Page 27 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 27
M S
DRUMUL SOCIALISMULUI <*» Nr. 4796 ^ MARŢI 9 IUNIE 1970
noua t i e CINEMA
3 DEVA i C a lic iu l condam naţilor
(C inem atograful ,,P atria0) | Pentru
ţara şl roge („A ria ") | SIM ERIA:
de înuă miori m o ich iia îngerilor (,,C o n d u c to
M araton („M u re şu l0) ; H UN ED O A
RA i Roşu şl auriu ll Angelica,
ru l“ ) ; iu b ita Iul G rom inlo („S l-
d e ru rg litu l*) ; CALAN : P rlnţeio
lilită („11 Iu n ie “ ) ; TELHJC : f o
Nu d« mult, panlru ala*ll ont^ de toate gradele »6 parcurgă e li prom oţia care încheie o perioadă ta pierduta (,,M inerul*) | QHE*
lui V oi Liceului pedagogie din nie oicendantă, mereu oicondentă. lungă de o ctlvltate deslăfurată in LAR : S fltşliul agentului W4C
tJe«o co n u rile • a u încheiat |l o înarm aţi cu concepţia m ateria- tom |l cu dăruire In acest ajeză
dala cu aceoito |i o ir> „■'■nnalft llit-d io le e tlc ă despre lume (I viaţă, mmt cu o puternică tra d iţie cultu (,.M inerul“ ) ; PETROŞANI : lllll-
c'o pă do pregătire pentru «ro|â. p ă tru n ji de lno lte lo p rincipii ale rală. De po băncile acestei şcoli ma d ia g o ilo (,,7 N oiem brie*) ;
u ltim e le lecV'i #l ultirno eró de so cla iiim u lu l, cretcuţl in spiritul ou plecot numeroşi învăţători ti W înnoloii I I I şi Furtuna Începe
d irlg en ţie o ţle p la le cu a líta nerăb nobilelor Idei ole p o lrio tiim u lu i neri, p lin i de entuziasm şi rncro-
dare, d o lla ţu ra te In cadrul unor le cia llst, ei vor lua parte activă tătorl in torţele lor să ducă fă clln („R e p u b lica “ ) ; LUPEhlI i V I,,la
m o n ile iló ri d u io a ie dor p line de Io marea operă de infăp lu lre o cu ltu rii in m oiele largi de oameni Ingrolă (..M un cilo re ic*) ; Splon-
g>ngă}io şi lorm ocul tin e re ţii, ou p o litic ii p artid u lui |J stolului nos oi muncii din patria noastră, in dooie In Iarbă („C u ltu ra l*) ;
dot naţlere la tió iri putornice co tru. filó le Istoriei şcolii s’ nl trecuta Fragment din noua geografie arhitecturală a Devei.
te ou ló p o t pe p im a g ln d u rllo r Co învăţători Io prim ii Iar p oţi, m ulte nume de o b io lvon ţl core IO N EA i V iţe lu l de oui - ie rllle
lor am intiri n o jte n e . Şi toate acei- el cunoic preţuirea (I încrederea prin munco sl posiunoo lor pusa Foto : N. GHENA l - l! („M in e ru l“ ) ; PAROŞENI :
leu, moi tîn lu , contuiato din cs de co r* ie bucură a itflil codrelo In slujbo societăţii au devenit e- R lieurlle m oierlei („E n erg ia “ ] ;
in ce mol clor, o dol6 cu trecerea dldoctlce in societatea noa itră »o- tem ple demno de urm ai de către
om lor, in lâ re ic convingerea câ cei c io llită (I i-au convins lin g u ri de g en e ra ţiile mol tinere. PETRILA i Pemola îndărătnică
mai frumoşi on| din «rioţo n oo itro , d rogoitea (I grl|o cu caro esto Şl In seria do o b io lvon ţl din („M u n c ilo re ic “ ) VULCAN i Nu-
o luturoro, jin t cel petrecuţi In privit tineretul itu d lo i. Cu acest acest an, tem einic p reg ă tiţi, ie gă- mol « lin g u ră viaţă („M u n c ito
ţcoolă. C ile viiu ri, d te Idealuri p rile j, e vrednic de reţinut lop tu l
nu l-ou fău rit pe băncile eJ • că o ită il In ţara noastră tuturor Sosc multe elemonte voloroase, ta D IA LO G CU CITITORII resc“ ) i ORAŞTIE ; Intr-o le a iă ,
O dotă cu octul «Imballc ol 1n- absolvenţilor llcoelor pedagogice li lente, tineri cu o mare putere de V R E M E A un tren („P o trio “ ) ¡ Leac eontra
aşteaptă
care
nerăbdători
muncă,
