Page 29 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ!
Şedinţa

Comisiei de revizie

In ziua de 9 Iunie 1970 a In unanim ilale destituirea din
avut loc şedinţa Com isiei de iunctia de preşedinte şi mem-
revi2Îe a U niun ii N aţionale a bru al Comisiei de revizie a
C ooperativelor A g rico le de tovarăşului V in lilă M arin.
Producţie. Comisia de revizie a ales in
Com isia de revizie a dezbă- iu nctia de preşedinte pe lova-
tut şi aprobat requlam entul răşul G rubinschi Pom piliu.
propriu de organizare şi iunc- U lucrările Com isiei de re-
ţionare, planul de a ctivita te vizie j uai pa ri e tovarăşul
pe anul in curs şi unele mă- V irq il T ro iin . preşedintele
suri organizatorice. C onsiliului U n iun ii N aţionale
Pentru a ctivita te necores- a C ooperativelor A gricole de
punzâtoare, sup erficialita te şi Producţie,
lipsă de răspundere In muncă,
ANUL XXII. Nr. 4797 MIERCURI 10 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Comisia de revizie a hotărît (Agerpres)

iul pul unii ai m l arini şi

17]
W Æ i
fi? TELEX
Lz a i
r !

TOATE ŞANTIERELE POT NIVELUL APELOR D U N Â R il
poartă numolo
Tormocontrolo ce
vechil o io tâ rl M intia io p rog â U fto M a rţi. Dunărea a crescut
iâ - |l trim iiâ o doua to lla ip ra ja ­ la B răila cu 1 cm, iar 4a
rá. In ie n io hala in care ie xbol G alaţi cu 3 cm, C otele se
ASIGURA ECONOMII SUB­ trice e dom inata de o g lto ţla Jus­ m enţin încă ridicate d a to ri­ !
invlxibilele forţe ale energiei elec­
tifica ta o oam enilor. Peste cllevo
tă p lo ilo r căzute săptămlnă
tile ie va da In exploatare d«ll-
n iiivâ cel de-al doilea grup.
de mari ale a llu e n ţilo r săi.
Energetlclenll de aici ou h o lá rlt trecută şi a debilelor destul
ea grupul jâ fie conecto! la iltle - Pe Şirei, apele au continuat
mul energetic naţlonol <u 10 zile
STANŢIALE DE MATERIAL mei repede. E un ongojam ent ferm, să crească La Lungoci, n i­
core se cere
velul a Iost m arţi cu 23 cm
desigur
reipectot.
Pina la cea de-o doua prem iará II
mai mare decii lu n i ŞÎ con­
mol despart cllevo iile . In acest
Interval I se foc grupului re v liîlie tinuă să crească, iar la Cos-
meşli şi Şcndrenî a crescut
cu 22 şi respectiv 10 cm.
LEMNOS, OŢEL BETON, Sc pare însă că actuala v ii-
lură nu va atinge p ro p o rţii-
e prim ei. Pe de altă parte,
ţ i
in amonte, apele sin i In
scădere, aşlepllndu-se retra­
CÂRÂMIDÂ, CIMENT A doua solie gerea lor in lim ite le albiei.
Pe cursul in fe rio r al P rutu­
lu i sc înregistrează scăderi.
Verificarea aparaturii do automatizare, măsură şi control - operaţie de importanţă hotărî-
loare pentru funcţionarea no rm a ţi a grupului energetic nr, 2. M arti, n ive lu l apel a fost
cu 10 cm mai m ic declt In
a Mintiei Foto î V. ONOIU ziua precedenta. Pericolul
Ca urmare a distru ge rilo r rilo r m ateriale. Cum se acţio­ s! concluzia că u n ită ţile trus­ insa n-a trecut, Din amonte
provocate de furia apelor, p ro ­ nează la şantierele tru stu lu i lo­ tu lu i trebuie să contribuie In s*4 semnalat o nouă undă
gram ul de in ve stiţii al acestui cal In această direcţie ? de v iitu ră , provocată de
mai mare măsură la econom isi­
an trebuie realizai in co n d iţiile p re cip ita ţiile abundente« La
Din capul lo culu i se poate
in care im portante fonduri ma­ rea m aterialelor de construcţii. irxr>r ùi ios Oancea, în zona d ig u rilo r
aprecia că, faţă de anii trecuţi.
