Page 24 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 24
t a
n
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 4 Nr, 4795 £ OUMUIICA 7 IUNIE 1970
Vizita delegaţiei M.A.N. încheierea lucrărilor A le g e rile r e g io n a le mari, bucătărie, şpaiţ. c o ri de tăiat lemne, cu depla-
V ÎN D CASA < ii 3 camere
Vînd convenabil maşină
şi a Consiliului de Stat, reuniunii trimestriale dor, garaj pentru maşină, a- sore proprie. Orăştie, Co
lem nărie,
aliim ă to -
teller.
rle şl
de vară.
bucătărie
a Uniunii Europei d in Ita lia Coslea A uqustln, Şoseaua jocarilor 1, Cazon Nicolae.
condusă de tovarăşul Occidentale naţională nr. 87 Slnteria.
ir
1 100"
„DACIA
VIND
PIERDUT permis porl-arm â
R O M A 6. — C orespondenlul
Emil Bodnaraş, B O N N 6 (Aqerpres). — la A qerpres, N icolae Puicea, că) dobîndesc o evidentă EXPEDIŢIA „RA.II" NERIDICATĂ. Informaţii de vinăfoare nr. 96 957 eli
A le g e rile de astăzi (du m ini
s lirş it
StmbStă a luat
Bonn reuniunea trim e stria lă de transm ite » V in e ri la miezul sem nificaţie po litică in tru c it Temerarii navîgotori de Deva, str. Gojdu, nr. 15-A, berat de m iliţia Mia. Cioroagâ
după-amiaza.
n o pţii, au încetat pe întreg te
se desfăşoară în lr-u n moment
Gheorghe. II declar nul.
în R.P.D. Coreeană două zile a C o nsiliu lui m in is rito riu l Ita lic i m anifestările e- caracterizat de intensificarea pe ambarcaţiunea sub
din
papirus „R o -ll" de
te ria l al U n iu n ii Europei O cci
lectonale p rile ju ite de campa
dentale, organism din care fac nia pentru alegerile regionale, a cţiu n ilo r de masă în s p rijin u l comando cunoscutului et
re ve nd icărilor lor. Pe de altă
parte ţările membre ale Pielei p ro vin cia le şi com unale de la nograf norvegion Thor
PH EN IAN 6. — T rim isu l Sen Cer. m em bru al P rezidiu parte, mom entul este caracte
special. Ion I in lin a m , trans lu i C om itetului P o litic al C.C. comune Şi M area B rilanie. A c 7 iunie. Intensificată fa m axi rizai şi de o înfrun ta re tot Heyerdohf au comunicai
m ile ‘ SlmbiiUi. delegaţia M a al P artid ului M u n c ii din Co tuala sesiune a pus capăt li mum in cea din urmă zi. o cli- mai în d irjită între fo rje le po că vremea frumoasă - se
rii Adunări N aţionale şi a reea. vicepreşedinte al Cabi nei crize tndclunqole a U.E.O., vita lc a fo rţe lo r p o litice a con litice in ansam blul lor. in clu navighează sub cer înso Pe ecranul
C o nsiliului dc Slat ale Repu netului dc M iniş-lri. declanşată în februarie 1960. semnat ultim ele în tru n iri pu siv de o accentuare a pole rit — le favorizează îna-
b licii S ocialislc România, con La întoarcere, oaspeţii în- ca urm are a h o tă rîrii Franţei blice. cu participarea celor m icii In tre pa rtidele ce alcătu intoreo $i la bord totul
dusă dc tovarăşul Emil Bodna- lim p in a ti cu căldura au v iz i de a nu mai participa Ia lu mai rep reze ntativi m em bri ai iesc coa liţia guvernam entală decurge normal. Joi după- cînemafograluSui „Patria11
ras. membru al C om itetului tat o şcoală elem entară, unde c ră rile C o nsiliu lui m inisterial, con du cerilor partidelor. Astfel, de cejîtru-stînga. De rezulta amiază, ei se aflau Io o
Executiv, al P rezidiului Per Învaţă copiii re v o iu lio n a rilo r a lit tim p c it m em brii organi la Roma au tinut m ari adu tu l acestor alegeri va depinde distanţă de aproximativ
zaţiei nu vor respecta p rin c i nări electorale Lingi Longo.
