Page 33 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ!

PAGINA A IV*A
B Vizita delegaţiei M.A.N. şi a

Consiliului de Stat în R.P. Chineză

B Reuniune consacrată

relaţiilor economice

franco-române
i
i ■ Sifuafia din Argentina li

I se menţine calmă 1

! H Curier, Atlas i

'ttiiittitt/nitfittiiti

Economii prin !
Trăsătură dominantă a activi- muncă patriotică \ \ \

Cetăţenii satului Cîrncsti,
aţii economico-fmanciare a aparţlntnd comunei Totcşti. \ \ \ t
an votat contribuţia în bani
pc anul 1970 pentru a \
procura materialo în scopul \
întreprinderilor trebuie să fie construirii in satul lor a \ VI r a c t iv i t a t e S
unui cămin cultural.
El au economisit o bună \ t u r is t ic a \
parte din aceşti bani con- t PF, LIT O R A L l
E F I C I E N T A fectionlnd şt arzînd cu po­ litnnilulni, peste 26 000 \
sibilităţi locale un număr do \
frumuseţea
Atrnşi dc
55 000 cărămizi necesare la
consim clla căminului. Banii \ 1 dc. turişti străini şi ro­ l
care trebuiau daţi pe că­ mâni sc află în aceste \
Economia naţionala trebuie să iaca fata u­ nedoreană dispune încă de însemnate rezerve rămidă vor pulea îl iolositl \ zile în st n ţi uni le de pc \ i
nor situaţii deosebii de cviliic. Resursele u- interne pentru a creşte şi mai mult aportul la alte lucrări do tolos t ţărmul Mării Nc£rc. Nu­
sfi l
inane si băneşti, care inaintc de producerea judeţului nostru la' constituirea acumulărilor obştesc. mărul lor virmează
inundaţiilor erau canali/.ale lin excluşi vitale la bugetul statului. Una dintre cauzele care O crească considerabil în t
se s
pentru dezvoltarea în ritm suMinut a întregii frînează, cu totul nejustificat, mersul ascen­ In acest an, cetăţenii din t zilele şi săptămînilc ur­
v iţ ii economice si sociale a tiu'ii. cunosc dent al activităţii economico-financiare a u­ Sarmizegetusa şl-au propus mătoare. De altfel,
astăzi destinaţii aoarte. Este vorba de con­ nor întreprinderi si organizaţii economice este să execute un însemnat I prevede ca în sezonul es­ \
vizitat dc peste 1 milion \
centrarea unor considerabile fonduri pentru faptul că se menţine încă un volum destul număr de ore dc muncă I tival 1970 litoralul să fio
recuperarea cit mai grabnică a pagubelor de însemnat de cheltuieli neeconomicoase, im­ patriotică. Pinâ acum. el au
provocate de furia apelor, a rămîncrilor in proprii unei aclivităti normale. Un asemenea întretiout şl reparat 17 km t de turişti. \
găzduire — s
urmă la marile obiective stabilite pentru acest gen de cheltuieli, care apar ca urmare a unor de drum uri în valoare de t In afară <lc condiţii
an $i următorii. neajunsuri în activitatea unităţilor economice 229 000 lei, s-au îng rijit i optime dc
In lupta pentru refacerea economiei, pentru se analizează curent de comitetele de direc­ 3.97 ha parcuri şl zone t numai în acest an se dnu \
îndeplinirea exemplară a sarcinilor de p ro­ ţie. organele de îndrumare şi control, stabi- verzi, lucrări evaluate la \ în folosinţă peste 9 400
locuri în hoteluri şi pen­
ducţie $i a angajamenielor luate de colecti­ lindu-so de fiecare dată măsuri pentru lich i­ 91 700 lei, au îost plantaţi \ siuni. 5 800 locuri In vile- (
vele de muncitori din unităţile economice ale darea lor. dar practic încă nu s-a ajuns in Hărnicia minerilor din Lupeni este preluată şi amplificată de preparatorii uzinei din Io 300 bucăţi arbori, au iost
judeţului nostru se impune cu mare necesi- situaţia ca acestea să dispară, sau ce! puţin calitate, de unde vă prezentăm o vedere parţială. Foto : N. GHENA reparalc 3 podeţe şi con­ \ căsu{e, 11 500 locuri în
lale ca fiecare leu, fiecare kilogram de mate­ să se reducă. Astfel, in primul trim eslru al struit din nou unul. \ campinguri — turiştii să­
