Page 30 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4797 ® MIERCURI 10 IUNIE 1970

Inlrcqiil poMriliafcmteriol şi amari al ¡udnfuliII Un plus de obligaţii
Din prim ele iile , clnd ves­
tea triată a d istru g e rilo r fă­
A F ŞA AH IER ELE R E F A C E R II Ş l N A L IZ A R ll I cute de ape a ajuns tn te te ­
le din M u n ţii Poiana Ruscfii.
r ' -1 ■ -* ' 1 oam enii de aici au răspuns şi eforturi in
cu m ic cu m are i ,,Ne vom
ajute fra ţii s in is tra ţi". In ac­
ţiunea de ajutorare a sinis­
tra ţilo r, Iniţia tă de organiza­
POPULAŢIEI — UN SPOR DE ret, femei şi pionieri. prag de vacanţă
ţiile de partid, participă ac­
tiv şi organ izaţiile de tin e ­
Din com una Lunca C ernii
de Jos eu p o rnit spre loca­ d e v ii num ără tlle lo . U nii •tu dan ţlf vov ocna a c r i c pari« Conform p la n u rilo r atablllta,
lită ţile calam itate obiecte dc e ocol esc c it a m al rămas plnB din vacantă ce aă contribuia tn tim pul va rii sa vor desfă­
PRODUSE AG RO ALIM EN TAR E îm brăcăm inte şi alim ente în clnd vor pune, tem porar, le refacerea p ie rd e rilo r provo­ şura o seria da acţiuni înce-
cate da Inundaţii. La
Deva
ghiozdanele la odihnă, a lţii se
ptnd da la rep ara ţii de şcoli
lei.
valoare de pesle 30 000
află «ub tensiunea p re g ă tirilo r s-au con turat angajam ente In plnă 2a construirea unor loca­
pentru exam enele care Ie con­ acest sens ? lu ri noi. In ca rtie ru l Dacia se
feră dre ptul să treacă în etape — O aerle de organizaţii de va da In folosinţă o nouă
La întreprinderea Industrie! dttcţla în tre p rin d e rii a fost ■- nătăţlrea p re ţu rilo r de cum­ nat număr de c^dre de condu­ superioare de Jnvătăm înl. Pes­ tineret şl pion ieri din şcoli au şcoală cu 20 de clase. Ea este
alim entare Deva în llln e ştt le feclată sub altă form ă. părare a anim alelor şl produ­ cere. selariati ai u n i taţi lor, Apelul pri­ te 8 000 de elevi din raza m u­ solicitat să participe la d iv e r­ deja ridicata In roşu. La şco­
fiecare pas preocuparea pen­ E adevărat. Influenta nega­ selor anim aliere creează în tre ­ care să ajute la rezolvarea n icip iu lu i Deva aşteaptă acum se acţiuni. Îm preună cu com i­ lile din V iile Noi şi G ojdu, ca­
tru îndeplinirea şl depăşirea tivă a catastrofei s-a resim lit p rin d e rilo r Industriei alim en­ problem elor legate de contrac­ vacanta de, vară şi se pregă­ tetul m unicipal U.T.C. vom re au sufe rit din cauza Inun­
sarcinilor de plan, pentru asi- sub form a aprovizionării cu tare un vast tim p de a c tiv i­ tare Şi preluare Practic. in meşte ecouri tesc s-o in lîm pine. Dar ce va susţine acesle In iţia tive . De d a ţiilo r. trebuie făcute repa­
qurarea unor c â n iilâ tl sporite materie primă a centrelor şi tate. prezent avem oameni care se aduce această vacantă V fapt se lucrează la un plan ra ţii. Pentru anul care vine se
de produse aqroalim entare u n ită ţilo r de prelucrare. Am — M ăsurile cuprinse In re­ ocupă de acesle problem e în — Ca de obicei — ne spune de măsuri. Şl le Deva vor fi vor produce şi alte schim bări.
