Page 26 - Drumul_socialismului_1970_06

ê /

= -^M L iii u m ,w . •m— trwmtrnmm
- - T . U ‘ » L.— ■■■■ *5. -g ■ - s D a o r e iw ^ r - ^ ^ ! —— ■—
8 DRUMUL SOCIALISMULUI «ÿ Mr, 4793 ® MARŢI 9 lUtflE 1970
rvrX**asHrou a N r r a f W . iV . ,L 1 M p g w 1 -jvik.'. .hw i l iu i . ■ a m > - r x i -!■«=» iar.-'?/«* • **------------

i m s y ü t b j b mm TïïtlïïÜf i s dTiCf]
UUMâWt Hm wlUJAxL m to IL

&

Gu toată dîrzenia şi În aşezămiiitele culturale

la îndepă calamitate, activitatea

area g reintră în normal

orca lui este angajat In aceste zile (2 camioane de m îll), curtea,
întregul potenţial al Judeţu­
căile de acces; ne-au ajutat la
In tr-o vastă campanie de În lă ­
turare a efectelor in u n d a ţiilo r. desfacerea parchetului d e terio­
rat. Bineînţeles, şl a rtiş tii ama­
valoare de 1,6 m ilioane de lei. Aceeaşi atmosferă a refacerii tori, do rnici să-şi reia cît mal
cel de la Enerqoconstructii şi se desfăşoară cu însufleţire $1 repede activitatea cu care s-au
BnerqomontaJ M in tia tot cîte la toate in s titu ţiile culturale, obişnuit de m ult tim p, ca de
8 dum inici, prevăzindu-se a se neocolite nici ele de puhoaiele pildă Ionel M olsiuc, lo sif O-
obţine pe această cale un vo ­ revărsate ale acestei prim ăveri. prean, H orică Bâtălan şi a lţii
»ajclnlle actualului cincinal lum suplim entar de construc-
tâ fie înfăp tu ite !n mod exem­ tii-m o n ta j In valoare de a­ Am vizita t recent lăcaşurile au venit încă din prim ele mo­
plar. N o ile angajamente luate proape 4 m ilioane de lei pină de cultură din satele si com u­ mente ale refacerii. Lucrind în
de colectivele de muncă din la s ilrş ltu l anului. M u n cito rii nele inundale. Cota apelor şl-a acest ritm , cred că în a doua
m unicipiu prevăd un xpor su­ lăsat amprenta m urdară pe pe­ Jumătate a lu n ii iu nie vom a­
m ineri de la E.M. Deva şi sa­
plim entar la producţia marfă re ţii căm inelor culturale din prinde Iarăşi lu m in ile rampei.
la ria ţii din industria locală
de 2 675 000 lei. C olectivu l Judeţul nostru, cum sînt cele Biblioteca comunală din Ilia
vor lucra cile 16 dum inici. O
J.M.C, Bîrcea «-a angajat să din satele Foit, Uroi. S ăulrşti am qăsit-o nu la sediul eî o­
astfel de angajare totală exis­
ap rijlne marele efort de re­ şi 11 ia. Şi mai ales la Ilia... bişnuit, ci mutată în lr-o ca­
ta în toate În trep rind erile m u­
construcţie productnd în piua n ic ip iu lu i. Aşezat in centrul comunei, meră a căm inului cu ltu ra l.