m inării cheli d o ie l |l a locurilor ie culgurâ locul de muncă (I Io iă şl înceapă aetlvitatoa de ¡naltă d rag o ite l („F la că ra ") ; OEOA-
pe cor« le ocupoiero cu clleva mo începutul a c tiv ită ţii lor II ie dă râspundore, oceea de a l face pa G UI-BA I i F ia ţli Karam aiov - ie
mente In urmă, cel 02 de elevi a> o prim ă de Instalare. PENTRU 24 ORE
anului V ou devenit a b io lve n ţl nl copii să descifreze loinele scruulul ri lin M l ; HAŢEG i M o rţii râmin
şi
lo c o ttu lu l. făcind asHel pn'mul
)colii gi învăţători. M ajoritatea Şl pe cel 02 a b io lve n ţl ol |co- Ion Popa — T e liu r. Con îoo Bartoş — Hunedoara, na la data clnd îm p lin iţi 5fl Vrem« re ia ţi* câldurooia, dai tineri („P o p u la r“ ) ; BRAD : An
dintre lin t fii da m uncitori, ţă* lll noa itre ll aşteaptă copiii de pos In făurireo valorilor umane. de ani. A vîn d vechim e com uşor Im to b llo . Var eddeo avene
răni cooperataii agricoli |l Inte- pa ro ia mai m ultor lo c a lită ţi ce M orlo Şerb, Mireeo D orii, Elua s iliu l de conducere al coope întreprinderea a procedat le de ploaie, Im o ţite de descărcări chetatorul din umbră („Steaua
Jeler, lle a n o H indorconu, loa n A-
Icciuoli de pe m eloagurllo Zoron- cuprind 127 de posturi In judeţul vrom, Anola Nicşan, Pcolnrlno K oit, ra tive i agricole de producţie gal. Acest lu cru este perfectat pletă, p u te ţi presta o a ctivita o lectrce. Vintul va m ilo ila b roşie") ¡ GURABARZA: W innetou
dului >1 Hunedooret care acum Hunedoara (I 99 In judeţul Sibiu, M a rio Suclu, Solvina Mordan sint a procedat legal cu tatăl dum de altfel şi de Legea concedii te în cirnpul m uncii de plnă pină la p o lii vil din lud şi iu d in Valea M orţii („M in e i u i” ) .
cinci oni, cu teica nepotolitá pen din care al l>l vor ologa locul de doar eiţivo dintre fruntaşii acestei neavoastră. Fiecare membru lor — 26/1967 — unde se spu la 4 lu n i pe an. e ii. Tom peiatuille minim e voi II
tru învăţătură, ji-o u îndreptat p o jil muncă eu ccorlo repartizării in cu prin ie Inlre 7 şl 13 giode, Iar
caire fro o lo tpre cote ie ilm ţe o u ' producţie. prom oţii. cooperator — se spune In art- ne p rintre altele * In cazul In Slancu Ciocănari» — H une m olim ele Intro 19 şl 26 giode.
a ira ţl. A ce ţll ani au trecut repede Este greu pentru cel tineri să pi Cu modestia care 11 carocterl- 11 din Statutul C A P. — are care după ce angajatul a efec doara. I. Cele 12 ore pe care
Vremeo in lugo ei io d ui pe ne- Imogmaze ce dar nespus de maro zeotă, cu drogosteo (aţă de copii, urm ătoarele în d a to riri : a) să tuat concediul de odihnă, con le reclam aţi trebuie să vi se
lim ţite dm progul odo lciee n ţe l p i- ' te p ro i Intă oceaită măsură pentru cu m ăiestria pedagogică însuşită
nă in cel al m a tu rităţii. ei. Sa mal gătesc încă multa co- in anii de siudiu, cu d o /ln ţo de o respecte prevederile statutu tractul său de muncă a Încetat plătească ca ore norm ale de
A ceaită nouă p io m o ţic da învă dre didactice In virstâ. core ¡(I o- deveni lolosilori societăţii, el vor lui si să duca la Înd eplinire din m otivele prevăzuse de lucru. 2. Dacă nu aveţi în tre
ţă tori, co |l cele de mal Inolnte,' m inteje cu omărâelune ocale vre reuşi să tocă ca in sufletul c o p ii h o tărîrile adunării generale, art. 20 lite ra e (cazul dumnea rupere. puteţi beneficia de un
cuprinie in . lim ítelo ultim ului »Iert muri clnd Io term lnoreo studiilor, lor, în m intea oam enilor din jurul precum si ale co n siliului de concediu de odihnă rie 19 zile 13,43 Studioul o rb itu lu i amator.