populaţiei din Judeţ. In leqă- In vedere aici întreruperea centa holărîre, alături de pro ­ fier are ren tru tio comună. din munţi tovarăşul O liv iu Sîrbu, in ­ organizate tabere locale de Prin extinderea localului, li­
tură cu aceste preocupări fi­ In tr-o anum ită măsură a pro ­ gram ul p riv ito r la dezvoltarea Am im pulsionat acţiu nile dc spector şcolar — vacanţa ofe­ muncă patriotică. E levii vor ceul de muzică are co n d iţii să
reşti. am avut o convorbire cură rii laptelui şi anim alelor. zootehniei adoptat de plena­ a: hizillnn are a laptelui, brîn- 1 ră odihnă şi recreere. De pe ajuta mai ales co n stru ctorilor primeasefi un num ăr spo rii dc
r.u tovarăşul N icolae P lrvu, d i­ Vă daţi seama că întreg ul ma- ra din m artie a C om itetului zetu rilo r şi a altor produse la acum s-au luat măsuri ca un din ca rtie ru l Dacia ca să te r­ elevi. Se va dezvolta şi per­
rectorul în trep rind eri!. le ria l ce*l obţinem de requlă Contrai al pa rtidu lui stim ulea­ p ru d u ră lo ri. precum şi in tîr- număr Însemnat do elevi şi mine cît mal m ulte locuinţe. fecţiona de asemenea învâtă-
— Care u n ită ţi productive din satale aşezate pe malul ză puternic e fo rtu rile pentru quri şi piele. De asemenea In din care cn n lrib u lia tin e rilo r pionieri să meargă In tabere El vor participa şi la alte lu ­ m tntul profesional şi tehnic-
ale în tre p rin d e rii au avut de drept al M ureşului n-a mai sporirea producţiei anim alicii*, aceste zile, pentru a ajuta co­ şi p io n ie rilo r înseamnă peste şi excursii. A vînd In vedere crări pentru înfrum useţarea o- Pentru v iito rii şcolari preconi­
suferit de pe urma In u n d a ţii­ putut ajunge în procesul pre­ pentru îm bunătăţirea a p ro vi­ operativele agricole pe ţăra­ 8 000 Ici.» In acelaşi timp, ti­ situaţia care s-a creat din cau­ raşulul. zăm dezvoltarea q ră d in ile i din
lo r şl ce m ăsuri au lost luate lu crării. Evident că In aceas'ă zio nă rii populaţiei ru carne, n ii cooperatori şi in d ivid u a li nerii şi p io n ie rii au org an i­ za in u n d a ţiilo r se vor oferi a­ — Deocamdată ne aflăm In strada B ariţiu şl Înfiinţarea li­
pentru refacerea şl re sta b ili­ situaţie, u n ităţile noastre <âe lapte şi alte produse aqroali- să-şi poată preda produsele tn zat serbări, programe a rtis ti­ semenea p o sib ilită ţi e le vilo r prag de vacanţă. V -a ţl q ln d lt nei creşe in ca rtie ru l G ojdu.
rea n iv e lu lu i producţiei I prelucrare au fost a p ro vizio ­ moniare. Aceasta vizează în buna condilium . am croat încă ce şi sportive In satele M e ­ s ilito ri dar vom avea în vede­ ş! la v iito ru l an şcolar? Derl vacantă şl... o b lig a ţii
r ii, NVqoi, Lunca C ernii de
— D intre unităţii® p ro d u c ti­ nata din alte zone ale tă rii. mod direct aclivilatea În tre ­ 10 cenlre de colectare. Aces­ Jos. T oplita sumele încasale re in prim ul rln d cop iii cetă­ — Pentru cel care trebuie sporite.
ve, doar abatorul din Deva a Aşa se explică de ce nici In p rin d e rilo r Industriei alim en­ tea stnt deservite de încă 4 fiind depuse în contul ome­ ţen ilo r sinistraţi. Pentru e le vii să asigure con diţii optim e de
lost avariat. Dar şl aici. In­ zilele inundaţiei şi nici după tare. M ăsurile stabilite au maşini de colectare. Intr-un niei. caro rămîn peste vară în oraş Invătăm înţ nu există vacanţă. D. FIORESCU
stala ţiile principale fuseseră aceea, nu s-a sim ţit lipsa pro­ qăsit un larq ecou în satele v iito r apropiat, pe măsură re se vor organizo diverse a cti­
demontate şl puse la adăpost. duselor agroallm entare Chiar ju d e ţu lu i nostru. în rin riu rile acţiunea de contractare capătă Subliniem gestul ttn u ru lu i v ită ţi cullu ra l-cd u ca tive .
La scurtă vrem e după retra- şi num ai acest element vor- u n ită ţilo r cooperatiste şi ale ţă­ amploare, vom lua si alte mă­ medic veterinar Nazner Cris- — M ai sînt cîteva zile sî
qerea apelor abatorul a fost bpşta de la sine despre u n ita­ ra n ilo r In d ivid u a li. Se in len - suri tehnice şi org an izaiorire . tof care a donat obiecte de clo po lelul şcolilor nu va mai
curătat de nămol, spălat şl dez­ tea şl solidaritatea naţiunii sificâ treptat procesul de con­ Iată doar cîteva acţiuni pe îm brăcăm inte In valoare de suna. Ce va urma după aceea?