teriale şi băneşti slnt d irija te In depozite, la lo cu rile de m un­ ,,Aproape toate şantierele Brateşului, m ira va arăta
penlru refacerea obiectivelor că, In procesul de execuţie a noastre reuşesc să se Încadreze 590—600 cm. Digul este su­
industriale, agricole şi social- crescut sim ţul de răspundere cu lu cră rile In consum urile |l încercările necesare, la «Uimo pravegheat lără înlre rup e-
probo 1 s-a ridica t puterea la 100
culturale. Poate mai m ult ca p rivin d econom isirea m ateria­ m egawaţi. Toate angrenajele s-ou
orieînd. în aceste îm prejură ri, lelor. Conducerea trustulu i şî specifice, ba chiar la unele com portai bine. O am eni] jln t bucu-
roj»'. Acum ei fac re v lill la logâre,
chibzuinţă, sp iritu l gospodă­ m ateriale Înregistrăm econo­ (e oiâ unele circuite provizorii, ve­ III cumul DEZVO LTAREA
a şantierelor, cu s p rijin u l si luereoxâ la pregâllreo coranului
resc şi economic in m a te ria li­ pentru trecereo pe cărbune, desfiln- COOPERĂRII ROM ANEŞTI
îndrum area fo ru lu i tutelar au mii, ne relata tovarăşul Inq.
zarea fo n d u rilo r trebuie să con­ întreprins o serie de măsurj e- Stelian Popescu directorul CU REGIA „R E N A U LT1*
stituie firu l director în activi- ficlente in acest sens. De a lt­ rifică protecţia blocajelor |i o ac­
sa
ţio n a rilo r. Eforturi stăruitoare
lalea tu tu ro r fa cto rilo r răspun­ fel, după 4 lu n i de activitate a T.L.C. Deva. Slntem obligai! depun |î pentru term lnoreo celui In urma unor negocieri
zători şi în mod special a or­ an ului în curs, s-au economisit să introducem în operă mate­ de-el doileo corp ol co to n ulu i. Tn Există In Apuseni nume­ scuare, zone verzi, alei măr- care aceştia au răspuns care au avut loc Intre con­
ganizaţiilor de construcţii care 326 tone de ciment. 12,3 mc riale conform docum entaţiei, cu rird , cu acest coran te vo Io ce roase aşezări ale căror por­ g ln lle de bănci din lemn de chem ării organelor locale ducerea Regiei naţionale a
prim o proba de producere a a bu ­
pol asigura econom ii substan­ var pastă. 231 700 bucăţi cără­ care de m ulte orî prevede can­ rului pentru sullorea conductelor trete şi-au îm p lin it frum u­ mesteacăn ce au adus par­ de partid şl de stat. La dez.- uzinei „R enault" şl o dele­
ţiale de materia] lemnos, oţel midă, 81 tnne oţel beton. 8 678 p roprii. seţea datorita vredniciei şi că cu ele ceva din poezia batere au participat : ARO N gaţie a M in is te ru lu i Indus­
_ Oam enii noştri lucreorâ
Cu
beton, cărămidă, cim ent şi alte mc agregate, 1 000 mp geamuri. tită ţi exagerate Aceasta nu moi m ultă ilg u ro n ţâ — ne spunea s p iritu lu i de răspundere şl m urm urul cod rilo r. MEDREA, secretarul com i­ trie i C o n stru cţiilo r de M a­
materiale. Aceasta cu atît mai 277A mc cherestea. 7 352 kg înseamnă că noi. constructorii, inginerul M ircea Sodârău, direc­ penlru trebu rile gospodă­ te tu lu i comunal de partid, şini, condusă de Inq. A l.
