Page 25 - Drumul_socialismului_1970_06

P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N I Ţ I - V A !

PAGINA A IV A
I
p Ultimele estimări oficiale
I
în legătură cu catastrofa

din Peru
i

m Relatări de la campionatul

mondial de fotbal din Mexic i
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
n Atlas, Curier i

ANUL XXII. Nr. 4796 MARTI 9 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

IjlllM ll pulvnjial M a r i a j ş i al judeţului n Iniilnire cu oamenii

‘ANTIERELE REFACERII SI NORMALIZĂRII muncii de naţionali­

tate germană

CU TOATĂ DÍRZENIA Deviza oţelarilor

A La In iţia tiv a C o nsiliu lui ju ­ Tn cedrul acestei p o litici se
deţean al oam enilor m uncii de înscriu organic m arile d re pturi
şi lib e rtă ţi dc care se bucură
Şl DĂRUIREA LA ÎN­ fe ie onul a ce ito p e ilo 3 m ilioone de tona de oţel in co n d iţiile na ţionalitate germană a avut n a ţio n a lită ţile conlocuitoare,
Pentru prim o d clo in ¡ilo iio io . Hunedoara trebuie *6 tum i-
Ioc la Casa de cultu ră din H u ­
cind cerinţele b eneficiarilor jm t toarte eugenie. C unotcind oceai-
nedoara. sîmbătă după-amiază,
ta la rcin o da roipundere, m u nciloiii. tehnicienii |J ing in e rii celor
trei o ţe lo rii }i-au c in lâ rit bine forţe le fi au ro jlit in unanim itate o în tîln ire a tovarăşului Eduard co n d iţiile create peniru a-sl
ongojom ontul rare prevede că ultim ul an o) cincinalului vo ti Eisenburger, membru al C C . al m anifesta hărnicia şi talentul
incheiot cu 21 000 tone de m etal pene pion. De citeva luni. P.C.R., ai C o nsiliu lui de Stat. In producţia m aterială şi, to t­
DEPĂRTAREA GRAB lno to o ro plnâ Io ind e p lln ire o lui. preşedintele C o n siliu lu i oame­ odată. p a rticu la rită ţile sp iritu a ­
acest angajom ent o devenii a d e viio )l va romîne deviza mobi-
io tă de ce, pentru echipele de o ţa lc ri, liecore mmul o de­
venit extrem de preţios. L i.g o cuptoarele de mare capacitote, A ­ n ilo r m uncii de na ţionalitate le naţionale In creaţia cultu ral*
germană din România, cu pe­
vram O p ri} fi echipo »o i|r: apără ronumele cucerit in b o tă lio artistică.
pentru plăm ădirea m etalului. D incolo do plaHorma o ţslâ rie i nr. ste 500 de m uncitori, tehnicieni,
1, e-.hipo de o ţe la ri condusă de C onstaniin M ogonea încearcă să in te le ctu ali, pensionari, gospo­ E le vii secţiei germane a
NICA A URMELOR c iftig e concurenţa peniru in tlie to le }i ta dom ine întrecerea. La dine •— apartinînd acestei na­ Scolii generale nr. 7 din H u­
o ţe la ria electrică, d ep o fire a zilnică a planului a căpătat de mult
nedoara au prezentat. în înche­
ţio n a lită ţi.
valoare de tra d iţie
Dor cile (apte fi oameni n-ar trebui am in­
tite f Adunarea a fost deschisă de
In luplo pentru oţel, m aistrul loan Cismof fi-a perfecţionol ierea în ltln îrl!, un reu şii pro­
propria invenţie — ianceo de In iu llo t o ngen in cuploare — ca să tovarăşul Gheorghe Vaslu, gram artistic.