170 000 bucăţi cărăm izi d ia llt cu o frumoasă şi fructuoasă Schimbarea locului a fost ne­
Înalta conşliintă de care dau
şl 30 000 unltăt! cahle de tera­ activita te culturală, cu form aţii cesitată de operaţiunile de
dovadă tn aceste zile comu­
cotă. co lectivu l l.P.B. Bîrcea de talentsti a rtişti am atori, recuperare n fondului de cărţi
— 3 000 m etri pă tra fl flş ll de n iştii. toţi oamenii m uncii con­ cunoscuţi în lo ca lită ţile , din al bibliotecii.
planşeu cu goluri, 500 m etri stituie garanţia sigură că In îm prejurim i, căm inul cultu ral Profesorul S ilviu Setei, in­
cubi stîlp i pentru reţele elec­ cel mal scurt tim p vom reuşi dc nici reprezenta un nucleu spector la Com itetul Judeţean
trice, 15 000 m etri lin ia ri tu­ să ştergem de pe fata m uni­ spiritua l rem arcabil şl deseori pentru cultu ră şl artă, ne dă
buri premo şl să extragă peste c ip iu lu i de reşedinţă n Jude­ remarcat de cei care i-au tre ­ cîteva in fo rm aţii. „Pagubele
plan 12 000 m etri cubl agre­ ţulu i urm ele ca lam ită ţilor na­ cut pragul. Era ceea ce se nu­ sînt mari ; pînă acum am nu­
gata de balastieră. M u n cito rii turale, să redăm fiecărei fa­ Lupeniul - cea mai mare mina carbonifera a ţârii - subscrie la efortul general ol refacerii cu realizări şi angajamente meşte un cămin fruntaş. mărat ap roxim a tiv 6 000 de vo ­
şl specialiştii de Ia „A v ic o la " m ilii gieu Încercate p u lin ta de prestigiu : 19 400 tone de cărbune est ras peste plan, depăşire ce se va ridica p in a '(a finele anului la 40 000 tone.
o pierdere
adică
M in tia vor odăuqa la fondul de a-şl reface căminele şi a- L-am v iz ila t acum. In lo cul lume. 36 000 lei. In ritm u l de
în
circa
centralizat de produse anima­ qoniseala de o viată. Cu so­ parcului dinspre stradă — o su­ care se lucrează vrem ca săp-
liere. peste angajam entul In i­ brietate şi dlrzcnie, cu d ă ru i­ prafaţă ru noroi lipicios în
ţial. 200 000 bucăţi ouă şl 8 000 rea pro prie Intreq ulu i noslru Prima duminică din iunie în întreprinderi care och iu rile de apă nu s-au tămîna viito a re c itito rii să
kq carne de pasăre. popor, vom face totul pentru zvîntat încă. in încăperile adia- poată veni deja după cârti".
jn fă pluire a neabătută a sarci­ centp. un miros qren de um e­ Peste drum , la m odernul c i­
Este de-a dreptul Im presio­
nantă înţelegerea pe care o n ilo r ce ne revin din pro gra­ KJ zeală re se emană din pereţi. In nem atograf, apele revărsate au
mul fă u ririi societăţii socialis­ sala de spectacole parchetul — distrus com plet parchetul si
dovedesc m inunalîi oameni aî
m uncii din în trep rind eri şi de te m u llila tcra l dezvoltate, a­ SUB SEMNUL CONTINUI EMU EfOmUI 200 mp — a fost distrus în în- toate scaunele din sala de spec­
doptat de Congresul al X-lea Iregime.- Costumele coriştilor, tacole. (Acestea fiin d m ontate
pe şantiere de a participa, vo ­
al P artidului Comunist Romăn. evaluate la peste 5 000 de lei, in podea n-au putut fi salvate).
luntar, în zilele de repaus, la
Întreaga a ctivita te p o lilico - nu vor mai putea fl folosite. Şi aief am în tîln lt aceeaşi acti­
activilatea productivă, de re ­
orqanizatorică. tot ceea ce se vita te intensă, de redare cît
facere. C onstructorii din ca­ N-am mai avut timp. ne spu­
drul şantierelor nr. 1 şi 2 ale întreprinde in aceste zile şi ne dezamăgit directoru l căm inu­ mai grabnică a cinem atografu­
in continuare este subordonat lui in c irc u itu l cultural.
