Page 3 - Drumul_socialismului_1970_06

S
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4790 & MARTI * IUNIE 1970

IJJDEŢUL HUNEDOARA

DĂRUIRE CHEMĂRII PARTIDULUI

PRIN GRIJA PARTIDULUI ŞI STATULUI NIC! O PALM Ă Dh PAM ÍNT

wI¥e Lom reclădi căminele, aforo circuitului productiv!

Preşedintele se arăta (are
ne vom reface viata66 Cerinţele sporirii producţiei agricole nu în g rijo ra t de sl!ua(la lu ra je lo r.
suprafaţă
deoarece întreaga
s-a
com prom is.
de (uceroă
9 Dar nici consiliul popular co­
m unal şi nici conducerea
C.A.P. nu au întrep rins olcl o
Numai cei loviţi de groaz­ eforturi susţinute, noi vom şti veni şl el In ajutorul acestor cursurile, construcţiile C.A.P. admit paute in munca r.impului acţiune pentru sporirea pro*
nica fulgerare a calamităţii, sa multiplicăm acest ajutor, familii, fn/esnindu-le asigura­ au fost curăţate, o mare parte d u ctlcl pe pa jiştile naturale.
cei trecuţi prin ceasurile de să facem ca munca şi viaţa rea şi transportul nisipului, din drumuri reamenajate. Deşi se cunoaşte decizia dală
urgie a apelor, ştiu de cită noastră să reintre pe făgaşul pietrişului, al lemnului necesar Simţim cum ni se întinde din de C o nsiliu l popular Judeţean
tărie au avut nevoie pentru normal. reconstrucţiilor. toate părţile mină de ajutor. A ngajarea fiecărei u n ită ţi ş| au pregătit terenul destinat este situaţia pe care am gă- cu p rlv lro la ridicarea produc­
a suporta greaua Încercare. Pe cooperatoarca Lina Co- — Cind au aflat că vor fi Josif Vlaicu, din llia, ne agricole, ou toate resursele alto r c u ltu ri de legume ce se slt-o la C.A.P. Leşnlc, unitate ţie i p a jiş tilo r naturale. Consi­
Numai cei care au pierdut in ­ ciş, din salul Foit, am intil- sprijiniţi să-şi refacă viaţa, spunea că locuitorii satului an de care dispune, în marea bă­ vor planta în aceste zile. aflată tot pe raza comunei liu l popular com unal V eţel şl
tr-o zi tot ce au agonisit o nit-o intr-o încăpere, unde n-a fost om să nu spună mai avut de suferit din tălie dc rctacere a p o tenţia lu­ La vremea lor, în coloanele V etel. M ureşul a Inundat 160 conducerea C.A.P. Leşntc nu
viaţii sau care au rămas doar plnă mai ieri era un labora­ „Statul nostru are grijă de pricina revărsării. Mureşului. lu i pro du ctiv al a g ricu ltu rii, zia ru lu i nostru s-au consem­ de hecare, după o prim ă eva­ au schiţat nici un gest pentru
cu o parte din avutul dştigat tor, Casa fn care a locuit îm­ noiu — ne relata tn txlfd ro ru ] „F adevărat că nu la dimen­ greu io v ii de ca)am ită(ile na* nat şl unele succese înreg is­ luare volum u l pagubelor fiind aplicarea el. Dum inică, dacă
estim at la peste 200 000 tel. In
prin munca de zi cu zi ştiu preună cu părinţii n-o mai Romul Ilieş, directorul Şcolii siunile de azi. Dar atunci, cu turale, constituie o necesitate trate de cooperatorii din V e ­ la(a unei pierderi de aseme­ cineva lua In iţia tiv a , se pu­
cit de imensă e durerea prin poate adăposti. Mureşul a lă­ generale din Foit. Mulţi din­ decenii in urmă, nu ne-a de strictă actualitate- In situa­ lei U semănat şt io tre ţlae rea teau organiza măcar lu cră ri de
care trec. Şi tot ei slnt aceia sat răni ad in ei in zidurile ri­ tre ei au şi fost ajutaţi de pe venit nimeni In ajutor. Acum ţia creată, c u v in lu l de ordine c u ltu rilo r. Ne aşteptam ca şi nea p ro p o rţii era şl este ne­ curăţare pc păşune care. fără
cesar să se folosească Itecare
c a r a r putea spune cită căl­ dicate cu atlta trudă. acum să-şi procure ciment şl am primit şl primim îm b ră ­ pentru toţi lu c ră to rii ogoare* dum inică să in tiln im pe ogoa­ m inut, să nu mal vorbim de exagerare, arată ca o v e rita ­
dură le-a adus tn suflete — Eu cum să vă spun, că materiale pentru reconstruc­ căm inte, alimente, cazarma- lor — cooperatori, mecaniza­ rele acestei cooperative o ac­ ore, pentru redresarea poten­ bilă pădure de m ărăcini.