u ju re ie munco fi să contribuie lo Cucerirea de noi perform anţe prim -sccrclar al C om itetului
CALAMITĂŢILOR m a itlru l Aurel Slanciu fi a lţii sini mereu tu b tem iuneo crea preşedintele com ite tu lu i execu­
in producţie. La rindul Io/, Eroul M uncii S ociabile, Ştefan Tripfo,
m unicipal Hunedoara al P.C.R.,
toore peniru com pleloreo „ o r ie i“ de întreţinere a cuptoarelor. La
orice oră din xi fi din noapte, hărnicia puterea de creaţie tiv al co n siliu lu i popular m u­
tin i In acţiune. Prin efectul lot, m inutele capotă valori superioare. nicipal-
Lo tfirp ltu l puntelor 5 luni, in b ila n ţu l întrecerii l-au in te rii 3 410
ION ARDELEANU tone de melol şi in d ici de utilizoro m ult superiori o n ilo r prece­ A lu at apoi cu vîn tu l tova ră­
prim-şectelar al Comitetului denţi. M oi m ult da jum âtole din o ceo ită cantitate de oţel opar- şul Eduard Eisenburger. Refe-
ţine colectivului de lo o ţe lâ ria M artin nr. 2, cote deţine de fapt
municipal Deva al P. C. R., to iul de vioara I in sim fonia m etalului. rindu-se la principalele pro­
preşedintele comitetului executiv Dar, cu no icind u -fi forţele fi ongajom entele, o ţe lo rii scontează bleme puse dc P artidul Co­ TELEX
al consiliului popular municipal lo m ai m ult Ei m izeoio îndeosebi pe apropiata in tra re in func­ m unist Român în actuala etapă
ţiune a noii fobr.ci de o iig e n . La o ţa lâ ria 2 te aşteaptă cu inte­ dc construcţie a societăţii so­
res acest eveniment. De citeva luni aici ie experimentează cu
A lă tu ri de alte lo ca lită ţi de fo rlu rile deosebite ale con­ succes un procedeu superior de in iu fla re o oxigenului, care ur- cialiste. v o rb ito ru l a subliniat
pe valea M ureşului, m u n ici­ stru cto rilo r, care m erită toată m e a iă să se generalizeze. Noua te h n o lo g ie de elaborare, ca şi justeţea p o litic ii naţionale
piul Deva a fost qreu încer­ aprecierea, toată stima, alle celololte măsuri tehnice fi O rg a n iza to rice vor fi supuse in curînd m nrxist-lcnin iste pe caro o pro­
cai de calam ităţile naturale 50 de apartamente urmează să ■ a solicitări sporite.
Toote, la o lo ltă , aceste măsuri şi preocupări inseamno luptă
care au în tre ru p t activitatea fie date in curind în fo lo sin ­ pentru metal |i respectarea ongojam entului, acum cind (ora cere movează partidul, im portanta CONFERINŢA
in tr-o scamă de u n ită ţi eco­ ţă. dintre care 25 pe niru fa­ eforturi suplim entare pentru refoeere. Sim bâtfi dim ineaţă, o ţe la tii pî pentru întărire a continuă a O R G A N IZA TA DE
nomice, organizaţii com ercia­ m iliile m u n cito rilo r construc­ hunedorenj ou elo b o rat cea de o 500-a tonă de oţel re o ln o lă u n ită ţii întreg ulu i popor tn A C A D E M IA
le. au distrus 46 de case, au to ri care au lo cu it în baraca- peste plan in această lună Do la începutul anului şi pinâ acum Pe şantierul Termocentralei M intia, constructorii îşi concen­ opera dc transpunere în viaţă R E P U B LIC II
ei fi-a u depăşit planul cu 6 900 tona de m etal. Şi b ilo n ţu l succe­
avariat grav peste 270 şi in u n ­ mentele distruse de inundaţii. selor se completează in fiecare zi. trează eforturile la execuţia lucrărilor aferente grupului ener­
dai H90 locuinţe, proriucînd Pentru toate im obilele pro­ D. FLORESCU getic nr. 3, pe care s-au angajat sâ-l pună in funcţiune cu 10 a program ului dc în flo rire SO CIALISTE RO M ANIA
imense pagube m ateriale, Co­ prietate l.G.C.L, s-au în to cm ii zile înainte de termen. Foto : V. ONOIU m u ltilate ra lă a patriei comune,
m itetul m unicipal de partid, grofico de lu cră ri, cu necesa­ adoptat dc Congresul al X-lea, La Bucureşti, au înce­
consiliul popular m unicipal ru l de m ateriale şi cu respon­ pui luni dim ineaţa lucră­
şi-au propus, înainte de toate, sab ilită ţi. D atorită a ju to ru lu i rile conferinţei „Cerce­
restabilirea în lr-u n tim p cit p rim it şi pe eare-1 vom prim i tă ri ştiin ţifice cu a juto­
m«ii scurt a transportului, a- în continuare din partea rul ob servaţiilor sa te liţi­
lim entă ni cu energie e le c tri­ l.G.C.L. Orăştie, Hunedoara, Í Miroase încă din stradă a comunistul Dionisic A fm ă - unde fi se îmbroboncază loc, iar ceilalţi, G ra ţia n şi lor a rtific ia li ai pămîn-
că. reţelei telefonice, a ser­ Călan, Haţeg, I.G.L, Petroşani Livrări suplimen­ parfum de pline coaptă şi şan, cocător de specialităţi. fruntea dc căldură. Ridicăm Da vid, fn sch im bul trei tu lu i", organizotă dc A .