T.L.C. au h o tărit să lucreze, In lui. B ujor M arcu. Apa a fost
mod voluntar, fi dum inici în unui singur deziderat — RE­ mai iute decît noi... Şl totuşi. Fireşte, tinînd seama de r it ­
care sfl realizeze lu crări tn FACEREA I B ujor M arcu îm preună cu încă mul refacerii b u n u rilo r de prac­
2 a rtişti am atori (P ave lG otiu tică culturală, a clă dirilo r, a
si Eugen A lba) au salvat toate a ju to ru lu i dat de m uncitori din
Prima dum inică a lu n ii iunie Munca depusă In subteran de zore. O nouă viitu ră de apă costumele populare în valoare alte în trep rind eri, de către
s-a consumat din nou sub sem­ brigăzile conduse de Gheorqhe
Furia oarbă a M ureşului la depozitul de carburanţi, in nul co n tin u ită ţii uriaşului efort A ntohie, Iulian Doţa, Gheorqhe în zona O răşlioara a blocat do 100 000 Ici. precum şî toate a rtiş tii am atori, organe locale
Veniturile dezlănţuit a afectat şi p a ra li­ remize, maqozia de piese de colecliv pe şantierele refacerii Hălălău şi Vasile Pop a fost însă din nou linia ferată, obli- cele 400 de scaune... precum si de C om itetul jude­
cj î n du - i pc forestieri să-si re­
ţean pentru
cultu ra şî artă.
schimb, la cantină.
vreme cursul
zat pentru o
La căm inul cu ltu ra l din Ilia.
m norm al al a c tiv ită ţii în ate­ Deşi A lexandru Covaci şi şi norm alizării. Im presionantul deosebit de productivă. S-au grupeze forţele pentru a reface munca de refacere a început i ­ sîntem convinşi că nu peste
lie ru l de reparaţii al I.M .A. Ion M ilu it au avui pierderi mecanism al înaltei conştiinţe extras im portante can tităti de legătura. Cu toată vrăjm ăşia mediat după retragerea apelor. m ult tim p la toate itn iilă lile c u l­
a
şi so lida rităţi m uncitoreşti
minereu ceea ce o permis ca
de
-din zooteh Ilia ," unde n ive lu l apei s-a de b.uTHirt m aterialo din gospo­ lunctionat Ta Aceeaşi" înaltă *î* flu xu l tehnologic al uzinei de in tem periilor, la fabrica mai m uncitori de la I.C S. H une­ turale din ju de lui nostru care
In - dum inica trecută. 25 de
înfrun ta t năvala
cherestea s-au prelucrat
au avut de
ridicat la circa 2 m. S alariaţii
fost
dăria personală, ei au
acestei u n ită ţi economice nu totdeauna alături dc ceilalţi nobila tensiune a abnegaţiei şi preparare să se desfăşoare la bine de 100 mc de buşteni, iar doara ne-au ajutat în munca apelor se vor aprinde iarăşi
d ă ru irii ca şi în zilele normale fel de intensiv ca în zilele în parchetele neafeclate dc ca­
au dat insă inapoi in fata mecanici care au lucrat la re­ de lucru. In ţoale între p rin d e ­ de v îri". lam ităţi s-a lucrai la rioborit. dc refacere. Aşa am reuşit să lu m inile rampei.
facerea stricăciun ilo r. In ac­
nie vor fi gre utăţilor. Im ediat după re ­ ţiunea de norm alizare se re­ rile si pe şantiere, e fo rtu rile Deşi Qa m inele din Poiana secţionat $i fasonai din zori si curăţăm încăperile de m îlul lă­ C, DROZD
tragerea apelor s-a pornit cu
sat în urma
retragerii apelor
hotărlre la refacerea strică- marcă interesul şi răspunde- pentru suplim entarea producţi­ Ruscăi extracţia m inereului a pină seara lîrziu .