manent al C.C. al P.C.R., vice căzuţi în luptă, şi au asistat tu bună măsură nu num ai o- 350 mîle de oraşul Cis-
preşedinte al C o nsiliu lui dc la un spectacol pionieresc. p iu ) u n a n im ită ţi' in s'obilire n secretarul general al P.C.M. şi rm nlarea p o litic ii interne a na ros de pe coasta Sa-
o rd in ii de z i'ş i nu vor renun
Stat a vizita t la Wonsan b ri Seara, a u to rită ţile pro vin cia ţa la intenţia de a transform * A rualdo Fcrzlani, secrolarnl tă rii cu perspectiva unor fo r horei spaniole. De Io în
demo-
naţional al P artid ului
găzi pescăreşti care îşi desfă le şi orăşeneşti au o fe rit o TJ.E.O. în lr-u n organism supro- < rat-creşlin. la C a lan /m o — mule de guvernare la nivel ceperea acestei expediţii,
şurau activitatea in larqul recepţie in cinstea delegaţiei nationa). G uvernul de la Pa Gia.-omo M aneini. set ret arul in urmă cu cîteva sâptâ-
române. regional, care să vadă reu ni mini, vremea a fost în ge-
M ării dc Răsărit- A ici. pescui ris a decis să ia parle la re P artidului socialist, iar la M i
Preşedintele C om itetului te ţoale forţele de stingă, ci nerol favorabilă, incom
tul constituie principala înde uniunea de la Bonn după ce lano — M arin Tapassi preşe 4 4
popular al re g iu n ii. Ohai fong chiar — după cum consideră parabilă cu cea din
le tn icire a lo c u ito rilo r. Dele Ion şi Em il Bodnaraş au rostit a p rim it asigurări că cererile dintele C o n siliu lu i naţional al unii observatori — însăşi sta timpul primei expediţii condamnaţilor
gaţia a fost înso(ită de Pak toasturi. sale vor îi satisfăcute. P artid ului socialist unitar. Cu tronsotlontice „R a".
acest p rile j au fost reafirm ate bilitate a la nivel central a fo r Radioamotorul Richord
p o ritiilc partide lor respeclive m ulei co a liţie i de cen tru -stîn - Ehrhorn din California,
faţă de problem ele pe < are le qa. care ţine legătura cu e
rid ică constituirea pentru p ri După o pauză de „re fle c ta chipajul am barcaţiunii
EVOLUŢIA ma rtată a celor 15 reg iu ni cu re44 de 24 de ore, cei aproape ,,R a-ll", fost membru ol e
statut ordinar al 11 in ce p ri 36 m ilioane de alegători îşi chipajului „R o-I", a de
clarat că apreciind poziţia
SOVIETICE „ lu cru, Andrian N iko la e v a rc- veşte activitatea social-econo- vor spune cu vln lu l. care este „R a -ll", aceasta va trece
în core se află în prezent
mică. cit şi în dom eniul po
aşteptat aici cu un deosebit
orientat nava astfel ca
în c li
insulelor
prin
nordul
narea b a te riilo r solare să fie litic . interes. Capului Verde şi nu prin
sub unghiul de 70 dc grade în partea de sud o acesto-
M O SC O VA 6 (Aqerpres). - Ing ine rul de bord V ita lii Se- direcţia Soarelui. ro. core este bintuită de
Cea de-a cincea z i in Cosmos vastianov a transm is centrului Sîmbătă. la ora 13, ora M os furtuni.
