîunî. 2 500 de salariaţi. GHElAR : Creola. och*i-ţ| ard penlru M ă riu ro ; HAŢEG : Bătălia
oiâ de Io începutul luptai cu ape* oomeni din co lţul bulevardului 1048 •arăţi senin co oglin da ţi ca sulle- In trim estrul trei vor merge la ca flacăra („M in e ru l") ; PE pentru Roma _ seriile l- I I
Ic. V cibe ic Hespí e a c e a iio laptele cu ilro d a Gheorahe lo zo r, care Iul de copil. Şi ca el vor li d in odihnă si Iralam enr circa 8 000 TROŞANI : Joc dublu in („P o p u la r") ; BRAD : Reconstitui*
n»o:c.i o re o de ononim i ai găr- discutau aprins oespte frumuseţea nou visurile n o o itra . serviciu secret („7 N oiem rea („S te a u a ra ţie * ); GURABAR-
zilei o niriotice din Munedooro, să- g olu lu i lui Pele in poarlo echipei de oameni ai m uncii. brie” ) ; Mîraaso era în negru ZA : W lnnotou în Valea Mor(1|
tirţîle in orele lă tm e riţe i apelor. cehoslovace, la G uadalojaro, au TH. MARCUŞ Telefoanele de la Agenţia („R e p u b lica ” ) ; LUPENI : Rebus („M in e ru l").
judeţeană O.N'.T. nu mai con
ŞTIRI SPORTIVE Baloten, V erocil a c lţtlp a t Io H oj-
dareva,
la
PorubisM
Stodoy
Sinka.
la
|i
Finia
Partida
d intre m a eilrele românce
M orgo-
reta Teodorexcu ţ l Rodlca Reicner
1 0 Inchelot remisă.
înaintea ultim ei runde, In c la
sament continuă să conducă Talia-
Cu p rile ju l unui concurs intern a volei masculin s au in tiln il echipa com patriotul său R o m u a ld K lim a
ţio na l de atletism care a ovul loc sovietică Bureveslnilr ţi form aţia term inol irvringoior In probn de na Zatulovsbaio (U .R .S.S) cu 9
pn stadionul olim pic din H A ljînki, m oghloră C iepel V o ie lb a liţrii so cio co rt cu o aruncare de 71,12 m. puncte, urm ată de Veroczi (U nga
sportivul fin la n d e i le p p ilo m p ! a vietici au o bţin u t victoria cu scorul Jn probe da săritură in înălţim e, ria) - 8 púnele etc.
ilo b ilit un nou record al ţâ rii sale dc 3-0 (13-4, IS -8 , 15-12). pe prim ul loc s a clasat cehoslova
locurile unde se poate pă tn proba de 5 080 m cu porfarm nn- cul Baudls cu 2,13 m. In proba
trunde. Oamenii de aici au ţa de 13'42>le/10. fem inină de 200 m, prim a o trecui
In probo de oiuncare a g rou lâ ţli, După prim a îl a In tlln lrlţ Inter-
refăcut în mare parte aleile, victoria o revenit finlandezului S»r- lin ia de sosire sprintera sovietică n oflonale de tenis, care se desfo-
In prim a ii a concursului Inler-
au săpat şanţuri pentru po Sim olo cu 19,01 m, iar in cea nu9;onol de atletism caro se dos* Ludm ila Somoleseva cronometrată yearâ la Stockholm Intre selecţio
scurgerea apei. Planul dc de săritură In înălţim e, pe prim ul foţoarâ la Riga. eu fost înregis cu tim pul de 24*'S/t0. natele Suediei ţ i Spaniei, scorul
urcindu-i pe btrlogul de măsuri întocmit pentru re loc s-a clasat veit-gorm onul Schit- trate cilcva perform anţe de valoa este favorabil o aspeţilor cu 2-0.
lawskl cu 2,09 m.