de veac, a fe ti in itru ltă |l edu cu diplom a |n buzunar, umblou ■or să se profila te şl să trăiască voastră). f ori g din Codul Spectacol p rcia n ia t de a r
cóla in lum ina m arilor Idealuri o ls luni da iile de la un Inspectorat im aginea învăţătorului drog. conducere I b) să muncească m uncii, acesta este obliqat să lucrătoare. tişti am atori din |udeţul
\o cia tiim u lu l. In o ce it Intervol de la o ltul, pentru o obţin« un post conştiincios In cooperativă, la restituie u n ită ţii partea din Ioan Han — Ţebea. Deocam Suceava ;
timp, dotorită u rla te lo r tro n ilo rm â rl1 de lu p lln lto r. GH. A. CHITEI lo cu l şi în perioadele s ta b ili indem nizaţia de concediu co dată nu se pot face abona 19.15 Anunţuri, publicitate ;
din patria n oo itră , (coala romă*' Absolvenţii acestui an (color re- Profesor Emerit te. să respecte disciplina m un respunzătoare perioadei nelu mente. 19.20 1001 dc «er 1 _ em lilune
neoică cunoajte o puternică dei> p reilntă prom oţia centenarului l i directorul Liceului pedagoge cii, să efectueze lu cră ri da crate In anul pentru care ! Paula I. Şl Lăcrim ioara P. — pentru cei mici. Filmul ,,A-
venturile
Pohocek“ j
Iul
voltare. core foco co Invăţăm lnlul ceului pedagogia din Devo j este Devo
bună calitate, co n tribu ind la s-a acordat acpl concediu. C erteju de Sus. I, Un liceu eco 19,30 Telejurnalul da teară ;
întărire a şl dezvoltarea coo Ioan Chlraş — Petroşani. nom ic funcţionează şi In ora 20.00 File de iito rie : Iila i 1948 ;
perativei I c) să apere şi să V ersu rile trim ise şi de aceas şul O râştie. 2. Nu se pol da 20.15 S^ară de teatru : „H o ro şl
întărească, prin toate m ijlo a tă dată sînt stlngace. Saltul diferenţe. Leondru* de G rlllp o n e r.
cele. proprietatea cooperati c a lita tiv In care speram la în Ştefan C hlţlbo l — G ovăjdia. Premieră Tv. ;
vei I d) să-şi însuşească ceput nu s*a produs. Am ob Reqretăm dar nu vă putem do 21.23 Momente p aritle n e - Mim \
prof. unlv, a r
21.99 Prim plan :
Consfătuirea lectorilor continuu cunoştinţele agrozo servat că vă place să p rim iţi nici o lăm urire. A ti omis să 17,99 M lcroavanp.em ietă ; hitect O d o r D olceieu ;
otehnice şi să le aplice In p ro
ne precizaţi la ce în tre p rin d e
felul cum ar
sfaturi despre
ducţie, In afară de aceste în trebui să se scrie o poezia. re lu craţi. 18,00 Buletin de ştiri ; 22.23 „E rc lim u l de liecare sl° —
reportai Mimat ;
de ştiinţe naturale da to riri, m em brii cooperatori N oi vi le-am dat şi — dac5 H otărîrea judecătorească ră- 18,09 Ce vreji tă ştiţi deip re 22,40 Studio d a n i Tv. ;
Vaslle Florea — Hunedoara.
sînt ob lig aţi să îndeplinească
23.00 Telejurnalul da noapte.
d o riţi — vi le oferim şi în con
ce d e de' ip e clo lita te V ;
şi în d a to ririle stabilite prin tinuare. Dar din păcate asta mîne valabilă.