• a echip aju lu i navei „Soiuz-9’‘ că a observat o furtună tro p i
covei. a început cea dc-a şa Participarea României la expoziţia Expedîţio „R a -ll" are ca
a durat 10 ore, incheindu-sc cală în partea lum inoasă a Pa- sea zi a zborului navei cosmice scop trov^rsarea A tlan ti
simbâtă dim ineaţa la ora 5,39 m im u lu i şi că In tim pul celei „Soiuz-9". Starea sănătăţii echi internaţională din Franţa cului pentru o dovedi co
(ora M oscovei), cînd cosmona de-a cincea zile dc lucru au p a ju lu i este bună. egiptenii antici ar fi pu
u ţii s-au culcai, anunţă agenţia fotografiat d ife rite regiuni ale Zborul navei cosmice tut străbate oceanul la
TASS. M em brii ech ip aju lu i — Păm întutui. C osm onauţii au co PARIS 6 (Agerpres). — La Porte dc V ersailles s-a
„Soiuz-9" continuă. deschis Expoziţia in te rna ţiona lă de mase plastice şi bordul am barcaţiunilor lor
A ndrian N ikola ev şi V ita lii Sc- municat că dorm în saci in cauciuc „E uroplastic — E urocauciuc". In cadrul acestei din popirus fapt core ar
vaslianov — au în d eplinit, in com partim entul o rb ita L unde A genţia TASS relalcfază că. expoziţii, relatează corespondenţii? nostru, A lexandru explica sim ilitudinile e
conform itate cu program ul sta co n d iţiile de odihnă s in i con în afara centrelor dc control, G hcorghiu, România participă pentru prim a dată cu Un xistente între culturile e-
fortabile. Tem peratura din acest, situate în d ife rite zone geo
b ilit. experienţe te lin lco -ştiin - stand in care sini expuse 10 In ve n ţii In dom eniul cau gipteonâ si indiană.
com partim ent este dc 24 de grafice ale U niun ii Sovietice,
tifice şi m edico-biologîce şl au evo lu ţia navei „Soiuz-9’' este ciu culu i şi maselor plastice. Standul românesc se bucu
grade Cclsius, iar presiunea şi INIMA ARTIFICIALA Scenă din noul film românesc „CASTELUL CON
efectuat o seric de observaţii um iditatea re la tivă sin i apro urm ărită şi dc fiola Academ ic/ ră dc o aien lie deosebită şi este aprecia! de către repre
zentanţii firm e lo r şi de specialişti.
pe care le-au com unicat Cen piate celor lereslrc. de Ş tiinţe a U.R.S.S. A stfel. în Speciali-' -ovietîci au DAMNAŢILOR", programat in municipiul Deva, la
O ceanul Pacific, se află 8 nave S-au p rim it diverse oferte de colaborare din parlea creat un aparat pentru
tru lu i de d iriia rc a zborului. La s fîrş ilu l zilei obişnuite de cinematograful „Patria", in zilele de 8, 9 şi 10 iunie.
in frunte cu vasul „Cosm ona unor firm e iranceze şl din alte |ărl. In cadrul standu circulaSa artificială o sîn-
lu i sin i prezentate şi unele produse dtn cauciuc şl ma
utul V la d im ir K om arov". dotat gelui, care funcţionează
se plastice care au şi făcut obiectul unor tranzacţii In- automat in ritmul inim ii In rolul principal - actorul Victor Rebengiuc.
cu m ijloace tehnice speciale dc
Irc România şl firm ele interesate dtn diverse co n ti pacientului. Deosebirea
urm ărire a sa te litilo r şi navelor nente. esenţială a noului aparat
cosmice. faţă de cele vechi constă
tocmai in faotui că în
trecut Inimile artificiale
obligau cordul bolnavu
lui să funcţioneze în rit
Intr-o declaraţie făcută In Exploatarea minieră
fa(a z ia riş tilo r la C lubul na mul pompei.
M edicii au primit cu in
ţional al presei din W ashing
ton, prim ul m inistru al Sue teres noua inimă artificială.
Camera reprezentanţilor a ju n rlu ră din O rien tu l A p ro diei, O lof Palme, a arătat că Cu ajutorul unei maşini
S.U.A. a adoptat proiectul de piat. (ara sa va continua să ră- electronice de calcul ea
lege p rivin d a ju to ru l pentru m ină un stat neutru. Et a măsoară durata ciclului
străinătate în v iito ru l an fis sub lin ia t totuşi că aceasta nu cardiac la bolnav şi ¡si Deva
cal. Fondurile aprobate — presupune o izolare ci o par stabileşte singură ritmul.
2 22 m iliarde dolari — se si Un grup de membri al ticipare efectivă la activita tea In caz de ne^ sitote, ace
tuează la cel mai scăzut n i C ongresului S.U.A. au dat pu internaţională. Prem ierul sue laşi calculator electronic CU SEDIUL IN DEVA, STR. HOREA. NR. 201.
vel din istoria program ului b lic ită ţii un document prin dez a reafirm at dezacordul hotărăşte stimularao rit
american de a ju to r penl.ru < are critic ă politica A dm inis g u vern ulu i său faţă de p o litica mului eordioc, reacţionînd
slrăinătale. lansat la s lirş ilu l tra ţie i în Indochina şi cer re- dusă de Statele U nite în Asia instantaneu la orice mo Angajează urgent
cc'u j dc-al doilon război m on Iragerea pînă la s lîrş ilu l anu de sud-est. dificare în starea bolna
dial. lu i 1971 a tu tu ro r trupe lo r vului şl realind tensiunea
americane din V ietnam ul de arteriolă.