piatră. Cind apa a ajuns şi facerea completă a parcului re Cunoscutul cam pion ţi record* O ro n te i l-a Întrecut cu 7-3, 6-2,
aici, martin a lu at u n u l in prevede lucrările ce se vor man sovietic, Igor Ter Ovon»>sion, 4—0 pe Hnlmstveem, Iar M unot a
aură şi tatăl pe celălalt şi executa, (a ordinea urgenţe In prim ul m ed o l sem ifinale! a c iţllg a t proba de săritură In lun fn penultim a rundă a turneului dispus cu 2—6, 6-3, 8 -6 , 7-3 de
i-au ţinut deasupra apei. Dar lor : refacerea vegetaţiei pre „C u p e i cam pionilor europeni" la gime cu re iu lla lu l do 7,93 m, iar Internaţional fem inin de gah de la lorsen.
avo creştea nebună Şi viaţa judiciate, întocmirea docu
micuţilor a fost, totuşi, mentaţiilor tehnice pentru
curmată, Cind ne-am a lucrările de construcţii, eşa
propiat de gardul celor doi. lonarea lucrărilor fa funcţie
urşii, au lăsat mîncarea si au de necesităţile imperioase ale
venit spre noi ameninţători. salvării cit mal multor valori ORIZONTAL : 1) C alam itate na VERTICAL : 1) A slrâbole apele
Parcă noi le-am fi răpit puii. ale parcului. pălească pe cea o Iul Pele, bra- seblo, va marca patru golu ri. Pin« cu repeziciune de la o poorlă la turală de mari p ro p o rţii (p|.) — (Mg.) — Com ondont otomon denu
Apa a dus cu ea şi pe cei Concretizarea acestor mă World Cup ’66 tilie n l) sint in vin ţi cu 3-1 ţ l pă la s lrrţilu l m eciului, portughezii vor a lto, dar balonul refuză să intre -Casă avariată I ; 2) Păcăleala som m ii ţ| „M a g n ific u l" ; 2) „D is c ip li
nului (p l.) — Din fa m ilia curcubito-
mal re u ţi un gal ţi vor c iţlig a cu
5 fazani. 7 păuni, toţi iepurii suri presupune o m uacfl ia - răsesc ţriţii ţi lip s iţi' de glorie 3-3 acest meci de eoţmor. In plasa. După p a u iă , jocul altera ceolor şi conţine 99 Io sută apă ; nă* impusă d» îm prejurările ac
marea initecero. Sosiţi acasă, cel
nea io cu perioade egole de d om i
tuóle — Port» a unui vos ; 3) Stro
1/.1 caid. Mutate in alt loc. tensă, deosebită. Lucrătorii (Urm are din nr. 4791) coro pină atunci fuseseră id o lii în In prim o sem ifinală, R.F.G în nare pină in m ln. 8U, cind Peteri 3) Ia rb a fia relo r I — Um ăr Io u- pire — M irceo Gh»rg|unescu I -
păuniţele se plimbă amărîtc parcului sînt hotăriţi să o tre g ii Brazii'«, ou avut nevoie de vinge, după un meci d isputat fa p io io conducerea penlru englezi 1 măt In calea ope io r (fig .) ; 4) Muntean | (reg ) ; 4) Fluviu In
stih iile
natu rii
Greu încercolă de
organirare a celei
D reptul da
tn jurul gardului. Ele au facă. Zilnic ei muncesc 10 de-a 6-a e d iţii a L M , este acordat protecţia p o liţie i penlru o nu I1 m arginile regulam entului, eehlpa 2—1. M ai erau zece m inute pină in a ce ile zile — PApuţă I (rog.) _ U.R.S.S. — Buni Io învăţătură ;
iln ţa ţi do m ulţim ea înfuriată.