m ult cu cît ponderea mare a vopsele. 457 mp parchet sl al­ slnlem îng ră diţi în acţiunea de torul centrolei. Au la bară espe-, reşti dovedite de localnici. REMUS M IC LEAN . preşe­ M ăiqâritescu. adjunct al
ch e ltu ie lilo r m ateriale pe şan­ lele. Aceste econom ii dc mala- econom isire a m aterialelor. In tie nţo prim ului grup. Probabil că Vaţa de Jos, aşezarea de pe dintele co m ite tu lu i e x e c u tiv m in istru lu i, s-a încheiat un
de-al trelleo fi
Io pornirea celui
tierele de con stru cţii conslltuie riale, rezultate din compararea al polrulea grup ne va fi fi mnl m alul sting al C rlşulul A lb , al co n siliu lu i popular. COR­ nou protocol p rivin d dez­
încă una din problem ele care consum urilor efective cu cela acest scop am con stituit m ulte uşor. poartă amprenta hărniciei Masă rotundă N E LIA BOLOŢ. secretara voltarea cooperării între
Da, energetlclenll de la M intia
nu si-au găsii o rezolvare op­ prevăzute In docum entaţiile comisii, care s-au deplasat pe ou erperien(o. Erperlenţa muncii gospodăreşti, a dragostei lo ­ com ite tu lu i comunal U.T.C., Industria românească de au­
timă. d c măsura p o sib ilită ţilo r, tehnice, se datorează acţiunii şantiere şî pe baza neajunsu­ căpătată aici, pe pom lntul M intiei. calnicilo r pentru m eleaguri­ AUR O R A ŢUCULETE, pre­ tom obile şl Regia „R enault".
a sarcinilor trasate de condu­ unor factori a căror Influenţă rilo r constatate — neajunsuri Curînd, pe olte m eleaguri ele (o rii, le In care trăiesc. Şi, par­ şedinta com ite tu lu i comunal P rotocolul prevede pre­
SELA-
al fem eilor, SABIN
cerea de partid şi de stat. poale fi mai greu in d iv id u a li­ care nu le pol spune (?!) — au moşierii de la M intia vor tace a că mal m ult ca orieînd. lu ­ O dezbatere pc tema în ­ GEA, d irectoru l şcolii gene­ lungirea pentru anii 1971 —
alto
mai
puter­
term ocentrală
şl
T rustul local de construcţii zată. Ceea ce retine însă tn nică, Le vom întinde braţote ori nile acestui an au oferit fă p tu irii sarcinilor dc gos­ rale, V A LE R IA D ÎLV, depu­ 1973, cu p o s ib ilită ţi de con­
ridica
spre cer
de cita ori. vor
Deva deţine ponderea cea mal mod special atenţia este faptul sta b ilit o serie de măsuri con­ construcţii grandioase, aşa cum tă ­ chipu lui comunei acel colo­ podărire şt înfrum useţare a tată. tinuare, a acordului exis­
rit pe care numai un iscu­
celor 13 sate aparţinătoare
mare în execuţia lo cuin ţelo r că econom iile de m ateriale p ri­ crete, care în mod cert vor cem şi ocum, cind cel de-ol doilea sit pictor, Îndrăgostit de tent, p riv in d livră re a de că­
si ob ie ctivelo r social-culturale vesc activitatea prim elor lu ni grup se afla in pragul de a pulsa peisajul ce-l înconjoară, H comunei, organizată la Con­ Masă rotundă realizată de tre Industria romană de au­
incâ un ,,je l* do lum ină spre liste*
din judeţul noslru. Gestionarea ale anului perioadă în care A. MOLDOVAN mul energetic al ţâ rii. poate realiza. Acest pictor s iliu l popular din V aţa de LUCIA UCIU tom obile pentru Regla „Re­
Jos, a reliefat modul in ca­
anuală a unor im portante can­ Completul exe cutiv al Consi­ poartă la Vaţa numele : re factorii de răspundere au n a ult" a c u tiilo r de viteză
tită ţi dc m ateriale — cerute liu lu i popular judeţean a sta­ N. PANAITESCU V rednicia oam enilor. Acea acţiona! pentru m obilizarea destinate a u to u tilita re lo r
de natura acestor lu cră ri — b ilit pe baza unei tem einice a­ 9. a , 2 *o| vrednicie care a făcut să cetăţenilor la lu crările în­ (Commuai« m . pag. o 2»o) „E sla fe tte ". Pe de altă par­
am plifică şi mai m ult sarcinile te, lncepînd din 1972, coo­
nalize că în activitatea tru stu ­ apară In sate parcuri şt treprinse. precum şl ie lu l în perarea va fi extinsă şi în
rle mare răspundere ce revin
tu tu ro r colectivelor de muncă lui s-au manifestat o seamă de fabricarea p u n ţilo r — faţă
din cadrul trustulu i p rivin d gos­ deficiente In gospodărirea ma­ şl spate — ale aceloraşi au­
to u tilita re , care vo r fî rea­
podărirea judicioasă a fondu­ terialelor. De unde a rezultat
lizate la Uzina de autotu­
risme Piteşti.