La aeroportul din Tokyo a fost instalat primul trotuar ru sud. Docum entul care poartă ♦ O * Prototipul inim ii a rtifi
lant, numit „Linie auto” , cu o viteză de 40 m pe minut, nu’.ind sem năturile a 23 de senatori ciale cu comandă biolo următorul
transporta pe o lungime de 157 m 10 000 de persoane pe oro. La Belgrad a fost semnat şi ale unui număr de 93 de S-a încheiat vizita oficială gică a trecut deja stadiul
Aceasta este cea mai lungă linie din t “ le trei, instalate de Hi- un acord in tre guvernele Iu m em bri ai Camerei Reprezen în N orvegia a m in istru lu i de experimental $i va fi ex
taky pentru pasageri) avioanelor gigant „Jumbo Jet" core işi vor goslaviei $i S.U.A., care pre ta n ţilo r. solicită, de aseme externe al U ngariei, Janos pediat unor clinic) pentru O MUNCITORI NECALIFICAJ1, apţi pentru mun
incepe zborurile de pe aeroportul din Tokyo in această vară. vede lărgirea schim bului de nea, Congresul să acţioneze Petcr. In cursul în tlln lrilo r pe o verificor» mai îndelun că in subteran, otît pentru mina Deva, cit şi pentru
Celelalte două linii de 52 m şi 60 m vor li gata in curind. in fo rm a ţii între cele două pentru a obţine încetarea răz care oaspetele le-a avut cu gată în oractica medicolă. sectorul Muncel.
In foto : Prima linie rulantă de 157 m. ţări. In baza acordului, ur bo iu lui prin adoptarea de legi. prim ul m inistru, Per Borlen.
mează să ia fiin ţă un centru cu m in istru l de externe, EXPLOATAREA MINIERA DEVA ASIGURA UR
ca lificin d aşa-num ilul plan de O EXPOZIŢIE ORIGINALA
de inform are al Iugoslaviei Svenn S lrav, şi cu alte per MĂTOARELE :
în S.U.A, şi un ccnlru am eri vietnam izare şi p o litica de sonalităţi norvegiene, au fost In sala sporturilor din
retrageri parţiale ale fo rţelo r discutaie problem e referitoare * UN PAT IN CĂMINELE EXPLOATĂRII, PEN
can de inform are la Liuhliana.
Peşti 50000 de victime în urma americane din Vietnam drept la cooperarea bilaterală şi Ia o originală expoziţie, pri TRU CEL CARE SE ANGAJEAZĂ, CONTRA COST.
Subotiţo a fost deschisă
de continuare a
un m ijlo c
războiului. securitalea europeană. ma de acest fel in Iu & MASĂ LA CANTINA, contra cost (3 mese =»
In urma c o n v o rb irilo r bul- In urma co n vo rb irilo r, la goslavia, cunrinzînd rea 12,50 lei).
groaznicului cutremur din Peru garo-spaniole, care au avut ♦ O * Oslo a fost semnat un acord lizări ale me«terilor aurari. © SALARIZAREA SE FACE IN CONFORMITATE
ioc la începutul lu n ii iu nie la Pact i 100 de meşteşugari CU H.C.M. NR. 914/1968.
Paris, între cele două târî I.a Bonn a luat sfîrşit vizita nngaro-norvegian de colabo- şi 10 organizaţii econo
LIM A C (Agerpres). — cu ajutoare din cauza v iz ib i mice din Iugoslavia, pre
s-a ajuns la un acord cu p ri d ire cto ru lu i general al la re teh nico -ştiintifică .