infectat. Apoi. echipe de noastre socialiste. tractări de animale. Pentru a care conducerea în tre p rin d e rii peste 2 000 Ici. Cetăţenii A u ­ — Pentru sute de elevi, va­
m uncitori au executat repara­ — S llm olfnd în lr-u n înalt răspunde aceslui nou suflu, alim entare Deva )e-a in iţia t rel U alinioni, din Ncqoî. canţa începe mai tirziu dato­ MULŢUMIRE
ţiile necesare şl au repus In grad activitatea cooperativelor com itetul nostru de direcţie a In scopul sp o ririi continue a S’e rk a M in u ţ, Ion lorqone. rită o b liq a tiilo r care Ie revin.
agricola, a gospodăriilor Ind i­ trecut la luarea unor măsuri producţiei de m ărfuri agroali- M iro n Meidone. prof. Gheor- In a doua jum ătate a lu n ii iu ­ 9
funcţiune Instalaţiile- De eăp- gho Tudor. prof. Eugen li a r-
viduale, recenta H otărtre a concrete, care să asigure con­ mentare. a bunel aprovizionări nie urmează să se desfăşoare
tămîne trecută abatom l func­ bu şi m ul|i a lţii, din Lunca
C om itetului Executiv el C C . tractarea $i preluarea anim a­ a populaţiei. examenele de adm itere in cla ­ „C lnd v-am cunoscut a- fiilo r crescute de dumnea- j
ţionează norm al al P.C.R. şl a C o n siliu lu i de le lo r la tim p. Zilele trecute a Cernii de Jos au donat fie ­ sa a IX-a şi bacalaureatul. veara anii fiice i mele. Eram voastră, N e-aţl lost ghid. ne
— Deducem, de aici. că pro* M in iş tri cu p riv ire la tmbu* fosl trim is în ¿ate un Însem­ C. ARMEANU care alim ente şi obiecte de Sint con fru ntări care cer efo r­ ca şl ea tot tn clasa a IT-a. vetl răralne ghid. Vă dorim j
îm brăcăm inte In valoare de turi serioase. | M l-a ţl îndrum at paşii, mt*aţ(
peste 1 500 lei. iar elevele — Cum sin» ajutaţi elevii ! sădit In suflet sentim entul ani m ul(l, Incărcăţl de Iru- j
N eli V lăiconi, Rodica A vră- care trebuie să susţină aseme­ nobilei pro lcsiu nl de dascăl. museţea m uncii". j
monl. Dorina Paveloni. din nea examene? C lnd învăţătoarea Ploren- I
Răchitova au trim is colege­ — V orbind despre ajutor o I căreia dum neavoastră l-a ţl tina M lrza a tăcut, rouă din j
lo r lor din satele sinistrate închinat întreaga viaţă. Ziua ochii profesorului A natolle j
bine să am intim în prim ul aceea, de sltrşlt de an şco­ I.ltvlnenco cu greu putea II i
îm brâcâm inle com pletă şi rînd strădania depusă de ca­ lar. n-am s-o uit — şl doar zăgăzuită. i
Suplimentări de cărţi. Acelaşi lucru l-au fă­ drele didactice de-a lungul a­ au trecut mal m ult de 20 de A fost, la lic e u l din Cer- \
cut şl M arfa Grecu, Ion M a-
rlnescu, din Bnşorod. Let i ţi a n ilor pentru prcqălirea cit mal ani, M -a tl luat de-o parte şl tej, o clipă de mare, Intensă j
tem einică a elevilor. In aceas­
Zăvcfanu. M ăria Unqureanu. m l-a ţl zis : „F lore ntlo o. tu em otivitate. Clipa pe care
Inq. Teodor Pălescu, din U- tă perioadă prem ergătoare e- nu trebuie să renunţi la car­ A na tolle Iltv ln e n c o o va j
.xamcnelor. la liceul ..Dccebal"
contracte la nîrea sl alţii. şi la liceul pedaqoqic s-au o r­ ie. Iu trebuie să înve ţi şl pe Păstra ca cea mal slln lă a- J
C om itetele com unale U.T.C.