sprijinul primit din primele nu găsesc cuvintele potrivite ţie. Aceşti oameni, care din ment, slntem înconjuraţi cu tori, cadre tehnice şi condu­ tiv ita te susţinută, spcclllcă z i­ ţia lu lu i de producţie al u n i­ Nu mal Insistăm asupra Im ­
clipe. Hotărlrea partidului şt ca să pot m u lţu m i pentru to t primele clipe ale urgiei Mure­ cea mal mare grijă. Şi, ca o ceri de u n ită ţi — nu este a ltu l. le lor de campanie, mal ales p lic a ţiilo r pe care le are tn -
guvernului privind sprijini­ a ju to ru l primit tn aceste zile şului au simţit dragostea cu încununare a tot ce s-a făcut decît obţinerea unor pro du cţii dacă avem in vedere că u n i­ tă ţii. tirzle rea lu c ră rilo r agricole a­
tatea a avui inundată o su­
rea sinistraţilor a venit să le grele. Partidului $1 guvernu­ care sînt Înconjuraţi, vor şti pentru noi, vine statul să ne maxime dc pc fiecare palmă prafaţă de 26 hectare ocupată C ontrar o ricăror pre viziu ni supra producţiei, a v e n itu rilo r
de păm lnl, prin luarea de mă­
redea încrederea fn forţe, nă­ lui li vom fi întotdeauna re­ să răsplătească imensele efor­ dea forţă materială si spiri­ suri deosebite In vederea e- cu grtu. porumb, orz şl lucer- Insă, dum inică olcl un coope­ u n ită ţilo r şl ale coo pe ratorilor.
dejdi noi tn refacerea vieţii. cunoscători şi nu vom putea turi ce se fac pentru el. Con­ tuală pentru a ne reclădi xccu tă ril In mod exem plar a nă. Compensarea p ie rd e rilo r rator nu a lu cra t lo clm p (la Departe de a og lin di o preo­
b u le tu l din sat era In schimb
— 7n satul nostru — ne răsplăti ceea ce fac pentru siliul popular comunal s-a în­ casa, pentru a ne reface vla- lu c ră rilo r de sezon pe supra­ suferite obligă la o muncă In ­ m ultă anim aţie), deşi la c u l­ cupare pe măsura ce rin ţe lo r
Impuse de necesitatea depăşi­
spune lulius Mica, preşedin­ noi dedt prin muncă, prin grijit ca oamenii să nu sufere. ţa". feţele necalam llate şl readuce* tensă pe suprafeţele rămase fn tu rile de m orcov şl cartoil sa rii m om entelor ¿e d iflcn lta le
tele cooperativei agricole de munca noastră cinstită, ne­ Celor greu fo u ift — familiilor Oamenii ştiu că înlesnirile rea grabnică în c irc u itu l pro* cultură. Spre suprlnderca simte acut nevoia ap lică rii prin care trecem, aspectele tn-
producţie din Ilia — apa a obosită. Şi-o să muncim cu Nicolae Lingurar, Nicolae ce se acordă prin hotărlrea d u ctiv a te re n u rilo r afectate noastră Insă. lo c ţiito ru l secre­ praşllelor. O ctavlan Goi, pre­ tîln lte dum inică la C.A.P. V e ­