Evaluarea num ărului v ic ti lită ţii reduse. In localitatea cum şî o serie de firme
vire la deschiderea unor rc- UNESCO. Rene Mabeu. In
melor şi a p ro p o rţiilo r d istru A ndina din pro vin cia «Yungav,
prczcnlanie com erciale şj con cadrul în tre ve d e rilo r pe care cunoscute din Italia si
g e rilo r provocalc de cutrem u cei circa 2 500 de su p ra vie ţu i
sulare la Sofia şi M adrid, le-a avut în capitala vest- Belgia prezintă în cadrul
rele catastrofale din Peru este tori, d in tr-o populaţie de 30 000 transm ite agenţia B T .A . germană cu cancelarul W illv M in is tru l de externe libian expoziţiei neste 20 000 d®
îngreunată dc lipsa m ijlo a ce de lo cu ito ri, s-au aglom erat R eprezcniantelc — preci Brandt, cu m in istru l afaceri Salah Bousseir şl-a continuat bijuterii din aur cîntârind
lor do com unicaţie, ca şi de pe v irfu l unei coline aşleptind zează agenţia cilată — vor lor externe. W a lte r Scheel, si peste 40 kg.
co n d iţiile m eteorologice deo salvarea. Restul au fost în g ro fa cilita re la ţiile bilaterale în cu atic o fic ia lită ţi ale quver- turneul prin ţările arabe — întreprindem
sebit de nefavorabile- Un paţi de v ii de o avalanşă cau dom eniile respective. nu 1 ui de la Bonn au fost a sosind slm bălă la amiază Ia „CARAVELLE-12"
strai qros fie nori acoperă tot zată de cutrem ur. Prim ele fo bordate problem e referito are Beirut.
lito ra lu l de nord al tă rii, îm - to g ra fii din regiunea devasta ♦ O * la cooperarea R. F. a G erm a In aceeaşi zi. Salah Bous Primele avioane de tipul
p ied irînd zborul elicopterelor tă, luale din elicoptere şi ana niei cu UNESCO în dom eniul „C aravelle" au ieşit pe
şi avioanelor m ilita re m ob ili- lizate joi la Lima. prezintă M in is tru l de externe libian, c u ltu rii şi în m aterie de cer seir a fost p rim it de şeful sta porţile uzinelor Sud A via de industrie Inenla Deva
zale pentru a transporta me co n fig u ra ţii topografice cu lo Sălcii Bussir, şl-a încheiat lu lu i libanez, Charles Helou. tion din Toulouse acum
dicamente şi alim ente celor tu l noi. Localităţi întregi ca vizita oficială întreprinsă la cetări ş tiin ţific e şi unele ches La întrevedere a luat p a rle 15 ani. De la această d a
tiun i
legate de con tribu ţia
aproape 250 000 dc sinistraţi Yungay, Caraz. A ija Rocuav şi Sanaa. plecînd spre T rip o li. tă, relatează de la Paris
din regiunea m untelui Muaras- altele, au fost literalm ente El a avut con vo rb iri cu pre R. F. a Germ aniei la fondul şi m in istrul de externe al corespondentul Agerpres.
can. care suferă de foame, frig şlerse dc pe harta tării. şedintele C o nsiliu lui Prezi UNESCO. Libanului. Nassim M ajdalani. Alexandru Gheorghiu, ou Angajează de urgenţă:
şi boli epidemice. denţial din Republica Arabă fost fabricate şi vîndute in
După cum a aflat corespon «Yemen. A bdul Raliman Irian i lumeo întreaoâ 174 de a
dentul nostru la Rio de Ja- V in e ri s-a produs o nouă a- în legătură cu p o sib ilită ţile de parate. Familia CoraveUe ® TIMPLARI CALIFICAŢI :
nciro. Vasilc Oros. în lo c a li vatansă în zona văii în care dezvollarn a re la ţiilo r dintre s-a îm bogăţit cu un nou • MUNCITORI NECALIFICA1I, cate au lucrai
tatea lluaroz, distrusă aproape se afla oraşul Huavlas. pro cele două ţări şi cu evo lu ţia In prez.enta p rim u lu i m in istru al R. D. Germane, j tip de ovion „C ara- in tîmplorie şi nu au calificare, in vederea calificării
in întregim e, după cutrem urul ro c in d moartea a 18 persoane, situaţiei din O rie n tu l A p ro W llli Sloph. la B erlin a fost Inaugurat un Birou econo- | velle-12". Primul aparat lor prin cursuri de scurtă durată.