v ic iilo r l.G.C.L, De asemenea, în această lună şi in luna iu ­ grăbesc pasul. Mă intlmpină In stingă noastră malaxo­ cu un vătrai o uşă mică dc Acum fi am tn faţă pc carlemia Republicii So­
com andam entul m unicipal pen- lie vor ii relăcule toate im o­ un portar „indiscret*, in hai­ rul huruie învîrtind cu o metal şi in faţa ochilor apare toţi patru : oameni voinici, cialiste România.
Iru apărare contra in u n d a ţii­ bilele avariate, proprietate dc ne tutunii şi mă conduce mină uriaşă de metal coca locul purificării, în toată bine legaţi, îmbrăcaţi în ha­ Iau parte specialişti în
lor consiliul popular m un ici­ stat, Totodată, se lucrează in ­ tare la export înăuntru, chiar în sala unde proaspătă. Citeva femei ti­ splendoarea lui. Ca liniile late albe ca doctorii. geodezic prin sateliţi, în
pal — cu s p rijin u l eomanria- tens şi cu toată responsabili­ se creează piinea. cozonacii. nere, în halate albe şi cu unui portativ, ies în afară Merg cu cei din ultimul astronomic şi geofizică
m cnlulu i judeţean — au ac­ tatea la stabilirea pagubelor cornurile, covrigii... înainte genele pudrate de făină. în­ capete de ţevi prin care — schimb în magazia cu saci din Hulgarin, Cehoslova­
ţion ai energic, din prim ele z i­ suferite de populaţie şi a u r­ îndeplinirea şi depăşirea dc a ajunge aici, insă, trec carcă piinea, către mijlocul îmi spune Alba — circulă stivuiţi şi mă opresc înde­ cia, R D. Germană, M on­
le după retragerea apelor, gentei de intervenţie. Aş dori sa rcin ilo r de liv ra re la ex­ prinlr-o magazie largă şi a­ sălii, in lădiţe de lemn au­ permanent apa, încălzind a- lung în ţaţa celor trei guri golia. Polonia, România,
peniru restabilirea a c tiv ită ţii să adresez, pe această cale, port, în co n d iţiile deosebit colo, un semn rămas pe zu­ riu. ccste adevărate vene şi arte­ unde se toarnă făina pe care U.R.S.S.. Ungaria, pre­
în în tre p rin d e rile şi in s titu ţii­ cetăţenilor ale căror locuinţe grăveală îmi confirmă ima­ Jmi sună in urechi clocotul re înfăşurate sub lespezile o aspiră pompele ninqind-n cum şi in v ita ţi din An­
de d ific ile provocate de i-
le afe.cl-alc. asigurarea cazării proprietate personală şî bunuri nundatil, constituie un suc ginea anticipată că fabrica peste apa din cupa malaxna- glia, Franţa, Finlanda şî
fa m iliilo r ale căror cămine au au su le rit p re ju d icii asigura­ ces de prestigiu al eolceti a fost m apă pină la git. relor unde se învîrte iarăşi S.U.A P articipanţii vor
(ost distruse sau au devenit rea că vor avea tot s p rijin u l velor din economia judeţu v In sala cuptoarelor, căldu­ m ina aceea dc oţel. care îţi susţine circa 4.1 com uni­
im p roprii de lo cuit, peniru a- orqanelor m unicipale de par­ ra pîinii a uscat pereţii. dă senzaţia unor viitori de cări ş liin ţific c axate în i
ful nostru. Pe cele cinci Iun
ju larca cu alim ente şi îm bră­ tid si de slat pentru a-şi refa­ valoarea liv ră rilo r suplim en­ Pardoseala dc ciment scli­ nămeţi. principal pc probleme
căm inte a sin istra ţilo r. ce cit mai curînd avutul şi a peşte dc curăţenie, cuptoa­ Focul din cuptoare, pîinca ale geodeziei dinamice
Prinţ r-o largă m obilizare a depăşi greaua încercare prin tare pe judeţ se ridică la rele scot un miros îmbătător Piinea refacerii coaptă şi bineînţeles oamenii şi geometrice prin sate­