Jăcu4 mari distrugeri. Din cele toată puterea ce-o avem. Cu Sauu, Lina Cociş — li s-au partidului şi guvernului in de revărsarea apelor. Apare ta ru lu i com unal de partid, to ­ şedintele cooperativei, ne-a tel şl Leşnic pun tn faţa com i­
280 de hectare cultivate cu ajutorul ce nl-l dă statul, cu astgurat locuinţe provizorii, ajutorul familiilor sinistrate c it se poate de evident că varăşul f.azăr T urcii, şl pre­ v o rb it doar despre unele In ­ te tu lu i com unal de partid, a
grîu ne-au rămas doar ju m fl- Sprijinul consiliului popular satul e aprovizionat continuu stnt doar o parte din efortul principala sarcină a organiza­ şedintele co n siliu lu i popular te n ţii de a întrep rind e cile co n siliu lu i popular comunal şl
tate. Au fost distruse 6 hec­ local, care ne-a asigurat cu apă potabilă, cu alimente, material pe care-l face, In a­ ţiilo r de partid Htn u n ită ţile com unal, tovarăşul V io re l On- ceva pentru urgentarea eva­ conducerilor C.A.P. sarcini de
tare semănate cu porumb, 8 transportul nisipului, al pietri­ iar oamenii din împrejurimi ceste zile, statul nostru. ŞJ agricole, a c o n s iliilo r populare coş, ne-au spus că nu s-a o r­ cuă rii apei, prin săparea de mare răspundere p rivin d In ­
hectare cu legume, iar din şului, cu forţa noastră, o să ne — cei din Simeria şi din Hu­ pentru că ştiu şi înţeleg acest com unale şl a c o n s iliilo r de ganizat nici o acţiune fn ca­ şanţuri şl canale, sau. even­ tensificarea preocupărilor a­
suprafaţa de l 600 mp cu ră­ refacem casa şl-o să ne vin­ nedoara — t>in zi de zi şi dau conducere din C.A.P. nu este dru l cooperativei agricole. tual. prin procurarea unor mo- cestora pentru m obilizarea tu ­
saduri am mat rămas cu decăm durerea care ne-a lovit un mare ajutor la refacerea efort, el răspund acum prin- alta decît in iţie re a unor ac­ Preşedinleie C.A.P.. tovarăşul topontpe. Asupra datql cind tu ro r resurselor existente la
300 mp. Din cele 728 de hec­ sufletul. drumurilor, a unităţilor social- tr-o angajare cu întreaga lor ţiu n i energice pentru a se a* Lazăr Caşpar, ne-a prezentat se vo r m aterializa In te n ţiile , valorifica rea cu eficientă ma­
tare arabile ni s-au distrus pe­ — N-a fost casă din satul culturale. Cu ajutorul acestor fiinţă. sigura, cu preţul o ricăror e- o situaţie nu tocm ai stră lu ci­ deocamdată, planează In ce rti­ xim ă a p o s ib ilită ţilo r de spo­
ste 300. Am fost greu loviţi, Fott •— ne spune preşedintele oameni şcoala şi-a reluat L LICIU lo rtu rl, Îndeplinirea şl depăşi­ tă asupra stad iului lu c ră rilo r tudinea- rire a producţiei agricole.