Penlru aceste subansam-
ble, industria română de au­
tom obile va asigura integral
necesarul Regiei „R enault".
Cele două părţi şi-au ex­
prim at dorinţa reciprocă de
a dezvolta în continuare
cooperarea, abordînd In v ii­
tor obiective noi In dome­
niul construcţiei de autom o­
bile.
ÎN A IN T E A M EC IU LU I
R O M A N IA — BR AZILIA
A ntre n o ru l echipei b ra zi­
liene, M ario Zaqalo, a pre­
Pe pâşuneo cooperativei din Cristur, animalele găsesc hrană din abundenţă, ceea ce se reflectă în depăşirea substanţială a producţiilor planificate. cizat că îm potriva selectîo?
natei române va alinia cea
mai bună echipă, form aţia
tip, cu excepţia lu i R iveli­
no care suferă de o entor­
IN MUNCA PE OGOARE să. Va lipsi probabil şi G cr-
Intre rezultatele de o deosebită valoare economică în ­ M a i m u lte p ro d u s e , son, încă nereslabilit după
registrate In luna mal de colectivele din Industria ju d e ţu lu i m eciul cu Cehoslovacia. Pe
nostru, un loc de Irunte 11 deţine realizarea celui mai înalt de altă parte, m edicul echi­
n ive l a! p ro d u c tiv ită ţii m uncii. Aceasta este In prezent mal Exemplul personal - puternic 9 0 I I M pei braziliene consideră ne­
mare cu peste 5 la sută faţă de pro du ctivitatea obţinută tn a p r o v iz io n a r e m a i b u n a cesar ca m ijlocaşul Clodo-
prim a lună a acestui an şl depăşeşte cu 8,8 procente media aldo să beneficieze de ci le­
lunară realizată In anul trecut. va zfle de repaus, fiin d ex­
In cursul lu n ii mal. etnd s-au resim ţit din plin efectele tenuat după partida cu A n ­
calam ităţilor, clnd s-au produs stagnări şl dereglări In a- factor stimulator Am luat cunoştinţă cu deo­ pentru un num ăr de vaci egal glia. Zagalo în schimb tine
provlzlonarea tehnlco-m aterială, în funcţionarea capacităţi­ sebit interes, la le! ca to ţi oa­ cu num ărul de viţe i contrac­ ca acest ju că to r să p a rtic i­
lo r productive şl au iost Im obilizate Im portante elective şl m enii m uncii din agricultură, taţi, acordarea unor sume dc pe neapărat la m eciul cu
tim p de lucru, colectivele au căutat şl v a lo rlllc a t noi re» de H otărirea C om itetului Exe­ bani pentru ju n in clle aliate la echipa României. Zagalo a
surse de creştere a p ro d u c tiv ită ţii A stfel, prevederile la cu tiv al C.C. al P.C.R. si a prima fătare, înlesnirea de a mai spus că ar fi d o rit să-i
acest in dica tor deosebit de im portant au iost depăşite cu In toate dom eniile de acti­ Participînd la muncă tn Ghcorqhe a făcut lu crări de C onsiliu lui de M in iş tri p rivind cumpăra porum b penlru unc­ odihnească pe Jairzinho şi
2,3 la sută. Forţa productivă a m uncii a sporit constant pe­ vitate exem plul personal al cimp. la prăşit, la cosii şi c u lliv a ţie pe mai bine de 20 Îm bunătăţirea p re ţu rilo r de ie can tităţi de lapte predat ş.a. Pele pentru m eciurile din
ste va lo rile planificate, astfel că pe totalul celor cinci lu n i, com uniştilor, al conducători­ slrîns furaje, secretarul orga­ ha cu porumb. cumpărare a anim alelor şl pro­ reprezintă puternice clemente sfe rtu rile de finală cu R.F,
flecare dintre cel peste 85 600 salariaţi Ind ustriali din judeţ lor proceselor de producţie nizaţiei de partid, preşedintele De asemenea, în numai cl- d u s e lo r anim aliere, precum şl de cointeresare a producători­ a Germ aniei sau Peru, dar,
a realizat o producţie suplim entară in valoare de 1 070 lei. constituie un puternic factor cooperativei şi ce ila lţi membri teva zile a fost cosită întreaga alte măsuri de dezvoltare a lor. Ca urmare, înţeleglnd sem­ a sub liniat el. meciul cu