Reservoarele vechilor opări (tin g .)
ia flu ie ru l fin a l ţl te părea că An<
3)
U R.S S. cu scorul de 2 -1. In cea-
scăpat. Pentru că n-au ore, inclusiv duminicile. Un A n g lie i, ca o cinstuo a a c tiv ită ţii O a ltă su rpriiă de p ro p o rţii e lo lto sem ifinală. Portugalia, care g lia va între In posesia trofeului »n ocesţe zile m ult» nu s-au rival - Plasd d» p a ie u it ; A) Instrum ent
podoaba ce-o poartă păunii. s p rijin substanţial primesc ţi aportului adus d e rv o llă rli tul- furnlroaso m isterioasa reprezonlontă se dovedise, to tu ţi, revelaţia cam in min. 89 Insă, Weber ţu le a iă pu văzul (tin g ) ; 3) Se rup» acolo de iig u ra n (á I — Trecută pun ciut
unde e moi subţire (pl ) — H altă .
Coada aceea multicoloră, din partea pensionarilor din o a lu lui de către fed e raţia engloro a Asioi - echipa R P.D. Coreene, pion a tu lu i, a trobuit să încline stea ternic Io poartă ţi... 2-2. C.F.R., pe lingă riul B irlod ; 6) Vin ţi prin silă ; 7) G eantă (>eg) -
care 'tu ţe ţto să elim ine una din
Urmează p relu n girile , in care en
ce îm plinea 100 de ani do la în
Core« M ori I _ îm parte isteria ; I)
gul in faţa A n g lie i, după ce Eu-
lungă, stufoasă pe care o Simcrîa. Aceştia s-au prezen fiin ţa re a 10. In fotul ocetio. Cupa cele mai redutabile „te a m '’-uri eu seblo fusese practic a n ih ila t de gle zii, cu o ra iis le n ţa moi bună, in a ju lo r In car de nevoi» - Dln- Cer ca plum bul I - Poale li ţi d is
sa — Tot In M oldova ; 7) încovoie
admirăm, minunindu-he. în tat din primele zile şi au iules Rimei se vedea pentru p ri ropene — form oţia Halionă, sosită N ob b f S tilai. iucotorul cară îţi regţesc să marchese in min. 100 re la 180a - Lipsit» de conţinut ; tructivă ; 9) Cizmă do păm int I -
fricoşaţi, păunii s-au ridicat cerut să execute anumite lu ma oară in p a trio unde a luat naţ- la Londra cu p re te n ţii, dacă nu la crease o Id ilă faim ă prin com por prin Hurst. D or m ingea a lovii b a 8) Rece ca gheaţa (fam ) _ N o B ello am enajată — Murm ur in re
tam entul său de o duritate neobiţ-
Icre lo lb o lu ! modem .
verberaţia ; 10)
Avecol In deveni
titlu l, cel p uţin Io m edalia de Qr-
ra ţi a revenii in teren, croind nu
cît au putut tn adăposturile crări. Pină in prezent au Înscrierii» la această e di(io de- meroase d u b li asupro v a la b ilită ţii roc... senin I ; 9) Leonldo Petrescu re I - Sim bolul p erpetuării ; 11)
lor. Apa creştea necontenit. executat lucrări de reparaţie păţesc orice a ţte p to ri : 72 de ţă ri g olu lui. Tuţierul sovietic Bohramov — Străbote Londra ; 10) Teţir» din Am bionţe — Vint ...(âră m otgini I
fire I - M urm ur (fig.) ; 11) Navă
Şi cind le-a udat cozile, a la colţul zoologic, au refăcut iţi anunţă participarea la întrece eslo Insă categoric : gol. Cu m ora cu motor - Apă... din mal in m o ţi; — In tra t la apă ; 12) Sală univer
sitară - O p ă re a novelor (p l.) ; 13)
rile „W o rld Cup '66".
lul
«est-germoni
jucătorii
afectat,
cestea s-au îngreunat si i-ou împrejmuirile de aici, au D in nou sorţii 1» a io tă vitregi nu maî pot să îm piedice al p atru 12) Punctul terminus al „P o to p u P retentobilă — A usturoia I
tras jos. Podoaba lor minu întins plase de slrmă noi. In Cp echipa României, a fla tă la m ij EL M U N D IA L - lea gol al lo rm a ţie i engleze. Şl lu i" - Isvoore de apă I ; 13) Pros
tănac I (p l.) — Localitate lingă Tg.