care a provocat ruperea unui se enunţă din Lima. O ficiu l piat. mic francez. Preşedintele de onoare al A sociaţiei indus- j se află dejo în construc
baraj, din 32 000 lo cu ito ri au national dc inform aţi» Peru V iz ita la Sanaa a fost u lti tria şilo r francezi, Georges V illie rs . l-a prezentat pe d i- j ţie la Toulouse, urmînd Salarizarea este prevăzută de H.C.M. nr. 9 K /
sup ravieţuit doar 10 000, între vian a precizat că avalanşa ma etapă a tu rne ului în tre rectorul B iro u lu i economic, A c h îlle A sto ifî, şi a declarat j să-şi ia zborul în noiem 1968, H.C.M. nr. 546/1970.
rare m ulţi ră n iţi si bolnavi. s-a produs în îm p re ju ră ri a- prins dc m in istru l de externe că deschiderea b iro u lu i reprezintă un pas im portant pe j brie. Acest nou ovion vo CEI INTERESAT! SE VOR PREZENTA LA BIROUL
C u i e fo rtu ri deosebite, persoa sem ănăloarc celei care a dis libia n în tr-o serie de ţări a calea no rm alizării In continuare a re la ţiilo r economice ! putea transporta 130 de PERSONAL AL ÎNTREPRINDERII.
nele aplc de muncă. în număr trus aproape în întregim e lo rabe, pentru a expune şefilor dintre cele două ţări. pasageri.
foarte redus, de altfel, au a- calitatea Huaraz, după groaz de state respectivi poziţia
m cnajal dc urgentă un teren nicul cutrem ur dc p â m in l dc Libiei fată de actuala con- SUNETELE SE PROPAGA
IN STRATURILE
de a'eri/.arc. Dnr, deocamdată dum inică, soldat cu peste ţ -------------------
n ici un avion nu a putut sosi 50 000 de victim e. SUPERIOARE ALE
ATMOSFEREI
Spre surpriza cercetă
torilor, rachetele navelor DIRECŢIA COMERCIALA A
spaţiale „A p o llo -1 2 "
şi
yer. C. M ackprang, G elreîde-
talurgice. semnată de directo Ajutoare de peste hotare Im port-G esellschafl, Geselt- „A p o llo -1 3 " au generat JUDEŢULUI HUNEDOARA-
Com binatul m inier Şl side
rurgic din Zenlca (R.S.F. Iu
sunete în momentul p la
schaft fu r G etreldenhandcl, P.
goslavii!) a adresat o telegra
sării noveloi pe orbita te
Kruse. Koesler, Berodl. Pcter
mă m in istru lu i industriei me
restră de parcare şî în
făcut o donafie colectivă în
ru l general. Stanko Tom ici, şî Cremer, C. Schwarze — au scrierii pe traiectoria spre
preşcdinlcle C o nsiliu lui m un Din R. F. a G erm anici — valoare de 1 000 m ărci, „S yn- valoare de 23 750 m ărci, pen Lună. Aceste sunete au
citoresc o! com binatului. Sc- din Paris, A. I.evy a donat. Horsţ Danncr a donat 7 700 co eh." — 3 150 cămăşi băr tru ajutorarea re g iu n ilo r sinis fost recepţionate de detec D E V A
hatici Ekrem, in care se spu 10 000 franci {râncezi in fo lo m ărci. Balthasar Papp şl W a l băteşti, G rupul chim ic „B as!" trate. toarele ultro-sensibîle In
ne, printre altele : C onsiliul sul zonelor calam itate. ter Scbert, c ile 5 000 mărci. — diverse medicamente. ik stalate în Insulele Bermu-
m uncitoresc din C om binatul ir ir Firma „S talca” din Ita lia do de din Marea Caraibilor,
m inier Şi sid eiu rqie ,/Zenica“ , Firma ..Telclnuncllcn,, a do ★ nează in plus un camion cu a anunţat laboratorul BULEVARDUL Dfc. PETRU GROZA, NR. 30, ETAJ III
nat 10 000 mărci vesl-gcrm anc G rupul dc im p o rta to ri din Firma „B urroughs W e llco
exprim înd compasiunea m un circa 10 tone de carne. Din geologic al Universităţii
drep» a ju to r pentru în lă tu ra A ustria n com unicat că va pu me" din A n g lia a donat m edi
c ito rilo r com binatului, a luat R.F. a G erm aniei au mai făcut Columbîo. Dr. W illiam