ei s-au îm ple tit cu o activitate fost oprita pentru a da posibi­ L u cră to rii de la l.M .C. Bîrcea
depăşite deosebit dc rodnică pentru re ­ litatea efectuării în tre ţin e rii şi nu m uncit dum inică în toate
pararea şi revizuirea capacită­
pentru
producţiei
pre g ă tirii
realizînd
secţiile productive
După or eh ţilo r de producţie — maşini, săptăm ina armatoare, Uzina de 90 000 bucăţi echivalente de
utilaje, instalaţii, mecanisme —
preparare a m in ereu rilor de la
blocuri din beton, M 500 cără­
N o[ avem planificat să d e în vederea asigurării unor Teliuc a lucrat cu în lre q u l po­
realizăm, tn prlm nj se­ înalte ritm u ri productive In tential. A u fost prelucrate pe­ mizi dirflit. 5 500 u n itălî cahle
mestru al acestui an, din zilele urm ătoare. ste 4 300 tone de m inereu de de teracotă sî peste 55 tone
vlnzarea anim alelor şt La I.M. Barza peste 300 de fier, asigurîndu-se C om binatu­ produse din vata m inerală. Cu
salariaţi
un efectiv de 125 dc
produselor anim aliere un m ineri, lăcătuşi şi electricie ni lui siderurgic Hunedoara o s-a lucrai şi în atelierele me­
venit de 207 000 Iei. In au răspuns chem ării com ite tu­ producţie de 1 950 tone de con­ canic şi de tîm p lărie ale I.F.L.
prim ele cinci lu ni am li­ lui de partid, lu crind în subteran
centrat de fier. Deva. la producerea dc piese
vrat, în baza contracte­ lo sporirea producţiei de mine­ O adevărată bătălie cu efec­ de schimb la reparaţii de ma­
lor încheiate cu statul, reu şî metal, la efectuarea unor tele calam ită ţilor şi pentru re­ şini si utilaje, la recuperarea
32 bovine adulte şl tine* ciu n ilo r. In sp rijin u l lor au rea cu care au m uncii şeful ample lucrări de întreţin ere si cuperarea restantelor de pro­ restantelor la producţia de mo­
ret, 27 capete porcine şl venit şi cîtiva mecanici de la de atelier, lu liu Moise, me­ rep ara ţii în abataje, în qolerii ducţie au desfăşurat forestie rii bilă.
385 hl lapte, xeallzind on I.M .A. Hetcq şi o echipă de canicii Toma Herci, Ion M ăr- şi u tila je productive. De ase­ de la Orăştie. Tovarăşul Bc- C o nstructorii de locuinţe de
venit de 200 000 lei. electricieni de la C.S. Hune­ qineanu. A lexandru Seraru. menea, colectivu l de la uzina niam in Verga, secretarul .comi­
Pînă la s ilrş ltu l semes­ doara. Noacjhi M iron şi Romulus de preparare a lucrat in condi­ tetului de partid de la CÎ.EI.L. la Deva cărora le revine da­
tru lu i vom mal realiza Pentru ca m asinilc-uncllc Neamtu. precum şi aportul c- ţii normale. Se apreciază că nc-a relatat că in urma unor toria de a construi suplimen-
din vlnzarea laptelui să fie puse cit mai repede in le vilo r practicanţi ion Cîoba- activitatea depusă dum inică la efo rtu ri deosebit de încordate, Iar in acest an 240 de aparta­
40 000 lei, a po rcilo r funcţiune, să nu stagneze nu. Roman Cibean. Nicolae I.M . Barza constituie un prece­ sîinbătă seara a fost repuflfl în mente, şi-au concentrat forţele
12 000 lei şl a tin e re tu lu i munca în secţii, m ecanicii au B rici şi a lţii- dent po zitiv pentru în d e p lin i­ circu laţie lin ia ferptă din sec­ pentru a urgenta darea In fo­
bovin 25 000 lei. răspuns cu ho tă rlre chem ării Prin repunerea qrabnică în rea exem plară o prevederilor torul Grădişte. Dum inică £ id losinţă a b lo cu rilo r cu stadii
In acest fel ve n itu rile com ite tu lu i de partid şi co­ funcţiune a atelierelor, me­ planului semestrial. s-au şl încărcat două qa rniA irl In ultimi) onî, pentru minerii din Vufcon s-au ridicat nenumă­
planificate a fl realizate m itetului de direcţie al în ­ canicii de la I.M .A. 11 ia fac „P o triv it h o tă ririi noastre de de tren cu 30 de vaqoane cu avansate de execuţie şi pregă­ rate blocuri, ale căror apartamente oferă condiţii bune de con­
In prima Jumătate a a- treprind erii, participînd zî de dovada unei înalte răspun­ masă lemnoasă pentru a fl Re­ tirea fro n tu lu i de lucru pentru fort.