dar iată că acum, cind pe Consiliului popular al co­ rea planului la producţia ve­ agricole de sezon. Stnt totuşi
umerii ţării apasă mari greu­ munei Rapoltu Mare, tovară­ getală şt animală, ceea ce va cî|lva oameni — nu ni s-a pu­
tăţi, in ajutorul ţăranilor coo­ şul Ioan Fillp — care să nu lace posibil ca efectul nega­ tut preciza c iti anume — la $r!$t
peratori a venit, ca întot­ fi cunoscut urgia apelor din tiv al In u n d a ţiilo r să nu Im ­ strio su l fu ra je lo r. Să nu mal
deauna, statul nostru. Noua aceste zile. Multe dintre case Contul C.E.C. 2000 pieteze asupra ap ro vizio n ă rii Ile oare nim ic altceva de fă­
hotărlre e o continuare, la di­ au fost avariate grav, 3 au populaţiei cu produse ag roa ll- cut fn cadrul u n ită ţii ? N ic i­
mensiuni uriaşe, a ajutor.ului fost distruse. Pentru toate a­ m enlare. Realizarea unul ase­ decum Preşedintele cooperati­
permanent pe care partidul şi ceste familii, hotărlrea parti­ menea deziderat Impune ca vei ne-a relatat că s-a prăşit
guvernul U acordă oamenilor dului şl guvernului nostru în­ Diversificarea formelor talreaga muncă să Ile o rg an i­ mecanic porum bul de pe abia
muncii. Cu ccpacltatea şi eu seamnă un m are sprijin. Con­ zată tem einic, să participe to ţi 25 dc hectare, iar manual
forţa noastrA de lucru, prin siliul popular com una] txi lu c ră to rii ogoarelor. In orice s-au realizat numai 16 hecta­
re. M al sînt şl cartofi de pră­
de depunere la executarea lu c ră rilo r a g ri­ şii, lucerna neaşezală pe pre*
co n d iţii clim atice, zl şl noapte,
cole. De asemenea, laptul că pclecl şl necosită. Este greu
s-au tn tirz ia l m ult unele ac- de Înţeles de ce nu s-a făcut
In Judeţul oostru. creşterea con tulu i omenie!, al so li­ ţluo f. ' . u p rjp u n ln d u -se tnsă- o m obilizare generală — exis­
d a rită ţii In expresie m a te ria li, este însoţită de d iv e is litc a - m tntatul cu întreţinerea c u l­ tă peste 450 de cooperatori In
rea form elor in care c o le c tiv ită ţi Şl persoane v io In s p riji­ tu rilo r şl recoltatul fu rajelor, V ete l — ta urgentarea acestor
nul oam enilor lo v lit de calam ităţile naturale. Faptul pune a determ inat ca volum ul m un­ lu cră ri m enite să dim inueze
In valoare valenţe noi ale unllătU şl coeziunii m em brilor c ilo r agricole să crească con­ pierd erile provocate cooperati­
societăţii noastre socialiste, ale so lid a rită ţii oam enilor siderabil. Iată un m otiv fn vei. Cine să se ocupe însă de
m uncii. plus cate reliefează necesita­ m obilizarea oam enilor la m un­
La cererea m ultor salariaţi, pentru a uşura şl sJmpllfica tea ca, asemănător exem plu­ că dacă tovarăşii din condu­
operaţiunile de tnreglslrare. precum şl penlru a reduce de­ lu i o ie rii de eroica noastră cerea cooperativei şi briga­
plasările oam enilor la o fic iile C.E.C., in lr-u n şir de în tre ­ clasă m uncitoare, şt ţă ră n i­ d ie rii îşi văd lin iş tiţi de tre ­
prind eri $1 in s titu ţii din m u n icip iu l Deva, din In iţia tiv a co­ mea să (te prezentă cu toate burile lo r personale ? La însomînţotul porumbului pe tarlalele I.A.S. Orâştie.
m itetelor sindicatelor, s-au deschis liste de subscriere. A s t­ resursete. trup şl suitei, tn Nu mal puţin alarm antă
fel de liste au fost deschise ta autobaza J.T.A., O.C.L. pro ­ opera de refacere a pagube­
duse Industriale, şantierele de construcţii, term ocentrala lor. In acest sens, transform a­
M in tia etc. rea z.ilelor de odihnă In zile
Una din categoriile de oameni rare participă cu m ultă obişnuite de muncă are o deo­ PARADOX — cind recolta e in pericol,
înţelegere şl tragere de Inim ă este cea a pensionarilor. In sebită semnificaţie', e fo rtu rile
m ulte lo calită ţi, prin tre care Hunedoara, O râşlle, Petroşani ce se denun fiind răsplătite din
oameni a lia ţi la pensie au cerut să ile angajat! tem porar in plin prin sporirea n ive lu lu i
în tre p rin d e ri pentru a da o m ină de a ju to r la rezolvarea producţiei agricole.