Recent a avut loc consfătuirea judeţeană cu lectori orice alte prevederi ale pre nu rezolvă mare lucru, In ca A lexandru Zolril — Petro
din domeniul ştiinţelor naturii, iniţiată de către Comisia zentului statut.
zul dumneavoastră, se impune şani. Cereţi tovarăşelor func
judeţeană pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiin- Augustln Soran — Căstâu. un studiu îndelunqat al qenu- ţionare de la agenţia C E C .
(ifice. A tit dum neavoastră, cit şi so
lu i liric (despre talent nu dis din m un icip iu l Petroşani, ca
Programul consfătuirii a cuprins comunicări ştiinţifice ţia trebuie să vă adresaţi cu o cutăm). suma respectiva să fie vira lă
po teme de geografie-geologie, simpozioane, caleidoscop scrisoare la O ficiu l de eviden N. S. — Deva. Luînd ca ba in m o lu l nr. 19-1.77.03.
ştiinţific şi vizitarea complexului muzeistic de la Sarmizege- ta docum entelor de asigurare za de calcul datele pe care ni
amatori tusa. Şirul comunicărilor a fost deschis pe Dealul Colanului, de pe lingă M in iste ru l M un cii le-aţi relatat, vă puteţi pensio N. PALTIN Exploatarea minieră
este
Bucureşti, fn scrisoare
unde prof. Vulcu Bujor a demonstrot evoluţia scoarţei pă- necesar să scrieţi clar şî cile t
mintulul din împrejurimi - depresiunea Cerna - Strei. In anul naşterii, luna. ziua. locul Aldo Clccollnl ; 9.00 Jocuri de pe
rezervaţia de zimbri de la Haţeg, ing. Troian lacob şi prof. de muncă, numele şi prenu plaiuri orgeţene ; P.lO Curi de llm-
fn cursul acestor luni, mele fostului patron sau al R AD IO
O lim pia Stan au vorbit despre importanţa conservării şi bo Ironcerâ | 9.30 Dm icpartonul
form aţiile artistice ale în tre p rin d e rii. corului Rodioleleviziuml ; 9,45 File Deva
protecţiei acestor animale rare.
Clubului sindicatelor din N. Uilecao — Hunedoara. da olbum. Verd' ; 11,00 Bolode şi
Simeria vor prezenta un Pe Dealul Haţegului s-a făcut o descriere monografică Dacă băiatul dumneavoastră PROGRAMUL 1 : 6,05—9,30 M unco jocuri populore ; 11,20 Arii dm ope
rete : 11,J0 M unco uşooro ; 12 03 A-
număr sporit de specta a Jorii Haţegului - evoluţie geologică, flora şi fauna şi o ctuolito ţi ; 9,30 A tic i cultural ; vonpremieră co.idlană ; 12.13 Picso
regiunii - de către prof. Vulcu Bujor. reuşeşte la examenul de ad- IÚ.1U C url OO imbo (ronce/a ; 10,30
cole, toote veniturile rea m i’ ero, el va beneficia pe tim Rodio-şconlâ 11,63 Suita peno instruirentole . 12,30 Emisiune mun- CU SEDIUL IN DEVA, STR. HOREA, NR. 201,
lizate urinind a fi depuse La căminul cultural dîn Sinpetru, in aceeaşi 6earâ, a pul pra cticii în producţie de Haui }) orchestră de Mireeo h o in ic ; colâ de Io Moscova ; 13.00 Concert
13.30 Rodiomagaxinul fe
de prim :
în contul 2 000 fost prezentat un caleidoscop ştiinţific, in fa|a unui număr o indem nizaţie lunară, al că 11 20 Ciniece şl jocuri populare meilor ; 14,03 M uncă populară; 14,30
mare de ţăroni cooperatori, precum şi in prezenta lecto 11.45 Sloiul m edicului ; 12,U0 M uileo
' Artiştii amatori ai for rei cuantum se va stabili d i Simfonia conccrtonlă in S. bemol Atigsjează urgent
rilor participanţi In consfătuire. vjjooio ; 12,23 Ş tiinţa Io zi ; 12.30 major, op. 04 de Joieph Hoydn ;
maţiilor de teatru, estra ferenţial. pp ani de pregătire. Melod<¡ populare ; 13,00 R adiojurnal; 14.55 Şt'lnţa la tl ; 13,00 Opera Ion