cestul en vo r II depăşite zi, după orele de proqram si deri fată de îndeplinirea sar­ a presta voluntar în liecare duse la sectorul de in du strieii- perioadele urm ătoare. In imagine, o secvenţă din noul ora$ Vulcan.
cu 70 000 lei. dum inica, la norm alizarea ac­ cin ilo r ce le revin de a con­ dum inică cîte un schimb de Foto j N. GHENA
tiv ită ţii. Rind pe rlnd, s-an trib u i cu toate forţele la buna producţie, duminică, s-a pre­
ARPAD FURCA curăţat m aşiniie-unelte. s-au desfăşurare a lu c ră rilo r a g ri­ zentat la muncă întregul efec­
brigadier zootehnic la ve rifica t instalaţiile, s a resta­ cole In u n ită ţile deservite de
b ilit ordinea in atelierele de s e d iile de mecanizare ale în­ tiv al schim bului 1 — ne-a încadrarea armonioasă a tineretului
C.A.P. Crislur
reparaţii, fierărie şî tfm plărie. treprind erii. spus tovarăşul ing. Ioan V ai-
doş, directorul E. M. Deva.
în fluxul social
\
La Ilia, liniştea duminici­ ne Mircea loanid, directorul Aici e nevoie de ajutorul La comandament, agitaţia
lor nu se mai cunoaşte de administrativ al I.C.S.H. — nostru. Cine se m ai gîndeşlc e la fel de mare.
m ult. Apele s-au retras in ne-am mutat la evacuarea a­ acum la odihnă clnd Iţi dau — Azi-noapte — ni se spu­
sfirşit de pe străzi şi din pelor din subsoluri şi curţi. lacrimile văzlnd cit rău ne-a ne — o rupere de nori la Deosebitele realizări ş! suc­ ne relata tovarăşul Momeu — teri pe teme ca „Necesitatea nării sa la ria ţilo r care se p ro ­
curţi. Ultimele „ochiuri" ce Avem citeva utilaje pe care făcut apa ? Briznic şi Săcămaş a umflat cese Înregistrate în procesul au vizat problem a pusă In dis­ cunoaşterii şl respectării legi­ nunţă public asupra com portă­
mai băltesc sint izgonite de le-am permanentizat aici. Cuvintele acestea simple si piraielc, care au rupt drumul complex de edificare socialista cuţie pe m-ai m ulte planuri, ast­ lor sta tu lu i" şi „Ce înseamnă a rii tin e rilo r respectivi. Aşa s-;t
sorburile pompelor care nu Apoi ani trecut la repararea calde sînt poate cea mai Im­ spre Lugoj. Cu ajutorul oa­ a patriei au atras după sine fel ca în ansamblu educarea fi contem poran" (liceul „Dece- procedai la Centrala term oe­
tac de săptămini. Agitaţia pe clădirilor publice şi la pune­ presionantă declaraţie de so­ menilor din comună am re­ dezvoltarea conştiinţei p o lltl- în s p iritu l unei înalte tinute bal"), „U m anism ul socialist" le ctrică M in tia , I I.L. Deva, I.P.