problem elor economice, iar rem unerarea ce It se cuvine să Exem plele de dăruire şl răs­ unii cooperatori se odihnesc...
ile depusă In contul C.E.C. 2 000. Cită putere de dăruire pundere pentru înd eplinirea
conţine acest gest I A lt! pensionari, care nu mal pot munci, sa rcin ilo r ce revin a g rlcn lfu -
dăruiesc ctte o parle din ve n itu l lunar prin Interm ediul ca­ rit sini nnm ero,i*p. Sem nifica­
Un crtmpei din hărnicia dovedită duminică de elevii clase­ selor p ro p rii de a ju lo r reciproc. P ensionarii din Lupenl, de tiv rsio şl cel o ie rii de meca­ Duminica, pînâ după-amiază, ca toţi cooperatorii din sat, Luni să. In toate aceste unităţi sînt
lor a X-a ale Liceului din Slmerla. pildă, au depus astiei suma de 6 298 lei. n izatorii din sec|la condusă cind a început să plouă, la şi morţî n-o să se lucreze pen­ de făcut lucrări de întreţinere la
Din mal m ulte sate îndepărtate ale ju d e ţu lu i, care au de A lexandru V,*dan care de­ C.A.P, Batiz se putea lucra la tru că a plouat. Duminică, insă, porumb şi cartofi, la sfeclă, de
drum uri greu accesibile, se anunţă că lo cu ito rII lor au ho- serveşte C .A P . llia . Deşt unit întreţinerea culturilor şi recolta­ s-ou irosit 8 ore bune de mun­ prăşit in grădinile de legume
lă rit să doneze produse agricole. Acestea se depun la u n i­ dintre el au avut pierderi din rea furajelor. Se putea, dar nu că. Lo Batiz, ca de altfel şi in şi recoltat fuiaje. Oare cum pot
tă ţile cooperaţiei de consum. Iar hanii rez.utlatl sînt depti9l b u nu rile m ateriale personale, s-a făcut nimic. Petru Mărconi, cooperativele din Bâcta, Timpa, justifica organizaţiile de partid,
In contut 2 000, ca participare a satelor respective. In alte ca urm ate a In u n d a ţiilo r, du­ secretarul comitetului de partid Petrenî şi Totia nu s-o înţeles că, conducerile acestor unităţi şi
Ajutorul nostru sate, tot In scopul reducerii deplasărilor $1 a) sim p lifică rii m inică s-au prezentat la lucru de la cooperativă, pe care l-am date fiind condiţiile vitrege din specialiştii că la Bucia, Timpa,
o H c p | deputa­
operaţiunilor, sini îm p u te rn icii! .re lă |e n l. de
întrebat ce program ;î-a u făcut
nu s-a
ter­
ca şl fn zilele norm ale de ac­
Petreni
şi Totia
acest an, se impune să se focă
ţi, penlru a depune ta cel mal apropiat o ficiu C.E.C. stimele tivita te . Cornel Potlnteu, Ion pentru această zi, ne-a spus : totul pentru a nu se irosi in za­ minat nici acum semănatul ?