ganizat m editaţii axate pe ma­
din com unele Lunca C ernii te riile prevăzute în programa alţii. V. qreu, ştiu. V o i v o r­ m in llre . C olegii J-au sărbd- |
de Jos. Boşorod, Unirea şi exam enelor. O măsură bună bi cu pă rin ţii..." Ziua aceea lo rii munca, căreia cl. das- I
Răchilova, In colaborare cu s-a stab ilit ta liceul pedago­ a losl prologul carierei me­ călul. l-a dăruit 40 de ani I
animale organizaţiile de femei şi pio­ gic- Imediat după încheierea le. D e-aluncl aş vrea să vă din viaţă. |
nieri. au organizat colecta­
cursu rilo r aici se va organiza
rea de borcane, sticle, de­ o etapă de pregătire pentru m ulţum esc mereu. Şl cîţl co­ Au sărbătorit omul, pă- |
şeuri de h lrtie etc., care au ect care se vor prezenta la e- legi n-ar vrea să vă m ulţu­ rlntele, îndrum ătorul. Au |
Dupfi ram na-a Inform at to v a rlş n l Ion A lexandra, fost vlndute, Iar sumele — xamonnl de adm itere. Spre mească! far astăzi, clnd tn exprim at m u lţu m irile tu tu - j
secretarul C o m itetului com unal de partid Sălaşu de Sus, ! depuse în contul 2 C00. In deo.ebire de anii trecuţi, ele* m ijlo cu l nostru aniversaţi 40
plus, tin e rii din Unirea şi ror acelora pentru care A ­
ca urmare a m ăsurilor adoptate recent de conducerea vii din Judeţ care vor să a­ de ani de muncă In cea mal
Boşorod s-au angajat 6ă con­ natolle Lltvlnenco a lost. j
p a rtid u lu i şl statului p rivin d Îm bunătăţirea p re tu rilo r Jungă învă ţă to ri sau educatori
trib u ie prin munca lor la re ­ au posib ilita te să-şi fixeze mal nobilă m isiune — aceea de
de cum părara a anim alelor şt produselor anim aliere, de-a lungul a patru decenii, j
pararea podeţelor distruse de form are, de modelare a ca­
u n ită ţile agricole cooperatiste şl gospodăriile populaţiei j apă. să sp rijin e acţiunea de bine şi să-şi completeze cu­ racterelor — vă m ulţum im adevăratul dascăl.
din comuna respectivă ou h o tărlt să suplimenteze j scurqere a apei de pe tere­ noştinţele» necesare la exame­
nul C .AP. Tuştea, să m un­ nul de adm itere în liceu. tn numele tu tu ro r gencra- L. LARA
contractele Încheiate cu statul, angajlndu-se să livreze
cească la repararea drum u­ — In loatâ tara elevii ş! i
In plus 37 capete tineret bovtu îngrăşat In greutate de rilo r
pesle 8 000 kg. De asemenea, se vo r mal preda supli- [ L o cu ito rii şalelor de m un­
mentar 5 capete bovine adulte şl 100 kg lină. te se află Şi în continuare,
cu m ic cu mare, alături de
P rintre producătorii care se tnscrla cu o contribuţie Colectivul de la marile furnale ale Hunedoarei, de unde fra ţii lo r care au suferit In
mai substanţială se num ără C.A.P. Sălaşu de Sus şl Rlu prezentam această imagine, înscrie graficul de Droducţie urma Inundaţiilor.
A lb, precum şl la d lsla u Popescu, Anatohle Paur, Moş indici înalţi de utilizare, concreţi roţi în prima soptornînd a a ­
cestei luni intr-o producţie suplimentara de 600 tone fonta. CONSTANTIN AOANEI
Ion Dragu şl a lţii.
MARIOARA SARONI
ee doream eă remarc şl eu.
A. Medrea. Noi am p ra cli-
La C. E. I. L. Deva {Urmare din pag, 1) Este cunoscut s p iritu l gospo­ cat o metodă care a dai bune
TRANDAFIRII dăresc al fem eilor. La tot ceea rezultate. Am acţionai pe
ce s-a făcut la noi în com u­
puncte do lucru cu oameni pu­
nă n-a lip s it aoeat a trib u t al ţin i, 6-8. Aceasta nc*a permis
A Medrea. A c ţiu n ile de gos­
fem eii, el ffictndu-se rem arcat o organizare bună, o munca
podărire şl înfrum useţare a prin prezenta entuziastă a to ­ disciplinată, spornică. Se ştia
energies şulul a pornit furioasă spre oraş. In citcva clipe, stra­ nei Vata au stat în atenţia varăşelor noastre la toate ac­ cu o zi înainte cine, unr.e
Ctnd a trecut de canton. vo*l>ura tulbure a M ureşu-
aşezărilor aparţinătoare com u­
ţiu n ile . Num ai la şcoala qene-
da Uălata se sufoca sub apele ce muşcau lacom din tot
merge şi ce are de lăcut.
partid
com ite tu lu i nostru de
ce le stătea In cale. Iar clnd M ureşul şi-a adunat unde-
reuşit
R. M iclean. Aşa am
dinţă fem eile au prestat 650
)c-l In vechea-i matca, dincoace de canton, pe strada incă din prim ele lu n i ale a- rală din localitatea de reşe­ să depăşim lu cră rile planific fi­
eeslui an. In tr-o şedinţă de b i­
Bălaia, rănile lăsate In urmă-1 erau adinei. In curtea rou din luna februarie am ore la nivelarea te re n u rilo r şl le i să amenajăm I 500 mp zo ­
casei cu nr. 2, V icto ria SI coe sta neputincioasă In fa(a dezbătut şi s ta b ilit In p rin c i­ am enajarea de rondouri, Iar la ne verzi în loc de 1 000 mp
redresarea dată, p riv lre a -l încercănată de nesomnul ceasurilor de treprinse. A poi, tn lr-o şedin­ construirea căm inului c u ltu ­ naştere, e co n siliu lu i popular,
Iîn lata larm anei, a casei d.r
unor sinistre a lcătuiri de m obile Ieşite din nămol. D e o \
trebuie în ­
piu
acţiunile ce
Sus
ral din salul Vata de
urgie, se opri lingă poartă.