care am cunoscut-o in zilele rea lor fn stare de funcţio­ lidaritate omenească. stabilit repede circulaţia. co-ideologice, a c u ltu rii şl c i­ m oral-cetăteneşti fată de mun­ (liceul Industrial şi liceul pe­ Bîrcea. Acest mod de lucru
diluviului avea centrul de nare. Mîna de lucru necali­ — Am hotărit — ne spune v iliz a ţie i, a e tic ii socialiste, a că şi societate să îm brace cele dagogic), „C u ltu ra şl c iv iliz a ­ şi-a dovedit eficienta In re in ­
greutate către centrul satu­ ficată la aceste lucrări au primarul comunei, Teodor In sat, fn Ilia — ne mai noii atitu d in i fată de muncă şi mai diverse forme, adaptate la­ ţia “ (liceul Industrial). De ase­ tegrarea mai m utor tin e ri în
spune primarul — oamenii societate. Aceste1 atribute ale tu rilo r, notelor particulare ale
lui. Acum ,.s-a repartizat ju­ dat-o instituţiile şi intreorin- Vasiu — sfl dăm în primă menea, pentru stim ularea ale­ producţie, între care am intim
dicios1' in ju ru l ruinelor lui. nu stau nici un moment cu personalităţi! om ului de tip aoestel sfere a e ticii. Fiecare gerii şi Însu şirii meseriei de pe N icolae Rus, fost „e ro u ” a
A început — cn in toate lo­ mtinlle în stn. Familii cum nou le în tîln lm la toti con­ acfciune ce s-a desfăşurat, fie constructor, la liceul industrial unei ample anchete în rln du .
sin t ale Iul Ioan lster, Ioan
curile din ţară pustiite de stru cto rii socialism ului — ce­ In org an izaţii dq bază, (ie la de con stru cţii a fost organizat unor contravenienţi de le n o r­
Cărbune,
Dumitru
apă — refacerea. Străzi cu­ Buda, Şerban, lulius Nica, tăţeni al patriei noastre, care n iv e lu l m un icip iu lui, a fost o- ciclu l de concursuri cine ştie, mele conduitei sociale. In pre­
Ioan
noscute mai dinainte au, şi le însuşesc prin form ele o r­ rientetâ, şi ca form ă şi ca su­ cîştiqă „Predecesori", care în zent, N, Rus, după ce a fos?
pentru cel care trece doar renaşterii casei Ioan Vlaicu, Silviu Gabor şi ganizate de educaţie şi in ­ biect,- pe p ro filu l profesional al prim ele sale e d iţii a avut ca te­ p rim it de co le ctivu l dc munci»
din timp în timp pe aici, un m u lţi a lţii s-au apucat cu strucţie. celor prezenţi. me „A ng he l S aligny", „C o n­ de la I. P. Bîrcea, este şef di
asprei derutant. O casă — o nădejde de treabă la reface­ Un loc im portant în acest — Giele spuse de tovarăşul stru cto ri de ie ri si de azi", echipă şl se bucură de apre­
ruină, o casă — un noi Cam rea bunurilor distruse de amplu proces revine organiza­ prim -seCretar pot fl ilustrate „N o u tă ţi în arhitectură" s.a. cierea coleg ilo r de muncă ş
aşa arată străzile. , Golurile" ape. Oamenii au început să ţie i U.T.C. Din sarcinile ce şi cu c îte ra exem ple — a Inter­ O atenţie deosebită a fost a conducerii în tre p rin d e rii.