Cupa
astfel, pentru prim a oară.
nată. admirabilă le-a fost mod deosebit au muncit locul acestui deceniu a l V l-le o In Jutei Rimet răm lno In p a lrla fotbo- fiu. LIVIU COVACI
căutări
p line
c iisto ll-
vederea
in
Deva
fatală, ucigătoare. Ldscuţ Vlad, Carol Bardoş, tâ rli unei form ule de echipă ţ l a lu lu i.
Mistreţul parcului, st el T. Bucătas, Vasile Grama, unui sistem de Je< capabil sa se . ’ • . ¿ " '
im pună pe p la n Internaţional. Dar
Şl acum, pe grandioasa scenă a
dus de apă, a ieşit la mal Zoltan Sibic. Laurenţiu efo rtu rile noastre ovoou să fi» dm ţâ rii o rta cilo r, cele IA fin aliste alo
abia la Săuleşti. Aici l-au în Săbău şi mulţi alţii, oameni nou in tira ialo do am ărăciunea ţi ro- EX ICO 7 0 noii o d iţil a cam pionatului mon
cercuit oamenii şi după ce a al Simetiei care îşi iubesc p ro ţu rile provocate de neputinţa d ia l de lo tb a l vor incereo, pe în ă l SAH
c a lific ă rii. In fa ţa redu tab ile lor for-
inhalat eter a adormit. L-au parcul şi vor să-l vadă Iarăşi m oţii a lo Portugalia! ţi Cehoslova ţim ile rarefiate alo o raţe lo r Cludod
G uad alo ja ro ,
de
Toluca,
M e ilco ,
legat, i-au improvizat o aşa cum a fost. ciei trebuie să ne m ulţum im cu lo Pueblo şl Leon 10 dea to iul pentru
cuşcă şt l-au adus înapoi în Abnegaţia cu care lucră cul (roi In grupă, înaintea echipei glnt. C onlinulnd sena neprevăzutu nuită chiar ţ i po Itod lo on e le en o -ţi înscria numole in cartea da o
Turciei care reuţise să ne învingă
gleze.
lu i, echipa coreeană O «ea lă fur
Scor lin a l 2— I.
parc. torii parcului muncesc la pe teren propriu cu 2-1. nizare in com pania P ortugaliei o M orea lin o lâ de pe W embley o noare a A c iţtig â lo rilo r m ieii zeiţe
de aur.
nouo e d iţie
o Cupei
Dar lucrătorii parcului nu refacerea lui, sprijinul pc. Turneul fin a l, care d eb u loo iă partidă oe-n dreptul senzoţionolă. opus echipele A ngliei ţi R F G , iuios Rimei va insomna. In prim ul MAT ÎN TREI
s-au dat bătuţi nici o clipă carc-l primesc din partea ce prin meciul A nglia - Uruguay. in- Fără să se intim ideze in la ţa ru ti două fo rm a ţii o l căror stil de |oc rlnd, o confruntare intre fotbalul MUTĂRI
tiln ire ce a provocot
deziluzii ţl
lusitani,
m odeţtil
alocuri
in
cro
lo lb a liţti
m ult osemănotor 1
naţilo r
In lupta cu distrugerile apei. tăţenilor oraşului, garantează numeroase semna de ¡nlroborc p ri coreeni, a sóror viteză debordantă torţă ţi viteză purtato de 3,6 sou europcon ţi sud-am m ican, dornic
să-şi reia revanţa după eţocui su
Deşi apa mai stăruie in mul cd nu peste multă vreme mi vind perspectivele echipei britanice, ţl dăruire nu creat in tribune un chior 7 jucători, precum ţ) re p lie fe rit in 196A in A nglia, cind nici
te locuri, nămolul adus fn- nunatul parc îşi va primi avea să producă unele din colo val de a dm ira ţie p! lim pede, reu- rea, uneori a cile 8 oam onl, In a o echipă latino am ericană nu a
mai mori surprize. Prima dintre ele
ţeze in prim ela m inute ale p a rti
parate pentru protejarea buturilor.