adunate. C etăţenii din salul Bu»-ureşrl au depus sub aceas­ Jotdea şl Ion D lm perlu au lu ­ „Azi nu lucrăm. Toată lumea se Evident, intr-o asemenea situaţjo
i C onsiliul populor comunal, C onsiliul comunal al fro n tu lu i U n lto ţll j tă form ă 4 246 de tel, din Şesurl — peste 3 000 de iei, (ai dar nici o zi, nici o oră bună
■ Socialist» din C«r|»]u d» Sui au organizat, dum lnlcâ, Irlm lteraa d» »• crat la grădina de legume, odihneşte". Pe inginerul coopera­ de lucru pe ogoare. s-a ajuns doar din cauza lipsei
: chip» d» m uncitori m ineri |l d» femei pentru a ajuta la Inlâluroreo cel din Costestl — mal bine de 2 500 de lei. unde au fnsSm/ntat castraveţi tive», Horia Marcu, l-am găsit de răspundere şi preocupare a
urm ărilor cala m tta tilo r. Z ilele acestea am p rim it la redacţie o notă, In care se şl varză pe aproape 2 hectare acasă. Se odihnea şl el, fa fel In cele 4 cooperative agricole
Un grup de 20 m uncitori m ineri. In frunte cu Remui Vlnduţ, io- spune : „A so cia ţia lo ca ta rilo r din blo cu rile D l şl D2, Aleea dîn raza comunei Bâcia, unde factorilor am intiţi, pentru m obili­
eretorul com itetului de partid al E. M. CerteJ, cu doua autccom ioane, ! mai sint de semănat 76 hectare zarea la muncă a tuturor coope­
o lucrot lo degojorea g ra jd u rilo r de la C.A.P. fiejon fl la refoceteo unei Patriei Deva. a depus tn co n in l 2 000 suma de 1035 lei. do­
dependinţe a unui cetăţean. S-ou e vid e n ţiat In mod deosebit Victor Mun- nată de m em brii asociaţiei, pentru ajulorarea s in is tra ţilo r". cu porumb, lucrau duminică ratorilor, pentru folosirea ju d ici­
teanu, Sabin Cureteanu, N icolo» Fardul, loo n C ănlja, Portenle lo iă r, ! Nota este semnată de îm p u te rn icitu l asoctaflel, A. Ra|lu. doar cîtiva mecanizatori, N ico­
N icoloe Albu. De asemenea, lo solicitarea ICO M CO O P Deva, 22 sa- Bujorii din obrajii copii­ vere şi câmâşuţe, cărţi lae Stoica semăna porumb la oasă a timpului favorabil execu­
lario te fi s a lo riaţi de lo oficiul P.7.T.R,, liceul teoretic, dispensarul m»- Acestea stnt doar clteva m odalităţi p rin care lo t mal tării lucrărilor agricole in cîmp.
dical din Certeju de Sus fl catotenl din satul N ojag, sub conducerea ! m u lţi oameni al m uncii din Judeţul nostru vin în a ju to ru l lor noştri sint mai aprinşi de poveşti şi bomboane, Bâcia, Ion Aruncuteanu discuia
Elonel Bugi. au aju fo t lo recondiţlonorea m ărfurilor din depozitele car» I celor sinistraţi- Toate ecrsiea rellectă cu prisosinţă g rila în ­ parca în zi de 1 Iunie. Tă­ le-au împachetat cu grijă, In perioada actuală trebuie
au fost Inundate. ! la Totia, Ion Joeu şl Dumitru să se înţeleagă că se cer efor­
Pentru joi, consiliul comunal ol Frontului U n ită ţii Socialiste fl co* I tre g u lu i nostru popor Iată de soarta oam enltor greu lo v iţi. ticul sau mămica, bunicul pentru ca mamele să le Harda. semănau porumb la Pe-
m iletul eomgnol ol fem eilor fi-ou p rop u i să mobilizeze 200 femei pentru i Plnă In ziua de 30 mal, suma donată tn Judeţ, tn contul turi deosebite din partea tuturor
a ajuta IC O M C O O P Deva. 1 2 000, se rid ică la 1)42 263 lei. Cele mal tnsemnale sume sou bunica vin cu daruri. ducă acolo sus, la ei. Co­ trenl, iar ton Căleatâ prăşea
IOAN ALMAŞAN s-au depus In m untclptlle H u ne doa ra: 418 540 Ici, Petroşanii Daruri scumpe pentru misia de femei din cadrul mecanic porumb la Timpa. Ingi­ pentru a se obţine producţii cit
secretarul Comitetului 230 486 lei. In ora le le Hrad : 186 024 lei. D e va : 173 366 lei- ziua lor. Pentru bucuria centralei, in frunte cu mai mari de pe fiecare supra­
comunal de partid Şt O răştle i 127 847 lei. şi seninul zilelor ce le tră­ Ana Cojocaru, Eugenia nerul Silviu Olaru, de la Bâcia, faţă de teren, la fiecare Cultură
Certeju de Sui in loc să fie in cîmp, acolo unde
iesc. Grigore şi altele, mame şi se semăna porumb, să controle­ In parle.