a restaurantului). 20 km
de
s-au efectuat 200 de ore. Dar
ţă comună cu com ite tu l exe­
— T ra n d a llrll I
O rază caldă fl năpădi chipul. Pe gardul din spatele cu tiv al co n siliu lu i popular, nu orele refleclă participarea, drum In loc de 16 (pe trascei«
Prihodişte — T ălă-
Vata —
cl frum osul răsărit sub m îin ile
p o rţii, se căţărau spre lum ină, tra n d a firii. înflo riseră In am elaborat un plan de mă­ ]or. SI la noi se poate spune răşti — B irtin ; Vata — Basa­
noaptea dezastrului. suri cu obiective concrete, cu că frum osul s-a născut de sub rabasa I T îrnava de Cris l
î forestiere speranţe in sufletul bătrInel. L. L pe m em brii co m ite tu lu i de par­ acesle m lln l. Sînt tovarăşe ca O ciu-O cişor : Căzăneşlî, iar in
term ene şl responsabilităţi atît
In priveliştea dezolantă din Jur, petalele roz picurau
satul de reşedinţă, artera de
D ilv,
V aleria
V io ric a M aclu,
tid cit şl pe cef al co m ite tu ­
sus) i s-au amenajat 1 500 mp
exe cutiv
lu i
co n siliu lu i
al
rica Farcaş, Floarea Bulzesc şi
popular. Im ediat s-a trecut la F lorica Bulz, L ivia Pleşan, Do­ de trotuare, s-0u plantat pe­
repartizarea de sarcini eon- m ulte altele, al căror aport la ste 500 de pomi ornam entali,
arele, pe u n ită ţi econom ice al Înfrum useţarea com unei este Iar 1n satele Basarobasa. C iun-
Ploile Interm inabile, fu rtu n i­ — A tll tn perioada m arilor din m inister, Iar conducerea «oclal-culturale, pe circu m ­ deosebit. qani, Tîrnava, Ociu, O cişor şi
le violente, to re n ţll şi v iitu ­ Inundaţii din lunca M ureşului com binatului a fost investită scrip ţii, pe gru pu ri de cetă­ S. Selagea. Aş vrea să lă r- altele s-au construit 18 podot1?
rile de apă deosebit dc pu ter­ şl mai ales tn zilele de 21—22 cu a trib u tiu n l sporite. In tr-u n ţeni. qesc pu ţin cele relatate de to ­ din traverse de beton — ac­
nice din cursul lu n ii mal au mai cînd u n ită ţile de Ia Orăş* cuvînt, nl s-au creat condiţii varăşa Tuculcte. Să stărui a­ ţiu n i la care au p a rticip at pe­
paralizat activitatea forestie­ tie, Haţeg şl Petroşani şl sec­ tehnico-inateriale corespunză­ [sate şantierele pul asigura R. M lclean. Deci, încă din supra acelui frumos realizat ste 5 000 de cetăţeni. Am rea­
rilo r In exploatările din m un­ toarele Hunedoara şl . Dobra toare re lu ă rii norm ale a acti­ luna februarie, to ţi cetăţenii de oameni, care Şi-a făcut cu lizat pînă In prezent, mai m ult
ţii O răştiel, Parînq, Retezat. au sufe rii grele lo v itu ri, co­ v ită ţii. din cele 13 sate ale comunei adevărat loc în comuna noas­ de 410 000 lei din valoarea lu ­
Poiana Ruscăi, eu provocat lectivele noastre au răspuns Socotesc ce o datorie a ou Ştiut ce au de făcut. Aş tră- Aş am inti doar parcul cră rilo r planificate pentru a­
pagube considerabile. In u n i­ p rln lr-o m obilizare, abnegaţie noastră să m enţionăm că în dori să amintesc că prin tre ac­ şcolii noastre, care a de ven ii cest an. D eputaţii au făcut de
tăţile C.E.I.L. Deva au fost dis­ şl dăruire care ne fac o deo­ toată această perioada deose­ economii substanţiale liu n ile m ari se num ărau re ­ de nerecunoscut. In trei du m i­ flecare dată dovada s p iritu lu i
truse total sau parţial 50 km sebită cinste — ne-a spus to­ bit de qrea, ne-am bucurat pararea arterei principale de nici s-ou transportat circa 250 de răspundere pentru tre b u ri­
de drum uri auto, 50 km d ru ­ varăşul inq. Romulus G oţiu, din plin de atenţia şi a ju to ­ > pe întreaga rază a com unei tone de balast pentru alei şi le publice.