tine retului, gărzilor patriotice, caro au trecut. aproape 12.3 m ilioane l r i ţ de pline şi nici nu-(i mai formează la un loc plinea liţi şi studiului variaţiei
a sa la ria ţilo r prin a ju to ru l In ag ricultură, in toate zo­ Realizarea exem plară poate trece prin cap că apa a refacerii. Dacă fiecare (in param etrilor atmosferei
p rim ii din partea altor loco- nele in care s-a putut lucra o b lig a ţiilo r contractuale băltit in ele cu o săptămină orice loc de muncă s-ar afla) înalte deduşi din mişca­
I tă li din judeţ s*a reuşit ca s-a inşii la muncă. C ooperati­ pentm piaţa externă se da în urmă, că în locul rîn- se gîndrşte la chipul, lui şi rea sate liţilo r a rtific ia li
la abator fabrica de pline, în va agricolă de producţie Devn toreazâ în principal eiorîu durilor de azimă albă a fost al celor din jurul său. adică ai păm înlului.
u n ilă lilc in d u slrici locale. în a reînsăm înlal terenurile din rilo r sîderurglştilor hune pină moi ieri un strat gros viu al m un cii, specific ori­ peste care sc aşează pîinca la bunătatea, sîrguinţa şi dis­
cărei întreprinderi în
care
reţelele lelelonice lu c ru rile să zona ca rtie ru lu i V iile Noi. dorenl care au acoperit în de mocirlă. se lucrează zilele acestea fără la copt. ciplina lor. arc fu minte i-
fie puse la punct. Tim p de pe­ C om uniştii, m un citorii, in g i­ această perioadă peste 90 la Este ora cind se predau maqinea ei. SITUA riA
ste 10 zile. 300— 400 de oa­ nerii şi tehnicienii din m uni­ sulă din volum ul liv ră rilo — Vitaţi-vă, alit a fost mî- întrerupere pentru piinea re­ ,.vislcle“ pe corabia muncii. Unde altundeva se poate DRUM URILOR
meni au lucrat numai la depo­ cip iu l Deva au răspuns ca un la export pe în lre q u l judeţ lul —* mi-a spus şeful de e­ facerii. Pentru că aşa numesc Intră aşadar schimbul trei. vedea mai bine această pline !N TAR A
zitele o rg a n iza ţiilo r com ercia­ sinqur om chem ării conducerii C o n trib u ţii de valoare au chipă Ion Alba. arăthid cu acest inefabil cotidian al dă­ condus, după cîte aflu. tot a refacerii, dacă nu aici, în
le de stat şi cooperatiste, la p a rtidu lui. B iro ulu i E xecutiv adus şl colectivele C E.LI. latul palmei la jumătatea fe­ ruirii umane precum plăce­ de un Alba, Graţian. Ară- templul ei. la fabrica de In cursul zilei dc 8 iu ­
recuperarea Şi reconditionarea al C o nsiliu lui N ational al Deva. I M C. Blrcea, F.C O murului. Fabrica era încon­ rea de a citi o poezie dc zeci tindu-mă surprins dc co­ piine din Deva ? nie. Departam entul trans­
m ă rfu rilo r si nsigurarca unei F rontu lui U n ită ţii Socialiste, răşlle Şi În tre p rin d e rii de jurată de valuri şi noi am de ori fără să poţi spune ce incidenţa aceasta frumoasă Din ea ne înfruptăm toţi. p o rtu rilo r auto, navale şi
ap rovizionări corespunzătoare U niun ii Generale a S indicate­ industrie alim entară Deva intrat. pe acoperiş ca să-l în aceste zile, dăruind — aeriene a dispus redes­
a reţelei de desfacere. lor din România de a face to ­ care au liv ra t mai m ult fată putem da afară. anume te cheamă acolo. A­ a numelor, oamenii îmi spun, altora şi nouă — circuitul chiderea circulaţiei pen­