greunează orice pas, ei au din nou oaspeţii, delcctîndu-i o furnizează U ngaria, care reuţeţ- dei să preln conducerea. Portughe In plus, om belo echipe Jucau in re u ţil 10 ajungă în sem ifinală. Va rczolvarca pro -
fi ca pa b il fo lb o lu l lalino-am erlcan,
pornit cu toată însufleţirea şl ofcrindu-le bucurii. De pc te să învingă b razilia , dcţinâ lo a- zii nu au tim p să-ţl rovină din u- to rţă , un joc pe care II voiau „ b ă r cunoscut pentru elegonţa pi specia- CLEMEI 0IN Nr- 4771
munca de refacere. Ptantele alei vor dispare actualele • oa Cupei iules Rimei ţi marea fa ■ uiolă, cind maî primesc un gol bătesc". e u lo iila te a sa, să facă fa ţă „re a
vorita a turneului, cu 3-1, după
„lu c ra t" cu o mare măiestrie. D e
Prim ii care doschld ..o s tilită ţile "
aplecate, acoverite de mii, table indicatoare : „Trecerea un joc de mare tensiune ţi specta rula lor e lle ocum completă. Şl sini vest-germanil ce deschid sco lită ţii" unui fotbal viguros, cum 1. M -0 7 C{ 3 - t û
«slo cel european f Răspunsul va
ameninţate sd se sufoce, au interzisă. Zonă calamitată,‘ col. După acest moci, cola echipei nord-coreonii ii e ieculă lără m ilă : rul în mm 13 prin M aller. Cei a- li o fla t Io 21 Iunie. Şi, pentru că 2. T f7 -h 7 orice
fost in mare parte ridicate, şi vor fi. plantate din nou U ngariei pe p io ţa p o riu rilo r a m ar 3_0. Un scor incredibil, core anun p roum ativ 100 030 de „fo n s " de po este perioada pronosticurilor, să
co! un soit brusc, m ulţi vâ iin d in
ţa una din cele m ai m ari lu ip rize
curăţate cu jet de apă şi cele de îndrumare a vizita ea pc viitoarea finalistă a turneu ale W orld-C up-ului. Dar, renăscind Wembley ou a m uţit pentru e clip ă . dăm ţi noi unul... |n ordinea celei 3. ^ 7 - 6 8 50LfTh7-
cq o po i să dea drum ul în cu ra jă ri
moi mari p ro b a b ilită ţi : Cehoslova
ancorate cu slrmă. f^a fel cele torilor. Sînt zile pc care le lui. In urm ătorul meci. echipo Por din propria tor cenuţă, lusita n ii, cu lor. Şi o greţe olâ gravă a oporă- cia. A n g lia sau Ita lia . O ulsider : h ô » m o !
desfrunzite şi. dezrădăcinate. aşteptăm cu drag. pentru tu g a lie i spulberă ullim ete speranţe un Eusebio eii.-oordlnar, revin in rii vest germane lac# ca scorul să R.F. o Germ anioi.
ale B raxiliei de a inl#a in iomi> oloc ţi tribunele vor asista la una devină egal (1—1), ca urmare o
In duminicile care au trecut că iu b im parcul Simeriei, finale. După un meci dtom alic, in d in cplo mai senzaţionale răstur golului inscris de Hurst, Pină 1« ION SOCACIU
de la revărsarea apei. parcul unul dintre cele mai minu care steaua lui Eutehio a lacul să nări de situaţi«, al cărei erou, Eu* s firţiiu l reprizei, atocurilo te succed (Sfîrşill C o n tro lu lpo 2i}ie¡: Alb:Ro1,0h2,Nh4,Cgi Negru: R |i p .g2
a primit şi vizitatori. Pc nate din ţară.