m uri de tractor şl 64 km d ru ­ directOT tehnic al C.E.I.L, ru l b iro u lu i C om itetului jude­ (de la Prislop la Octşor), a­ de p&m înl pentru zonele verzi. V. D ilv . Şl în circum scrip­
m uri de tras. Intem p eriile ca­ In altuatla creată, m ăsurile ţean de partid Hunedoara, ca­ menajarea de zone verzi pe ZoneJe le-am îm p re jm u it ca ţia nr. 2 Jn care activez, cetă­
re s-au abătut asupra sectoa­ şi acţiunile noastre au vizat re a In terve nit deosebii de o auprafată de 1 000 mp, ame­ borduri, am plantat pom! o r­ ţe n ii au răspuns fără ezitare,
relor de exploatare au p ro ­ cu p rio rita te restabilirea c ir­ energic şi a m obilizat im por­ dus la reducerea consum ului na jă ri de trotua re (I 500 mp), nam entali, tra n d a firi, aute de loan Jula, Gheorghe Boloţ,
de m ateriale,
dar mai avem
vocat im obilizarea totală a culaţiei în punctele de cea tante forte tehnice şl umane (Urtno/e > d*n g p ? I t ) foarte m ult de făcut pe linia rep ara ţii şl con stru cţii de gar­ flo ri pe caro le-am adua de M iro n M îţ, Pelru Boloţ, Pavel
forţei de muncă, aproape 7 000 mai mare Im portanţă pentru din în tre p rin d e rile şi lo ca lită ­ duri (I 000 m). repararea şi în ­ Petruş, N icolae Boloţ, Em il S i­
zile-om . In acelaşi tim p, pe­ producţie — zona comunei ţile ju de ţu lui pentru reface­ exigentei fată de răspunderea treţinerea de d ru m uri (16 km), la G urahonţ. Cadrele dida cti­ le r şl m u lţi a lţii, au reparat
ce Gheorgh© Jula, Gheorghe
sle 360 de m uncitori, o rig in a ri Boşorod apartinînd U.E.L. Ha- rea d ru m urilor. conduce lo rezultate eficiente". personala a go spo dă ririi". con stru cţii de podeţe — lu ­ Stingă, Amos Boloţ, loan Bles- 000 ml da drum , au săpat şan­
din zonele greu lo vite de ca­ teq Şi la C.F.P. Grădişte a — A c liu n ile sl m ăsurile pro- intr-adevăr, faţa de normele Economia naţională în aceas­ crări In valoare de 750 000 Ici. ţu ri de scurgere în faţa case­
lam ităţi. au părăsit lo cu rile U.E.I.L, Orăştle. In acesle o rll. s p rijin u l m in isterului şi de consum, econom iile de ma­ tă perioada are nevoie de un A. Medrea. A proape Jumă­ cum, Eugenia Bflrăbanţ, L lvlu lo r, au ream enajat drum ul din
de muncă. In acesle con diţii, lo curi om concentrat 2 b u l­ al orqanelor locale trebuie să teriale sînt evidente. O aseme­ cît mai mare volum de m ateri­ tate din aceasta sumă a fost Lucaclu şl m u lţi a lţii, şi-an dre ptul dispensarului. Chiar 1n
m ijloacele tehnice au înregis­ dozere, 4 tractoare S 650 echi­ se concretizeze In înviorarea nea situaţie însă nu poate să sa­ ale de construcţii, însuşi realizată în prim a etapă, adică arătat şi îndem fnarea gospo­ aceste zile se lucrează la con­
trat stagnări de peste 700 zile- pate cu lame de buldozer şl ritm u lu i de producţie a! sec­ tisfacă sau să epuizeze m arile T.L.C. Deva şi-a suplim entat pînă la 1 M al. Această rea­ dărească. Ne-au ajutat tn mod. strucţia unu! gard din prefa­
u tila j Ia fierăstraie mecanice. 2 IFR O N -url cu lame sl cupe, toarelor şl u n ită ţilo r. rezerve existente In cadrul num ărul de apartam ente in iţia l lizare vorbeşte despre p a rtic i­ deoseblt p ă rin ţii. Cu el am bricate.