rea u rm ă rilo r in u n d a ţiilo r. ne la dispoziţia tă rii noastre, camente in valoare de 6 500 Donn, cercetător a) labo
liotărîrea do o acorda un sp ri in cursul acestei săptămîni. dolari S.U.A.. iar firm a ..Impe donaţii firm ele „Eggers* — 100 ANGAJEAZĂ:
jin modest în scopul în lă tu ră ★ mărci. ..Schwartz Fuîda" — ratorului, a declarat că
Firma „Scannaplcnco" din seminţe pentru legume de eimp ria l chem ical Industrie Ltd" —
rii g re utăţilor in te rven ite în 1 000 m ărci. Firma „Cantzares" „este aproape de necon
Ita lia a donai suina de 1 m i în valoare de 200 000 şiling i. antiseptice, penicilină şi alte
România în urma inundaţiilo r, produse farmaceutice- din Spania a donat I 000 c u lll ceput faptul că sunetul se ŞEF SERVICIU PLAN FINANCIAR-CONTABILITATE
ir
liv rîn d din proqram ul propriu lion lire italiene şl Urma „T o - D irectorul A genţiei dc im ★ cu măsline. poate na$te în condiţiile
de producţie m ă rim i în va ils l Salvatore" 500 000 lire presariat Ceti din Ita lia , Iv a Dc asemenea, firm a daneză ★ vidului relativ din straturi Condiţii : — studii economice superioare ;
loare dc 8 000 dolari. i*allcne în scopul a ju to ră rii no Buram, a depus suma de „4 K. C hem lc" a a n u jila l o do Contele M ano Ledebur, în le superioare ale atm o - stagiu de 9 ani în funcţii econo
reg iu nilor calam itate.
ir 5 000 Ici. ca o con tribu ţie la naţie dc 1,5 m ilioane tablete sărcinatul cu afaceri ad -in te sferei şi poate fi trans
★ mice.
C om itelui de conducere al Rafaelle Scoqnam iqlio, d i fondul de refacere a zonelor de polivitam ine- rim al Llhten ste ln ulu i în E lve mis pe Pămînt". Aceste
Industriei chim ico din Panco rectorul lirm e l „O rn a " din Ge sinistrate. ★ ţia a făcut o vizită ambasado constatări — a dâugot e. REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL
vo (R-S.F. Iiiqoslavia) a liotu- nova. a Irim is o scrisoare prin ir Pe adresa I.S.C.E. ..A gro ru lu i României la Berna, că - demonstrează că „a Condiţii : — studii medii ;
rîl în tr-o şedinţă extrao rdina care îşi aspri mă profunda Din R.F. a Germ aniei au a exp o rt" s-a p rim it o com uni ruia î-a transm is sentim entele vem o mulţime de lucruri
ră să acorde României, pen m îbnirc pentru nenorocirea nuntat donaţii firm ele ..C onti- care dîn partea Urmei „S o rl- de sim patie ale gu vern ulu i de studiat în legătură cu - stagiu de 8 ani în funcţii econo
tru înlăturarea urm ă rilo r inun care s-a abătut asupra tă rii chem ie" — 10 000 mărci. ce" din F rankfu rt — R. F. a său pentru victim ele in u n d a ţii caracteristicile straturilor mice.
d a ţiilo r catastrofale, un ajutor noastre şi trim ite un cec in „F arbw erke H ochsl" — m edi Germ aniei, membri ai Socie lo r s» i-a rem is un cec Sn va superioare ole atmosferei
in valoare de 30 000 dinari. valoare de 300 dolari, ca o camente in valoare de 50 000 tă ţii im p o rla to rîlo r germ ani de loare de 10 000 franci elve terestre". Salarîzorea eoni. H.C.M. nr. 914/1968.
★ con tribu ţie la ajutorarea re mărci, „J. P frim m cr el Co. Er- cereale — A lfre d C. Toepfer, ţieni-
In numele firm ei „Bccob“ g iu n ilo r sinistrate. lanqen" — medicamente in K u rt A. Becher, E. Kam pffm e- (Agerpres)
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Greza, nr. 35. Telefoane: 12317 |i11275. Tiparul : întreprinderea poligrafi că Devr 44065