au fost pină nu demult şi iasă din starea de descura­ le asumă prin însăşi a c tiv ila ­ venit t*>v. Purcilean. Destinat acordată popularizării şl cu­ In cadrul a cţiu n ilo r educa­
jare şi aceasta e bine. tea sa de bază, nu lipsesc — noaşterii u ltim e lo r acte nor­
cir ocupate de ruine. Cu asta derile locale. Aşa am con­ Urgenţă ajutor la refacerea a Ajutorul venit de la specia! Minerilor de pe m arile tive întrep rinse se înscriu şi
a început reconstrucţia, cu venit de la început, 10 gospodării total distruse, I C SH., C.S.H., I.G.C.L. Brad, dim potrivă, se află la loc de şantiere de construcţii din m u­ m ative venite să reglementeze orqanizarea In d ife rite în tre ­
înlăturarea ruinelor, cu rc- — E vorba — ne spune se­ ale căror familii nu au pu­ I.M A. catalizează iniţiati­ frunte — cele p rivito a re la nicipiu, c ic lu l de în lîln ir! cu cît mai perfect ra p o rtu rile so­ prinderi a pa no urilor „T in e re ­
cuperareg materialelor care cretarul comitetului de par­ tere să muncească. A cum lorm area în conştiinţa tin e rilo r conducători de un itâti econo­ ciale. Pe această lin ie se în ­ tu l fată în fată cu producţia"
se mai pot recupera şi sti- tid al I.C.S.H, tovarăşul pregătim terenul pentru a în­ vele şi ieşirea din starea de a unei solide a titu d in i m orel- mice, şefi de lo tu ri şi şantie­ scrie şî Decretul 153/1970, care §i a „R e fle cto ru lu i" din cen­
vuirea lo r. Casele au dispă­ Cornel Covaliov — de un cepe construcţia din nou a care vorbea primarul se pro­ cetăteneşti fată de muncă si re. In titu la i „M unca, o ches­ stabileşte şl sancţionează con­ tru l oraşului, care şl-au dove­
ru t dar nu le-a murit sufla­ s p irit un an im de întrajuto­ caselor. In curind oamenii duce repede. ceilalţi oameni, a unei etici tiune de onoare, princip alul Iz­ tra ve n ţii p rivin d re g u lile de dit o bună eficienţă educativă
tul. Sufletul sint oamenii rare. Azi-dimineaţă nu a vor primi şi ajutoarele fn Duminică, pînă la vremea sociale conform e cu p rin c ip i- l vor a) bunăstării şi fe ric irii o­ convieţuire socială, ordinea şi A ctivita te a organizaţiei U.T.C.
mistuiţi de dorul renaşterii trebuit să aşteptăm după ni­ bani şi m ateriale de con­ primului s-a deschis o fe­ ile socialiste despre morală. A ­ m ului", a prezentat tin e rilo r, liniştea publică. a m un icip iu lui Deva, îndrepta­
casei. meni la plecarea din Hune­ strucţie. Să vedeţi, că vom reastră dc cer. Alături dc ce­ cest deziderat al a c tiv ită ţii, o r­ în lr-o formă atractivă, p rin c i­ De fapt, problem a actelor tă înspre întărire a educaţiei
La renaştere s-au angajat doara. Uî ora convenită to fi mai vorbi noi, încă în acest tăţenii comunei, oamenii ganizaţia U.TC . îl realizează palele coordonai« ale m uncii contravenţionale la ordinea pu­ morale a tin e rilo r şi pregăti­
mulţi. întreprinderea de con­ cei 300 dc oameni erau la an. despre acţiuni de gospo­ veniţi să ajute In refacerea prin diverse forme şi m ijloace creatoare de construcţie a so­ blică a con stitu it obiectul a- rea lor pentru viaţă a înregistrai
strucţii siderurgice H unedoa­ autobuz. dărire şi înfrumuseţare în lliei au folo sit-o cu tragere de muncă în rîndu l tin e re lu lu i. cialism ului, care inqlobează In tentîeî organizaţiei m unicipale certe succese. Se simte însă