Sem nificativ este faptul că cele mal înalte sporuri de stim ulator în muncă. In a- ai co n siliu lu i de conducere suprafaţa de 23 ha cu lu cer­ zootehniei. nificaţia h o tă rîrii, din gospo­ echipa României este acum
p ro du ctivitate se realizează tn în trep rind erile de însemnă­ ceastâ p rivin ţă com uniştii din oferă exemplu şi îndemn la na, strînsă şi pusă pe prepe- Am înţeles că m ăsurile juste, dăria personală am contractat de o im portanţă capitală
tate v ita lă pentru economia naţională. A stfel, la Com binatul C A P . C ristur, în frunte cu lucru şi pentru ceilalţi ţărani leci, In aceasta săptămlnă — cuprinse In hotărirea adoptată, cu statul, pe lingă două cape­ pentru noi. Pele împărtăşeş­
siderurgic Hunedoara, sporul dc pro du ctivitate se ridică pe secretarul organizaţiei de par­ cooperatori. ne spuneau tovarăşii loan au drept scop să consolideze te tineret bovin îngrăşat, o te şl el g rija antrenorului,
5 Iun! la 2 360 lei pe salariat. Dinam ica deosebit de accen­ tid. tovarăşul A rpad Furca, Piocedînd astfel, se poate Peter şi Arpad Furca — înce- sectorul creşterii anim alelor. bovină adultă şl 500 I lapte, declarînd că m eciul cu ro­
tuată a p ro d u c tiv ită ţii m uncii Ia acest colos industrlat al co n siliu l de conducere al coo­ înţelege de ce la această coo­ oem cositul celor G0 ha pe Ele stimulează interesul produ­ încă un v iţe l şl 500 1 lapte. mânii trebuie luat în serios.
ţă rii se reflectă şl In faptul rem arcabil că, In num ai 5 luni, perativei (prcşedînle tovarăşul perativă — aşa cum spuneau care le avem cu ltiva te cu t r i­ că to rilo r în obţinerea şi liv ra ­ Consider că astfel vo i co n trib u i In fotbal s-au văzut su rp ri­
sid e m rg lştil hunedorenl au o b ţin u t o productivitate mat loan Peter) dau un bun c- preşedintele şi secretarul o r­ foi, iar in curînd vom trece rea unor can tităţi mai m ari la mai buna aprovizionare a ze şi mai mari. a spus Pele.
mare declt productivitatea m uncii planificată a se obţine xem plu ce lo rla lţi ţărani coo­ ganizaţiei de partid — p a rtic i­ si la cositul fîn aţuvilor de pe de produse, răsplătesc în mod populaţiei cu produse anim a­ Referîndu-se din nou la me­
ciul cu A nglia, „Perla nea­
In în tre g u l an In Industria republicană a ţă rii. peratori. Ei au fost p rim ii care parea oam enilor la muncă nu 35 ha cile are cooperativa echitabil e fo rtu rile u n ită ţilo r a- liere şl la ştergerea grabnică gră" a m enţionat că po rta­
Realizări valoroase, delerm inate de creşterea preocu­ şi-au prăşit suprafeţele cu car­ ridică probleme şi ca atare lu ­ noastră. grlcole, ale ţă ra n ilo r coopera­ a u rm e lor lăsate de calam ită­
p ă rilo r colective lor pentru organizarea ştiin ţifică a produc­ to fi şi porum b ce le revin. crările de întreţin ere se fac la to ri şt cu gospodărie in d iv i­ ţile naturale (din pensia pe rul Banks a apărat fantas­
ţiei şl a m uncii, întărirea disciplin ei, folosirea mal Judicioasă La fel au procedat şi la reco l­ timp, în bune con diţiuni agro­ Ţăranii cooperatori din Cris­ duală depuse fn scopul v a lo ri­ care o prim esc am depus tn tic. Iar apărarea echipei en­
a u tila je lo r, forţei de muncă şi tim p u lu i de lucru — s-au tatul furajelor. tehnice- tur nu-şi precupeţesc forţele fică rii depline a potenţia lu lui contul 2 000 suma de 600 Iei). gleze este cea mai bună din