Copiii satului Gelmar, dlnsele, care simt tnduio-
ze calitatea lucrării, stătea aca­ N. ZAMFIR
Hotârîre, dirzenie şi optimism Bucurii de
M ureşnl s-e retras tn matca-! N icolae Bujoreanu, A rg h lr •-ar ff cunoscut de cind lumea. pe u liţe le satului Inoercînd să A cţiuni intensificate in
seculară. A cum curge lin iş tit. Bucur, Cornel Brlnduş, Ioan Vorbeau despre M ureş. Despre rid ice un zmeii făcut d!n tr-u n
O am enii dirijează apele ră ­ Zah, N icolae Potopea, Llvlu acel paradox al M ureşului bun sac de cim ent, o femele discuta
mase pe te re n u rile Insăm lntate. Junie, Vasile A xin te , Petre Ne- şl cum inte pe care-l ştim cu cu alta despre a ju to ru l pe care Ziua copilului ocrotirea sănătăţii
spre locul de origine. In urm a deluş, Radu Dinculescu, toţi to ţii. In dreapta lor, ceva mal o să-l primească de la stat, un
lo r râm îne un peisaj de necon­ cel 100 de hunedorenl car« au Jos, Inginerul cooperativei a­ apicultor ducea în pastoral
ceput. Porni! ee usucă, păm lntul ţin u t să vin ă la Foit pentru a gricole de producţie, Constantin doi stupi, sin g u rii pe care-l scă­ In lo ca lită ţile din Judeţ, cere
e arid, deşi peste el a b ă ltit da o m înă de a ju to r lo ca ln ici­ C o rld u c, se consulta cu Ion pase de la înec, o fată cînta. eu fost Inundate, acţiu nile de sanitari pentro fe lu l cum s-au
apa. Cel care au sosit aici pen­ lo r aflaţi In necazuri. Adam, activist la C om itetul m u­ Fără nici o discuţie, P oltul se ocupat şl se ocupă de apăra­
tru refacere muncesc cu trage­ D um inică s-au iâcut m ulte nicipal al U.T.C. Hunedoara, pe va reface I duşi la Geoagiu In urma şarea copilului rămas fă­ prevenire a Îm b o ln ă v irilo r au rea sănătăţii lo r.
Început mal de m u lt şl, tn aces­
re de Inimă. Sînt op tim işti. Slnt Cel 80 da salariaţi v e n iţi de la unde să tragă ţe vile pentru Ir i­ calamităţii ce-a lovit sa­ ră bucurii, au dus ieri co­ te zile. continuă ln tr-u n ritm Le punctul sen Mar pro vizo­
tin e ri. U n ii chiar foarte tin e ri. U .M .M R . Sfmerla, înşo titj de Text şl foto : N. PANAITESCU Intensificat. Dum inică, la A u re l riu din Gelmar. găzduit in case
T oţi cunosc un proverb rom â­ dire cto ru l Gheorghe Zudor ş! gatul g ră dinii. Un copil alerga tul, nu şi-au aşteptat pă­ piilor din Gelmar daruri V laicu, Gelmar, Prlcaz, Turdaş, Bllsabetet Bozeşen, acorda a­
nesc : „om u l sllnţeete lo c u l". Ioan Pleşa, şeful secţiei meca­ rinţii cu daruri de ziua minunate. Ele simbolizea­ Rapoltu Mare, Urol, Polt, Hă- sistentă m edicală co p iilo r su­
V o r să-l confirm e practic. $1 nice da la sectorul de vagoane, lor. In minte le mai stă­ ză prietenia şi îmbărbăta­ rău, Şolmuş, Vetel, lila , Tisa, gari m edicul pediatra de la
reuşesc. I-am văznt dum inică au dat un s p rijin substanţial ruie apa învolburată ce-a rea, ştergerea suferinţelor Strelea, Sălclva. Pojoga am fn- S pita lu l u n ifica t din Orăştle,