240 zile -u lile ) lo funiculare şl peste 20 autobasculante şl im ­ — Deşi sînlem departe de a şantierelor. Tovarăşul Nicolae stab ilit prin plan cu încă 240. parea cetăţenilor la muncă. confecţionat şl 10 bănci pen­ C. Boloţ, © co n trib u ţie fru ­
1R0 z lle -u tila j la auloîncăr- portante forte umane- S-a II lichid at toate urm ările ne­ Tunaru contabil şef al tru s tu ­ In această situaţie cu cît va Aş vrea sâ arăt că tn fruntea tru parcul şcolii. moasă la ţot ceea ce s-a făcut
căloare. m uncit zl şl noapte fără con­ gative ale ca lam ită ţilor — lui, secrelarul organizaţiei de creste slacheto exlqentei pen­ tu tu ro r se aflau, de fiecare Redacţia. A r ff bine eă vă eu avut-o tin e rii. Entuzias­
Toate acestea au Influenţai tenire 1n ţoale zonele critice, ne-a spus tovarăşul inq. C or- partid, care a făcut parte din tru qospodărirea m aterialelor dată. com uniştii, a ctiviştii o r­ re le rlţi şl la felul în care s-a m ul Jor a fost, nu © dată, mo­
nefavorabil b ilan ţul economic prestîndu-se in tr-u n răstim p ncliu Fulga, directorul general tina din aceste com isii de ana­ cu atît volum ul econom iilor g a n iza ţiilo r de mosă. conducă- orqanizat activitatea, În func­ lip sito r. Aş vrea să r«lev mai
încheiat la linele lu n ii mal de de numai cîteva zile pesle al C.E.I.L. Deva — putem a- liză, ne-a relatat aspecte din va fi mai mare, crelndu-se po­ to ii de în tre p rin d e ri şi in s ti­ ţie de urgenta ob ie ctivelo r ales aporlul tin e rilo r de la fa­
tu ţii. deputaţii, care au făcut
către C.E.I.L. Deva. Planul (1000 om-ziW». reslabilindu-se, lirm a că, după prim a săplăinî- care reiese că atît tn depozite sibilita te a acoperirii din eco­ dovada unei Ina lle responsa­ planificate, de acoperirea brica de cherestea, al celor de
pu nctelor de lucru. C ît s-a fă­
nom ii
mai
In tr-o proporţie
producţiei globale pe luna mai la început părţi al apoi d e lin i- nă do iunie, ritm u rile de pro­ cît şl la lo cu rile de muncă r i­ mare a necesarului de male- b ilită ţi civice. Un aport do cut din lu cră rile planificate, la şcoala generală, al m em bri­
fi fost realizat num ai In pro­ tiv, transportul masei lem noa­ ducţie sînt satislăcăloare. A ­ sipa estp m enţinută în drepturi riale reclamat de suplim entarea scamă l-an adus femeile. spre ce vă îndreptat! atenţia lo r organizaţiei U.T.C., sala­
porţie de 77.8 la sulă, la p ro ­ se. ceasta şi datorită faptului că destul de largi. „P lşiile din planului fizic. A. Ţuculete. E tocm ai ceea în viito are le luni. ria ţi a căror prezenţă a lost
ducţia m arfă vîndută şi înca­ Pentru Învingerea rapidă a am reuşit să com pletăm efec­ prefabricate nu se stivulesc In m e rito rie .
sată gradul de În d eplinire a d ific u ltă ţilo r şi reluarea pulsu­ tivele Şi să asigurăm la ma­ toate cazurile conform norm e­ C onclu2lonînd cele semna­ A. M edrea. Dacă tim p u l
planului este de numai 86,4 la lui norm al al producţiei am jo rita te a exp lo atărilor o a cti­ lor şl nu se manipulează cu late este lim pede ca deşi s-au ne-ar îl permis, am fl realizat
sulă, iar la productivitatea beneficiat din p lin de s p rijin u l vitate normala, mal ales la fa­ qrljă, fiin d supuse deteriorării, obţinut econom ii de m ateriale, m ult mai m ulte lu cră ri. Dar
m uncii se înregistrează un m i­ operativ si efectiv al condu­ zele doborît, fasonat. scos- nu se foloseşte contafnerizaren im portante rezerve interne nu Semnificaţia | fa p tu l că In c o n d iţiile m eteo­
nus fală de prevederi de 14,1 cerii M in iste ru lu i Industriei apropiat. De altfel, trebuie să cărăm izii, deşi sînt p o sib ili­ sînt puse in valoare, far în rologice cunoscute s-au efec­
la sulă. La buşteni s-a creat Lem nului, al orqanelor locale spun că prin m ăsurile preco­ tăţi tn acest sens. M aterialele m ulte cazuri q rlja pentru de­ tuat lu c ră ri care au dat o în ­