dă şi păpuşi au hotârit A doua zi, la Sarmizegetusa, lectorilor li s-au dat expli Unind seama de aportul la 13,10 Avanpremieră cotidiană ; 1.3,22 Vodă cel Cumplit de Gheorgh* Du-
M uncă m oară ; U.45 Muz'co popo-
să contribuie la ajutoro- caţii ştiinţifice asupra monumentelor istorice ale fostei ca realizarea producţiei. T otoda loro ; 14.00 Caleidoscop munca! ; miirejeu (fiogmente) ; 15,30 Melodii
pitole a Daciei romane şi a colecţiei de obiecte de la mu de Mişu loncu : 15.40 Pu bl ici tole
rea sini strat >for şi cu va tă. el va maî beneficia şi de 14,40 Publicitate rodio ; 14,50 A$o ! ra d i o : 16,00 Radiojurnal ; 16,20 Suita următorul personal:
loarea diurnelor lor cu zeul din localitate, de către aiheologul Gheorqhe Lazin. echipament şi m ateriale de jocul po Io noi ; 15.00 Radio şcoală; a II-o pe teme d.n Munlemo do D u
13.25 com pozitorul
lă p la m in ii — Ar
venite pentru spectacolele Ultimul obiectiv ol consfătuirii l-n constituit simpozio protecţie. în co n d iţiile stabi thur Honegger ; 16,00 Rodiojuraal ; mitru Capolonu . Ropsodio o H o
nul pe tema ,,Retezatul", susţinut de către prof. Vulcu de Mireeo Chirioc ; 16,55 Slatul me
susţinute in deplasare. lire pentru e le vii cursu rilo r 16 20 Cintece i' jocuri din O ltem o ; dlculul ; 17,00 laureaţi a> feitivolu O MUNCITORI NECALIFICAŢI, apţi pentru mun
Bujor (structura geologică), prof. Stan Olimpia (flora şi de zi de la şcolile profesio 16.33 M uncă de estrodă l 16.50 lui intemaţlono! do muzică uţoorâ -
repubMcll ;
17,05
IOSIF MERCEA fauna), inq. Tiaion lacob (Parcul naţional Retezat - obiec nale. Cu acordul întrep rind e Ciniece închinata pentru tineret ; Cerbul do our ; 17.35 Teatru serial : ca în subteran, atît pentru mina Deva, ci! şi pentru
R adioenclclopedie
18.00 Concert de
muzică
populară I
tiv turistic). rii se poate Înscrie şi la liceu, 17.30 Muzică populoră 18,10 RodiO- 18 30 Curs do limbo froneeză i 18.50 sectorul Munce!.
____________________________________ N. $ERBAN curs f3ră frecvenţă. jim p o iîo n ; 10,30 M urleo uşon o Tema cu varloţlunl do Marţion Ne EXPLOATAREA MINIERA DEVA ASIGURA UR
19.00 G aicto radio : 19,30 Muzică de greo 19,C0 Tineri Interpreţi ; 19.30
estradă ; 19,45 Fieie Initrum entole ; Ediţie radiofonică : 19.50 Noapte bu MĂTOARELE :
20 OS Toblefa de leara ; 20,10 M u nă, copil. Povestea Căciulită : 20,00
zică populoră ¡ 20,20 Argheziană ; Lucrări do Llvlu Glodeonu : 20.25 9 UN PAT IN CĂMINELE EXPLOATĂRII, PEN
20.25 M elodii de pretutindeni ; 21.00 Comandantul de pionier! : 20 40 Lie TRU CEL CARE SE ANGAJEAZA, CONTRA COST.
M em ono păm inlului rom oneie ; 21.30 dul de Io Schubert la Hugo Wolf :
Soluto serii - Ando Călugăreonu ; 21,05 Pagini din opare romnnest' ; • MASA LA CANTINA, contra cosi (3 mesa —
22.00 Radiojurnal ; 22,20 Sport ¡ 22.30 21.20 Cintecul dm om urg ; 22,00 Sul
Concert de seoro ; 0 03-5.00 Eitrndo te clasică pentru clavecin jl Sonola 12,50 lei).
nocturnă pentru plan de Aurel Slroe ; 22.30 $ SALARIZAREA SE FACE IN CONFORMITATE
PROGRAMUL It : 6.00 Program mu Codron ; 22,50 Lucrări corole : 23,05 CU H.C.M. NR. 914/1968.
zical de dim ineaţă : 7,00 R adiojur Muzică de comeră : 24,00 — 1 00 Sim-
nal ; 7,10 Program muzical de d im i fonlo In ra minor, opui postum de
(continuare) ; 0,10 Tot inem
neaţă
M aSul Hunedoara dresul Deva-Arieşul 0. Turzti 4-2 te ; 0.25 M ari Interpret! _ pianistul Anton Bruckner.