C om itetul m unicipal de par­ tul pentru a asigura nu numai de contracte cu 2.4 pină la Traq cu coada ochiului cest flux puternic al muncii rizind in barbă, cu la fa­ normal al valorilor societăţii tru toate categoriile dc
tid. con siliul popular îşi con­ realizarea planului pe 1970, ci 27 la sută. S-au liv ra i sil spre un ins in pantaloni albi este capabil, să mute munţii brica lor sînt nici mai mult noastre, aidoma vaselor co­ vehicule ue traseele :
centrează alentia. acum după şi depăşirea sa astfel ineît plim entar im portante cânii şi m aieu, care scoate cu o din loc şi să schimbe cursul nici mai puţin de patru oa­ municante. echilibrului li­ Dn. 24 C Ş tcf.încîli —
reluarea a c tiv ită ţii economice, lă ţi de lam inate, m ateriale viteză u im ito a re jimblele man. comunist., în care ne-a IManoleasa Prut. nn. 28
asupra refacerii fondului do de construcţii, produse io calde din cuptor pc o lopată apelor. meni cu numele acesta : doi. învăţat partidul să muncim S.îbăoani — Tg. Frumos
locuinţe. Vină in prezent. 07 resliere Şi de mase plastice lungă de doi stînjcni Alba Uni Intru după şeful echipei dintre ci se cheamă Ion şi şi să ne ducem viaţa. şi Dn. 74 Brad — Abrud.
do fam ilii sinistrate au fost '(Continuoré in;pag. O; 2-â) spune cu omul acesta este într-o cameră întunecoasă lucrează in schimbul dc m ij­ MARIN NEGOIJA Nu osie încă permis ac­
m ulate în blocuri, ¡or prin p-
cesul vehiculelor cu o
greutate totală mai niM-
re dc 10 tone pe rutele :
Dn. 13 Bălăuşen — Tg
MĂSURI DE MAXIMĂ ÎNSEMNĂTATE PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI ANIMALIERE Mureş. Dn. 13 A R.îl.îu-
şeri — Sovaia. Dn. 14 A
¡Mediaş — Tîrnăvcni. Du.
17 B istriţa — Vatra Dor-
Metoda a dat rezultate din cele
îm bunătăţirea radicală a ac- mai bune, realizindu-se sporuri neî şî Dn. 22 Smîrdan —
Mâcîn. De asemoncn, se
tiv iiă ţii in sectorul zootehnic Vom fructifica potenţialul medii zilnice de 0,750 kg la Producătorii sini mai menţin re stricţiile pen­
se înscrie ca un obiectiv de creşterea în greutate, înlâ tu- tru vehiculele care depă­
seamă în cadrul acţiunilor in i­ rînd totodată complet m ortali- şesc 8 1one pc Dn. 2 A
ţiale pentru m oilem izorca a- tâţile şi economisind cantităţi Tăndărci — G îurgcni,
g n cu ltu rii. S ubliniind necesita- însemnate de lapte integral. Dn. 17 B Rrnşlcni — Po­
Irn asigurării unui loc precum ­ fermei cu eficienţă cit Unele acţiuni s-au întreprins iana Teiului, iar dc !» to­
pănitor zootehniei în ansamblul şi In privin ţa rid ică rii valorii ne pc Dn. II oraşul
producţiei şi ve n itu rilo r re a lii genetice a anim alelor. In acest mult cointeresaţi Gheorghe G heorghiu-nej
zale din agricultură, în D irec­ scop reţinem In efectiv pentru — Bacău. T ra ficu l ru tie r
tivele Congresului al X -leo al mai ridicata reproducţie exemplare cu po­ este suspendat în conti­
p a rtid u lu i se arată că : ,,Se vor tenţial biologic ridicat. In ceea
dezvolta ferme specializate ce priveşte ovinele, încă din n- Creşterea anim alelor este o gajat să predea pe bază de nuare pc rutele : Dn. 2
pentru producţia de lapte, car­ nul trecut pe baza b o n itâ rii îndele tn icire aliată ne prim ul contract 4 bovine din care 2 Brăila — Scndroni, Dn.