la treabă. A proape 100 de hu- sin istra ţilo r. Au adunat mai tlln lt la lucru, In teren, medici, Ileana Pasca. Plnă la ora 11 vă­
nedoreni au lucrat le desecarea m ult de 40 mc de lem n de con­ umplut casele, a dus cu ce-au cuprins bujorii din surori, o ficia n ţi sanitari, agenţi zuse 45 de copil. In acelaşi
une! tarla le de 13 hectare. stru cţii, rame şl tocu ri de rame. eo jucăriile din coifuri. Ei obrâjorii copiilor din Gel­ dezlnfectatorl m erglnd din ca­ tim p, cu a ju to ru l su ro rii m edi­
Gheorghe Prellpceann n-are din care se vor foce 560 mp de ştiu că părinţii tuturor co­ mar. Şi ei n-au să uite să In casă, sllnd de vorba cu cale Lucreţla Prlncu, Îm părţea
încă 18 ani, dar e prezent pe­ răsadniţe, au scos năm olul din piilor muncesc astăzi în­ niciodată că de ziua lor flecare om. dlnd sfaturi, In- m am elor alim ente dietetice, In­
ste tot. M erge vo lu n ta r la găr­ euTtea şcolii elementare, din zecit, să aducă din nou micuţii prieteni din Deva dica fe lu l cum trebuie pregă­
zile patriotice. Spune prezent m agaziile cooperativei agricole, qrlj!ndu-se de sănătatea oame­ tite şi adm inistrate co p iilo r.
n ilo r. Am văzut pe Lulza G lur-
oriunde slnt chemat! a lţii. E au refăcut 400 ml de drum. bucurii în case, să umple le-au venit în ajutor. Şi-au qlu, D ionlsle Islraţe, Romulus A lţi oameni din Gelmar, Sto-
firea om ului care nu vrea să M u n c ito rii Emil Ştef, Ştefan din nou casele cu jucării. împărţit bucuriile cu ei, Tulea, Ioan Noja, Eufroslna lan Dălan, Ion Homorodean,
fie considerat neputincios. De Holosz, Ioan Barbu, C ulln Sttl- Dar ei au primit daruri de pentru ca peste tot să fie A ndrei, A urica Breda, M arla A u re lia Romcea şl m u lţi a lţii
altfel şi la otelărie unde lu ­ peanu st a lţii Şi-ou lăsat şl la ziua lor. Copiii salariaţi­ bucurii. Sincere, duioase Cazan. M ina Jurj, M ariana ne-au spus : „G rija cu care s ir-
crează I se încredinţează sar­ Polt am prenta hărniciei ce-I ca­ Pascu, Laurian T rifu , Ellsabeta tem Înconjurat! de medici şi
cini majore, deşi e încă elev racterizează. lor Central?] minereurilor şi curate. Aşa cum sînt Haiduc, S ilvia Artean, Smaren- surori, care vin In fiecare casă
la şcoala profesională serală. A fost o dum inică cm ore neferoase din Deva au bucuriile copiilor noştri. da Luput şl m ii 1 ti alţii. de clteva ori pe zl, ne în d ru ­
Oamenii se formează numa! calde. O dum inică în care s-au scos din dulâpioarele lor
Am in tra t prin casele oame­
cind dau piept cu greutăţile. legat şi prietenii. Am văzut doî rochiţe şi paltonaşe, pulo- n ilo r din cîteva sale. Cel cu mă şi ne sfătuiesc penlru a ne
ie ri de boli, este de-a dreptul
Asia e cea mai grea şcoală. Şi tine ri pe m alul M ureşului. Unul G. IGNAT care am stal de vorbă aduc deosebita. Nu putem decît
rea moi dreaptă. La ea se că­ era din Hunedoara, celălalt calde m u lţu m iri lu cră to rilo r să le m ulţu m im ".
lesc şi tin e rii T ibe riu Balint, din Simexle. Discutau ca f l d n d