In liln ire a dintre form aţiile din min. 69. cînd Petrache tr i
C.F.fi. Timişoara 1-1 M ureşul Devo şi A rie şnl Cim- m ite de două o ii cu A rieşul. Cînd amintim despre Voleo de miner IV, cu un la la riu ta
capul
vpre poarta echipei
pia T tirzii. diypulată pe sta
dionul din Simeria (terenul dc dor mingea este tot de atitea Jiului qindurile ne poartă la i n - üîue m rifar de 76 de lei pe 8 ore,
joc al stadionului din Deva ori respinsă. U ltim ul gol al mineri. Lo oceşti oameni m i um ceea ce înseamnă un ciştig lu
Dupo douo jocuri consecu înscrie moî au şi Pleian (min. esto im practicabil), s-a înche devenilor este înscris cu un nunaţi care s*ou luot lo trîntă nar de 1 935 lei (a care se
tive susţinute în dcploso/e. pe 19.40) şî Cscrgo (min. 23) care iat cu victo ria echipei M u re m inut mai tîrziu (min. 70) de cu negurile pâmîntului şi le-au moi adougâ sporul pentru de
care Ic a pierdui, M etolul H u sinqur cu portorul trage de la şul. care a înscris patru goluri către Szekely, care trim ite cu înfrînt. Voleo Jiului nu înseam păşirea normelor.
nedoara o moi cedai un 3 m afară. Oaspeţii au o sin şi a p rim it doar două. M eciul rapul, plasat, făcind in u tilă in nă numoi un ţinut frumos, Există posibilitatea ridicării
punci pe lercn propriu în fala gură ocazie în min, 35, dar a fost. cu excepţia prim elor 30 tervenţia p o rta ru lu i oaspete. boqat în splendori naturale, ea calificării şi in continuare in
echrpei CF.R. Timisooro. In Floa reş ratează. m inute din repriza a II-a, de In plină dom inare a gazde înseamnă piatra de încercare o meseria de miner, ajungindu-se
prrma repriză hunedo/enii La reluare, cei care dau to o factură mediocră. lor. la o ezitare a apărării a- omului. De o sută de oni se la un saloriu tarifar de 98 lei
foc im joc bun, iniţiază a nul ostilităţilor sînt oaspeţii, In prim a repriză, mai n i cestoiri. oaspeţii reuşesc să re scoate cărbune din adîncurile Constantin Coroqeo are nu Dacă şi dumneavoastră do pe 8 ore, ceea ce înseamnă
ducă din handicap, în min. 72,
locun periculoase, încheiate otacind continuu iar hunedo- seamă, ambele echipe au prac înscriind prin Mea. Scor 4 -2. Văii Jiului, dor niciodată otit mai 23 de onî. Lucreoză la riţi sa îmbrăţişaţi oceastâ me 2 500 lei lunar, plus sporul
cu şuturi pe poortâ. De olllel, renii opărîndu-se. In timpul a ticat un joc conluz. cu pase de mult ca acum. Exploatarea minieră Petrila. serie frumoasă, vă puteţi pentru depăşirea normelor.