o restan|ă fată de pion de de partid şi de stal. Aş men­ nizate In continuare vom asi­ de finisaj du slnt protejate îm ­ pozitarea. m anipularea sl con­ făţişare nouă aşezărilor noas­
30 500 mc, la lemn pentru ce­ ţiona, în prim ul rînd m asivul gura In această lună circa p o triva in tem periilor, lor în servarea m aterialelor nu se r i ­ tre, că oam enii, în fruntea că­
luloză de peste 3 300 mc, la a ju to r In m ijloace tehnice. 46 000 mc de buşteni de fag depozite sl In special la Orăş- dică la cele mai înalte cote ale unui gest modest | rora an fost de fiecare dată
lemn de mină de 1 500 mc. Pentru sectoarele Dobra şi pentru gater din care cea mai exigentei. I.a asigurarea vo lu ­ com uniştii, au răspuns chemă­
mare parte va fi expediată fle — m aterialele nu stnt păs­
Această şîtuatle de o g ra vi­ Hunedoara, unde avem im obi­ spre C.E.I.L- Arad, Oradea, trate în con diţii corespunză­ m ului suplim entar de m ateriale rilo r, că şl-au luat tn serios
tate fără precedent pe melea­ lizate can tităţi lo a ite mari de Suceava. Satu Mare şi Piteşti. toare. De asemenea, la punctele de construcţii. Impus de refa­ titlu l de cetăţeni, de qospo-
gurile hunedorene. a pus la masă lemnoasă, ni s-au repar­ de lucru, şefii de echipă, maiş­ cerea v ie ţii economico si so­ Zilnic, numeroase s<rlsorl taşament trim it pentru sl* darî, re dă certitud in ea că o-
grea încercare s p iritu l de ab­ tizat suplim entar 15 autotre­ In legătură cu c e ila lţi In d i­ trii şefii de lot şl şantiere nu ciale precum şi de ritm u l dez­ sosite la redacţie ne lnlor- n is lia ţi o modestă c o n tri­ biecrlvelo plan ificate pentru
negaţie şl dăruire al colecti­ nu ri. Pentru parcul propriu am catori de plan, menţionez că se preocupă la nivelu l exigen­ v o ltă rii economice, un aport m- ză despre diferite acţiuni buţie In bani". acest an le vom realiza cu
velor de forestieri din Judeţ, p rim it de urgentă 20 fierăs­ vom menţine şi am plifica de­ deosebit pot si trebuie să-l a­ în favoarea ajutorării cetă­ Am reţinut qestul frum os succes. Nc aşteaptă încă o
a solicitat la maxim um capa- traie mecanice. 6 tro lii, II păşirile la producţia globala şi te lo r artuale de qospodărirea ţenilor din zonele calamitate al Inim oşilor pionieri nu atît seamă de lu crări la în tre ţin e ri
ris i­
îm potriva
m aterialelor.
citatco organizatorică, in iţia ­ autocamioane şi o mare can­ marfă vîndută şi încasată şi ducă 5j şantierele do construcţii Pin nr»î,*r>ti| dc <cfkorj ain p o n lxi valoarea In sine a şi reparări de dru m uri, la con­
tiva şi competenţa cadrelor titate de piese de schimb pen­ vom recupera m inusul la pro­ pei va trebui sfl luptăm perm a­ ale tru stu lu i local, prin pune­ .dos una dposclnl do snn nl- con tribu ţiei, c il pentru bo­ strucţia căm inelor cu ltu ralo
din conducerea sectoarelor, u- tru m aşinile, u tila je le şi moi a- ductivitatea muncii. La U.E.I.L nent, deoarece aic! Intervine şi rea în valoare a tu tu ro r re­ lh atlx'ă Pioniera Mai găţia sentim entelor de pro­ din Vata de Sus şl Tîrnava. la
n ită tilo r şi com binatului- Cum nismele existente. De aseme­ Orăştîe există perspectiva ca conştiinţa fiecărui constructor. zervelor care au menirea s3 C.ostlan, prpşo'Mula dr'eşn- fundă solld.»rlt.Tl" umană, şcoala din Ocîşor. la piaţa
au reacţionat colectivele nea. ni s-a asiqural a p rovizio­ in tr-u n termen re la tiv redus «laşei aVÎ-a A de rare lac rlnsh* * ¡¡lo tilu i ce­ din satul dc reşedinţă, la al'e
C.E.I.L. Deva în fala m arilor narea cu unele m ateriale de­ să se recupereze integral şi In cadrul şan'iereior am in tro ­ contribuie la reducerea con­ l.i T ironl din Gheţar, i*c obiective, dar. repet, oamenii
d ific u ltă ţi provocate de cala­ ficitare. Am p rim it sp rijin u l restantele la buşteni. dus o serie r!e soluţii organiza­ sum urilor tle m ateriale de con- s m Ic : „pionierii acestui dc- tăţeni ai patriei. ne-au dat certitudinea înfăp­
m ităţi 1 competent « numeroase cadre L MAGUREANU torice că W bnic* caro au con- • tcucUl. tu irii lor.