ra are aproape zilnic oameni Aveam să fn tiln im pe Ilia, despre care vorbeam de inimă. Cind nu va mai fi Succesele înregistrate sînt e vi­ sine şi atitudinea iată de m un­ U.T.C., In acest scop o rg an izin - nevoia unei mai susţinute ac­
care lucrează, în timpul lor străzi duminica aceasta înainte de inundaţii. nevoie de această frăţească dente, concretizate în tr-o tot că. A lte teme ca de pildă cele du-se încă acum un an colec­ tiv ită ţi a com itetelor o rg an i­
liber, la refacerea lliei. Du­ conştiinţa datoriei de a a­ La eliberarea terenului mină de ajutor, cînd vom mai perfecţionată angrenare a care vizează com portarea tin e ­ tive le de ordine, care îşi des­ za ţiilo r de Oază din în tre p rin ­
minică, 300 de oameni şi 23 juta la normalizarea vieţii pentru reconstruirea casei discuta din nou cu gospoda­ tin e re lu lu i în marele mecanism rilo r în societate au io st supu­ făşoară activitatea pentru pre­ deri şi in s titu ţii, unei mai bune
de maşini ale acestei între­ Din formaţia dc 10 oameni FAelcăi Marlanos, lucrează rii lliei despre acţiuni de social, in pregătirea sa pen­ se dezbaterii ju riş tilo r. Astfel venirea şl combaterea in fra c­ colaborări a conducerilor adm i­
prinderi au muncit aici. De a lui Francisc Varga — 7 au formaţia lui Grigore Roncea. gospodărire si înfrumuseţare. tru muncă şi viată. a fost orqanîzată o acţiune cu ţiu n ilo r. Această acţiune dc n istra tive ale u n ită ţilo r, a sin­
a ltfe l l.C S .H .-ul e prezent în­ venit să ajute gospodarilor Zidurile sare. nu rămas în un gind de recunoştinţă va Despre preocupările organi­ tin e rii de pe şantierul Deva al amploare, organizată în cola­ dicatelor cu organizaţiile de
că din zilele şl nopţile înfrigu­ din Ilia, din cea de 7, a lui. pleca din mu ha in im i către zaţiei dc tineret orientale în ­ T rustulu i de construcţii. borare cu m iliţia şî presa, s-a bază penlru stim ularea şi des­
cn
sînt împinse
rate cind toată suflarea se a­ Costir.ă Moroşan — toţi fie- picioare Cind se prăbuşesc.. . anonimii care ajută la ne­ spre această problemă ne-au O a le n lic dosebilă s-a aco r­ finalizat în depistarea unor ti­ făşurarea in iţia tiv e i tinereşti,
grinzi.
fla ne d ig u ri pentru a bara rari-betonişti — au venit 5. zgomotul are rezonanţa stri­ voie şi pleacă fără o aştepta relatat pe larq tovarăşii Sabin dat tine retului şcolar, căruia neri certaţi cu reg u lile sociale pentru angrenarea mai largă
calea apelor. Se munceşte — Ceilalţi — ne spun cei gătului de durere Aici însă să cn^agă laude, aşa cum Momeu. prim -sccrelar şi C. i-au fost destinate diverse ac­ şi menţinerea lor sub observa­ a in le le ctu a lilo r din organiza­
după o ..ordine de bătaie" s-a intim plat duminică. Purcilean. secretar al Com ite­ ţiun i educative. înglobate în ţie. avînd ca principal scop in- ţiile U.T.C. la a ctivită ţile si
doi şefi de echipă — sint bol­ se vor ridica alte ziduri, m ai leqratea sau rcinlcqrarea lor
bine stabilită. tulu i m unicipal Deva al U.T.C, ciclul ,;Să învăţăm a munci şi acţiunile cc sc iniţiază în acest
— De la diguri — ne spu- navi sau au ceva în familie. trainice. ION CIOCLE! în muncă şi în flu x u l social.
— A c|iu n ile desfăşurate la trăi In chip socialist", acţiu ni­ scop.
Acţiunea continuă prin dezba­
nivelu l organizaţiei U.T.C, — le în şcoli au constat în dezba­ terea „ca zu rilo r" în fata adu­ N, STANCIU