ei deschid scorul foarte re cestei dominări nete Manola- ia în lim pla rc, singurele laze Pină la s lirş itu l reprizei a Pe harta Văii Jiului au apă Lunar ciştigo peste 2 500 lei. adresa Centralei cărbunelui cu Cazarea : pentru nefamilişti se
pede prin Merceo (min, 5) che înscrie in min. 85 si sco maî electrizante prodneîndu-so doua se joacă dm nou anost, rut în ultim ii oni exploatări A venit pentru primo dată în sediul in municipiul Petroşani, asigură in căminele muncito
făriî orieniare tactică. Am mai
după o. cursă lungă în cote rul devine 1—1. In nun. 2, ciori Puie înscrie re ţin u i doar şutul lui Ilea noi. Lînqă ele au apărut $i Volea Jiului în onul 1966. La strada 23 August nr. 2. reşti ale exploatărilor miniere
au fost depăşiţi toţi adversa Hunedorenlî pierd astfel din lo v itu ră de la cca 20 me (A rieşul). din min. 90, care a oraşe noi. Oraşe cu blocuri, început a lucrat la preparaţia Angajăm muneitori necoli- contra cost (de la 70 pină la
rii. ieşiţi in întîmpinore. in încă un punct preţios în lupta tri şl în min. 33. clnd Husar, în tîln it însă bara. unde abundă verdeaţa $î flo ri cărbunelui. In anul 1969 şi-a ficaţi, bărbaţi pentru lucrări 90 lei lunar) iar pentru- fa
clusiv portarul. Ocazii de a pentru evitarea retrogradării. de la oaspeţi, reuşeşte să «- S-au remarcat, prin Jocul le, oraşe cu parcuri în eore monifestat dorinţa de a lucro miniere in subteran de la virsta milişti, după trei luni, în func
(Cu o linie de mijloc lipsită de galeze. prestat ■ Iancu, Gnrao. Petra- se odihnesc bătrînii se joacă în subteran. Dotorită am biţiei de 18 pină la 45 de anî, Avan ţie de posibilităţi, se asigură
tvlagâ — Hristos şi Steiner — După pauză, asistăm Ia un rhe şi Dăscălescu rie la qazde. copiii minerilor. ce-l caracterizează, s-a obişnuit tajele pe care le oferim' noilor aportamente cu gratuitate de
cu atacanţi fără am biţii (Pău- cu to iu l altfel rie joc. Echipa Safar, Ilea şi Husar de la oas Fosta Vale a Plînqerll 0 repede cu locul de muncă. angajaţi sînt următoarele : In chirie şi încălzire sî reducere
,Viescu şi Pleian) - cu schim qazdă atacă chiar din prim ele peţi. cunoscut în ultim ii 25 de oni Este unul dintre oamenii noştri perioada primelor Î0 zile de de 50 la sută pentru curentul
bări neinspirate de jucători m inule lucid, rcalizînd un Bun a rb itra ju l Iul Iosif R il- transformări radicoîe. A cu de nădejde. S-a căsătorit şi instruire pentru a lucra in electric.
făcute de 'antrenorul Stepan. speclacol fotba listic aqreabil. ter (Tim işoara). noscut transformări noi. pen locuieşte cu soţia intr-un apar subteran li se acordă 56 de Masa se asigură la cantinele
M etalul Hunedoara nu putea concretizat prin tre i g o lu ri de Gazdele au aliniat form aţia-' tru că meseriei de miner I s-ou tament confortabil. Asemenea lei pe 8 ore. După cele 10 exploatărilor miniere, contra
emite pretenţii prea mari toată frum useţea. In min. 47, Haidu — Dăscălescu, Puie, dot carate noi. Cei care au lui mai sint şi olţi mineri Io zile, mai precis in perioada □ cost, fa preţul de 11-12 lei
Jocul a fost condus de o spre exemplu, Petrache p ri Guran. A lb ii — M olnar (A m - îmbrăţişat această meserie fru Exploatarea minieră Petrila De doua de instruire in subteran, pentru Irei mese pe ri. Mm
bhqadâ de arbitri din Arod meşte o pasă excelentă de la bruş), Iancu — Petrache. Roz- moasă se bucură de un preş- pildă Iosif Kescq lucrează ca noii angajaţi vor cîştigă 63 de asigurăm echipament de pro
ovînd la centru pe Ion Opriţa- Iancu, pătrunde în careul oas riaş. Szekely, Szabadoş (Dinu). liqiu deosebit. Statul le-o creot ajutor de miner şi cîştigă lunar lei pe 8 ore. După perioada de tecţie gratuit, iar cel de uzură
peţilo r şi şutează necruţător, condiţii optime de viaţă şl de în medie 3 000 lei. Dumitru cu 50 la sută reducere.
rid îcln d scorul la 2— 1. Nu V. PALADE ocomodore in subteran se lu Transportul se face qralurt
M. NEAGU traî. Pentru el şi fam iliile lor Lărgeanu lucrează tot co aju crează in ocord la qrupe cu
trece decît un m inut şi la un S-ou conslrutt in bazinul car tor de miner şl cîştigă în medie de la locul de recrutare pînâ
nou atac, mingea expediată Alte rezultate 2 400 leî lunar. Ioan Chelaru un salariu de bază de 69 lei pe la exploatarea minieră.