actualul turneu al
obţinut şl Ia u n ită ţile C entralei cărbunelui Petroşani, la I.M . C om uniştii şî m em brii con­ In această u n ila le munca pentru ca toate lu cră rile de zootehnic al com unelor şt sa­ Prin transpunerea în viaţă a Jules Rîmet. Cupei
întreţinere a c u ltu rilo r, de re­
Barza. IM . Hunedoara, U.V. Calan, F.C. O răşlle şl Ia în tre ­ siliu lu i de conducere, printre este bine organizată. Lucră­ coltare şi de strînqete a fu ­ telor noastre. pre ved erilor h o tă rîrii to ţi
prinderea de produse refractare Baru. In aceste în tre p rin ­ care se numără Pavel Furca rile ce trebuie efectuate în rajelor să se Iacă in condi- crescătorii de anim ale sînt in ­ A ntre n o ru l echipei rom â­
deri sporurile de produ ctivitate depăşesc prevederile cu 2,2 brigadier de cim p, Elisabela r.împ au Iost repartizate din litm i cît mai bune şi în tr-o In localitatea noastră, Băţă- teresaţi să-şl Intensifice e fo rtu ­ ne, A ngelo Niculescu. a de­
pînă Ia 10 la sută. H orvalh. Aqnisa Furca, Vasilc vreme pe oameni şi fiecare perioada de tim p cit mai lar, există o veche tra d iţie în rile pentru a spori conside­ clarat corespondentului a-
îm bucurător este şi faptul că toate întrep rind erile de Zăvălaş, precum şî coopera­ ţăran cooperator ştie ce are privin ţa îngrăşăril anim alelor rabil efectivele şl producţia qenlici United Press In te r­
industrie locală din judeţ, cu excepţia I I I . Haţeg, au de­ to rii Elisabeta Furca. loan de făcut. S-au sta b ilit termeni.* scurta. Eî dovedesc prin a­ şi liv ră rii produselor la fon­ national că în meciul de
ceasta că sînt buni gospodari
păşit indicatorul de pro du ctivitate atît pe luna mal cit şl Furca. Ana Cozm a.Ana Noaqy. de execuţie in funcţie de fo r­ dul de stat, aceasta constituind anim alieră, ceea ce se va m iercuri, rom ânii vor căuta
pe cele 5 luni. Pe total, această depăşire se ridică Ia 3 la M argareta M icloş şi-au prăşii ţele şi m ijloacele de care dis­ si că ştiu că tot ceea ce Iac o sursă principală de ve n itu ri resim ţi în mod favorabil tn îm ­ să lupte pentru un rezultat
sută, ceea ce relevă m arile rezerve existente tn industria toate suprafeţele repartizate. pune cooperativa. Ca urmare, pentru creşterea producţiei penlru to ţi producătorii. A ­ bunătăţirea ap ro vizio n ă rii bun. dar prima şansă dc
locală pentru o mal bună utilizare a m ijloacelor tehnice şl La cositul furajelor, prin tre vegetale şi animale, pentru vantajele noi ce se creează prin populaţiei de Ia oraşe sl sate victorie este de partea bra­
po tenţia lu lui uman, pentru organizarea mai riguroasă şi e fi­ prim ii au Iost ţăranii coope­ s-a reuşit să se prăşească ma­ întărirea cooperativei este în aplicarea h o tă rîrii, dintre ca­ z ilie n ilo r care posedă o li­
cientă a producţiei şl a m uncii. ratori lo s ii Furca. Francisc nual toate cele 15 ha c u ltiv a ­ re amintesc îm bunătăţirea pre­ cu produse agroatlm entare. nie de atac cu o rem arca­
A L VALERIU Fabian, Ignat Furca. loan M i­ te cu sfeclă de zahăr şî să se interesul tor şi al întreg ii tu rilo r de cumpărare a bovine­ GHEORGHE ANGHEL bilă forţă de realizare.
noastre c; - momii. lo r adulte şl laptelui, diferen­
cloş. loan Furca, Ladislau M e­ aplice şî a doua praşilâ me­ ţiat pe ca lită ţi şi perioade de
w_______________________________________________________________________ niu şi alţii. c uniră. M ecanizatorul Dotd N. ZAMFIR livrare, scutirea de Impozit pensionar, satul Bâţolar,
comuna Bretea Română