1 C G iurgiu — Ziinnicca
ne de pom şi de pasăre, cu am stab ilit să Insămfnţăm, ime­ individuale, am constituit o plan al preocupării lo c u ito rilo r adulte, iar Gheorghe llian va (se circula pc varianta n- }
deosebire î n ju ru l oraşelor, în 1T> OOn hi. Obţinerea în acest an în cultură dublă In vederea diat cc terenul va permite, cul­ turm ă de 400 oi din rasa Ţ u r- din comuna noaslră. Ca dova­ preda 3 capete tineret bovin roliton rc B ujorii — S m îr- \
vpderca un** mai bune apro­ a peste G0 la sută din produc­ obţinerii vinei eficicnţe cit mai cnnâ, iar ca reproducători am dă, din gospodăriile ţăran ilor înqrăşal. In total, pină acum,
vizionări a pooulaţici cu aceste ţia globală a cooperativei pe ridicate, peste HO la sută din tu ri furajere selecţionat cci mai buni ber­ in d ivid u a li se livrează anual la s-au încheiat noi contracte dioasn), Dn. 17 n. Vatra 1
produse” . Sarcinile şî m ăsurile seama va lo rifică rii produselor furajele cultivate le reprezintă )n cadrul preocupărilor pen­ beci. avînrl astfel siguranţa că fondul dc slat peste 400 capete pentru un num ăr de peste 30 Dorneî — nrnştcni (se ?
re trebuie înfâotuite în acest anim aliere şi realizarea unor Irifolien elc — plante care dau tru ridicarea re n ta b ilită ţii sec­ in scurt tim p vom ajunge să tine.rct bovin îngrăşat şi în­ capete bovine, circulă pe varianlR oco- )
sco)) sint concretizate în Pro­ ve n itu ri care vor depăşi un cca mai mare cantitate de pro­ torului zootehnic un mure ac­ realizam o producţie de cel pu­ semnate cantităţi dc alte p ro ­ îm bunătăţirea p re ţu rilo r de lilna rc Păltiniş — Broş- \
gramul naţional o rivin d dez­ m ilion lei din zootehnie im ­ teină la hectar. O deosebită cent punem pe aplicarea teh­ ţin 3 kg lină pe cap (Ic oaie. duse dc origin e animală. cum părare a anim alelor predale teni) şi Dn. 54 Corabia ^
voltarea zootehniei şi creşterea plică o preocupare şi eforturi atenţie acordam proiluccrii nu- nologiilor avansate (Ic creştere Aplicarea m asurilor dc stim u­ Recenta hotărîre a conducerii la categorii superioare, scuti­ — Tr. ¡Măgurele (sc c ir- ţ
producţiei anim alier* Prevede­ susţinute din partea conducerii ire ţu rilo r SLieulente. In vederea a tineretului taurin destinat lare u dezvoltării sectorului p a rtid u lu i şi sfatului privind rea de im pozit pentru un nu­
rile program ului, c il şl cele ale cooperativei agricole şi a fe r­ asigurării în raţia zilnică a îngrăşarii. Hrănind animalele zootehnic cuprinse în hotărlrea îm bunătăţirea p re tu rilo r de măr de vaci egal cu num ărul culă ne varianta ocoli- i
recentei h o lă rîri a conducerii mei. oiţe 15—20 kg suculente pe cap in mod raţional, cu fln u ri şi tnare Izhiccni — Lunca). /
de vacă am rezervat suprafeţe concentrate în stare preparată, jfidoptată recent va determina cum părare a anim alelor şi pro­ de viţe i liv ra ţi, acordarea unor
partidului Şi statului, p rivind Analizînd temeinic posibilită­ sporirea sim ţitoare a contribu­ duselor anim aliere a fost p ri­ sume de hani pentru junîncile La Ilin sc execută con- *
dc7.voltarca zootehniei prin îm ­ ţile existente, am ajuns la con­ corespunzătoare cu ltu rilo r (Ic realizăm sporuri zilnice dc ţiei u n ită ţii noastre In buna n- mită cu m ultă salisfacţie de solida rea şi lărgirea \
bunătăţirea p re ţu rilo r de cum ­ cluzia că putem îndeplini şi porumb siloz şi sfeclă, ccc.i creştere in greutate de 0/JăO— 1 prov izionare a populaţiei cu c ă lrr producătorii din comună, aflate la prima iritare şî cele­ pă rţii carosabile a dru- \