puternic de către Sz.ekely în- bonifer al Văii Jiului mll de este miner, cîştigă în medie, 8 ore ceea ce înseamnă un
lîlneşte bara. In acelaşi minut, D IV IZ IA N A Ţ IO N A L A C : blocuri. Burlacii ou la d i s pori - lunar. în jur de 3 900 lei. trî- cîştig lunar de 1 760 lei la care I. KARPINECZ
Sîiifita Petroşani- Szabadoş şi Szekely iatea2ă V u ltu ril-T e x tlla Lugoj — M i ţie cămine confortabile. mie Bordeianu lucrează tot ca se mal adaugă sporul pentru director personal
nerul Lupenl 8— 2 : Tehnolrlg
t * * din nou. A u to ru l celui de-al Cine este harnic şl conştiin miner şi cîstiqă în medie lunar depăşirea normelor. Centrala cărbunelui Pelicieini
treilea gol al devenilor este(?!) C lu j — M in e ru l Ghelar 3— 1 : După 6 luni lucrate, munci
fundaşul stînqa al echipei din Independenţa Sibiu — A u ru l cios ciştigo bine. lată de pildă 4 300 lei. Şirul fruntaşilor de Io (Material publicat. In cererea
Victoria Gălan Cim pia Turzii, care deviază Brad 0— 1 î Soda Ocna M ureş numai cîtivo din miile de mi E.M. Petrila este cu mult mal torii se pol califica prin cursuri Centralei cărbunelui
în propria poartă un şut ex — M in erul Teîluc 3— 0. neri destoinici al Văii Jiului. mare. de calificare pentru meseria Petroşani)
pediat în min- 52 de către Pe C A M P IO N A TU L JUDEŢEAN :
t-1 (0-0) trache. G loria Haţeg — Partngul lo
Perioada de dom inare a fo r nea 2—2 : Energia Paroşenl —
m aţiei M ureşul continuă Şl. M in erul Anlnoasa (nedlsputal)!
D isputai sîmbâtă dnpă-amîază după alte două minute, po rta C onstructorul Lupenl — Ener
pe terenul din Lonea m eciul ru l oaspete se remarcă, respîn- gia Deva 5—0 : Preparatorul
d in tre cele două form aţii s a Pe.lrita — C onstructorul H une
qlnd o „bom bă“ expediată de doara 0—0 î C.F.R. Simeria —
încheiat cu un scor neriecîs r
Iancu. M e rilă reţin ută si faza Dacia Orăştie 4—2.
J— 1 (0—0). Form aţia gazdă s-a
im pus de la Început dom inînd
net te rito ria l, dar n-a făcut su
ficiente eforturi pentru a-şi re PRONOSPORT
gla tiru l ratlnd numeroase o-
cazîi prin Hălăneanvt, V asile ln- REZULTATELE CONCURSULUI NR 23.
ETAPA DIN 7 IU N IE 1970 :
nesen. .Stclănescii şi Făgaş u l
tim ii doi fiind şi autorii o 1. O ţelul Galaţi — ProgresulBiăila 4— 2 1
două ,,barc" (min. 35 şi 70). 2. Poiana — M elalul lîrg o v iş te 1 — 1 X
Oaspeţii, chiar dacă n au fă 3. G loria Birlad — Chim ia Suceava 2— 1 1
cut un jo r superior gazdelor, 4. Ştiinţa Bacău — Metrorn 3— 1 1
au m eritul de a fi evoluat cu ,s. M etalul Hunedoara — C F.R. Tim işoara 1 — 1 X
m ulţ curaj reuşind «^ă în con r> Elcr Iropu lcre Craiova — Vagonul 2 -1 1
ducerea în mîn. G5 prin Itam- 7. M elalu l Tr. Severin — C.S.M. Sibiu 0— 1 2
hulear. Studenţii oii egalai prin R. Arezzo — Fooqia 0 - 0 X
Ştir (min. R5) rlm lo vitu ră de 9 Cevena — Pernqia 2 - 0 1
la II m etri, la un henţ în ca U). Genoa — M antova 0— 2 2
11. Livorno — C a la n ij 0—0 X
reu. Cinci dintre fruntaşii Exploatării miniere Petriio. De la stingă la dreapta : Grigore Gaia, Marin Săvuîea, Iosif Csaltko,
„Inelele gloriei“ - expresia 12. Reqgiana — A talanla 2—0 1 Gheorghe Vele şi Iosif Mostalici.
torţei şî vigoorei. 13. Varese — Monza 2— 1 1
C. RATSBSCU