părare a anim alelor şl produ­ depăşi substanţial prevederile cc va perm ite ca pc această ca­ kg, aslfcl tineretul ajungînd la produse agronlim cnlare stim ulentele prevăzute con sti­ lalte avaniaje create producă­
selor anim aliere au o deosebiţi planului a lit in ceea ce p ri­ le să m ărim coeficientul de di- vîrsla dc 10 luni să aibă în A cţiunile pc care le-aiu în­ tuind un puternic îndemn to rilo r voi determ ina o c o n tri­ mu lui naţional 7, care ^
sem nificaţie pentru unitate», veşte creşterea efectivelor, cît gcslihilita lc al grosierelor cu medie peste 2D0 kg. Ca urm a­ treprins şi cele ce se vor În­ pentru consolidarea sectorului buţie mai substanţială a crescă­ străbate această localila- ^
noastră, care este situată în o- şi a producţiei acestora. Wartn- cel puţin 30 la sută La acope­ re, faţă dc graficele de livrare făptui in urm ătorii ani repre­ zootehnic şi creşterea aporîuhii to rilo r de animale din comuna te (accesul vehiculelor cu i
noastră ta ridicarea eficienţei
rnşul Orăştie. rul determ inant in realizarea rirea necesarului de proteina am predat în plus mai m ult zintă o garanţie sigură că un i­ zonelor necooperativizale Ia sectorului zootehnic. Ca un 0 greutate mai marc de .
vor contribui, de
asemenea,
P rin crearea ferm ei zooteh­ sarcinilor cc ne revin îl con- de 4 000 kg carne. Dc aseme­ tatea noaslra îşi va aduce o huna aprovizionare »a popu­ 1 tone este interris). In- *
nice m ixte cu gestiune econo­ sti 1 l iîe asigurarea unei baze fu ­ concentratele prim ite peniru nea. la lapte avem o depăşire contribuţie pe măsura posibili­ fapt po zitiv aş vrea să amintesc
mică internă s-a asigurat un rajere corespunzătoare. Pentru laptele livra t şi reziduurile fu- dc peste 10 000 I faţă de plan. tă ţilo r existente la finalizarea laţiei. ră peniru anul urm ător produ­ tre Broştcni şî Vatra \
cadru favorabil în d e p lin irii o­ hranirea celor peste 100 ta u ri­ la je ie obţinute dc la în tre p rin ­ De remarcat este şi faptul că sarcinilor ce revin judeţului Intetegînd sem nificaţia ho- cătorii din comună au şi con­ Dorneî se reconstruieşte \
biectivelor ce ni le-am propus ne si 2 500 ovine, ferma arc derea de plante meilîcinale dm viţeii sugari sînt hră niţi cu ra­ din program ul naţional privind tă rîrii. după ce au luat cunoş­ tractat peste 40 de capete ti­ u ltim ul pod, Barnar, ca- l
Intre altele, vom m ilita cu destinată o suprafaţă dc Îhî localitate. Pentru asigurarea ţii alcătuite după reţete specifi­ dezvoltarea zootehnici şi creş­ tinţă dc prevederile ei, m ulţi re a fost distrus pe a- ^
perseverenţă pentru ca în u r­ hertare ocupată cu nutreţuri producţiilor dc nu tre ţuri pre­ terea producţiei animaliere. cetăţeni au încheiat în u ltim e ­ neret bovin.
m ătorii ani ferma de vaci cu cultivate, 57(5 hectare cu pă­ văzute, efo rtu rile în perioada ce. încă de In vîrstn de 15 zile, ceasta şosea. »
lapte sâ ajungă la r»00— G00 ca­ şuni şi 81 hectare cu im a tu ri actuală le vom concentra ha introducindu-Ic în furajare fî- Ing. SILVIA NICULA le zile contractate pentru a li­ ION IASLAU
pete, iar producţia totală dc In afară dc aceasta, pc 100 dc slringerca trifolienelor. Pc te­ nuri de leguminoase dc foarte şeful fe/mei zootehnice mixte vra un număr mai marc de ani­ preşedintele Consiliului popular
lapte s’ sporească la 12 500— hectare vom produce furaje renurile afectate dc inundaţii bună calitate şi concentrate. de la C.A.P. Orâ<‘ ip male Astfel. loan Circu s-a an- comunal BurM"»--;