rial sau produs, fiecare capacitate de produc­ acestui an volumul lor se ridică la peste 25,9 sesc aici restaurante ca­
ţie să fie" folosite cu eficientă maximă. Numai milioane lei. cu numai 9 milioane mai mici \ re îmbină tradiţin artei
cca specifici altor ţări, V
în acesl fel economia naţională va putea re­ decit cele înregistrate în aceeaşi perioadă a \ culinare româneşti cu
zolva complexele probleme ce-i stau in fată. anului trecut. Ha mai mult, aceste cheltuieli Consumuri
Comitetele de direcţie din întreprinderi, ca­ apar de regulă la aceleaşi unităţi economice, t crame, baruri dc noapte, î1
dintre care
menţionăm
drele de specialişti trebuie să întreprindă cele de unde se poate traqe concluzia că adevă­ i Angajamentele se 1 barurile Calipso şi Para­ \
mai eficiente măsuri pentru reducerea cheltu­ ratele măsuri care ar putea îndrepta lucrurile specifice reduse 1
ielilor de producţie. închiderea lu luro r cana­ nu sînt în atentia celor In drept. Stocurile su­ dis, nou ridicate în Man­ V
lelor prin care risipa de fonduri materiale şi pranormative de exemplu continuă să scoată 1 galia. Numeroase tere­
băneşti încearcă de multe ori să-si facă lor. din circuitul productiv importante mijloace Reducerea consumurilor de mo- beneticioru) ţi proiectantul ţi I materializează eu succes 1 nuri dc sport şi mini-
astfel Incit volum ul acumulărilor financiare să financiare, deşi de ani de zile se poartă scrip­ te 'ia le constitui« una din preo­ prinlr-o mol bună gospodărire O ţolf. piscine şi alte ame­
crească continuu. tic şi verbal o adevărată campanie pentru cupările controla din octivitoleo m ateriolelor la locul de muncâ. I najări completează un \
colectivului de munco ol jon lie ru - \ cadru destinat a oferi
Se poate afirma cu certitudine că in ma­ ION PU1CAN lui ,,Energocon»tfueţ^a,, M intio. Astfel, s-ou m ieţorot dim ensiunile i
joritatea unităţilor din judeţul nostru se ma­ şeful serviciului plan, In prim ele 3 luni ale onului, con Io unele construcţii metolice, Io Lo Uiîno ,,Victoria" Călan munca in aceste zile \ posibilităţi m ultiple dc n-
fu n d a ţiile
turbogeneratocrelor nr.
nifestă o preocupare permanentă pentru buna credite si venituri de stat slrvjclorii au econom isii 587 mc 3 ţi i, la canale ţi lucrările h i­ j înregistrează valori deosebit de ridicate. Siderurgiştu din dihnă şî agrement oaspe­ \
de agregate, 102 tone dc ciment,
gospodărire a valorilor încredinţate, lucru e- la Sucursala Deva 8,2 tone otel beton, 5.S tone eon- dro s-o înlocuit lemnul cu m eta­ j Călan depun eforturi deosebite pentru suplimentarea pro­ t ţilor mării. O marc par­ 1
videntiat de altfel si de faptul că planul de a Băncii Naţionale le c ţii metalice, 46,5 mc m aterial lul. S-ou luat m âluri pentru eo ducţiei de fontă, cocs şi piese turnate conform angaja­ te din şoselele care brăz­ I
cim entul să fie descărcat ţi trans-
beneficii pe primele 5 luni ale anului s*a rea­ lemnos, 108 mp panouri preia- portot pneumatic Io sta ţiile de mentului. dează litoralul au foct
brieote, 102,8 lene cimenl, 99 mc Numai in prima sâptâmînâ a lunii iunie ei ou produs modernizate, iar aeropor­ k
lizat pe judeţ în proporţie de 102 la sută. betoane, roducindu-sc astfel p ie r­
*ar posto ţi altele. tului internaţional de ta 1
Dintr-o analiză mai atentă a posibilităţilor Acestea i-ou re o liia t pe seamo derile Io minimum Oe osemeneo. peste prevederile planului 33,7 tone fontă, 56 tone se-
s-a înlocuit to ru l pastă cu ţlom
încă ncmobilizale in circuitul economic si fi­ (ConljmiohrMn pag. o 2*o) micocs. 16 tone cocs brichete, 17 tone radiatoare turnate Mîhai) Kogălniccanu i-au t
unor soluţii tehnice economicoa­ de la fabrica de cce lilnn â o s fost aduse îmbunătăţiri
nanciar iese la iveală faptul că economia hu- si 23 de tone cilindri de laminor. trafic ţ
se s ta b ilite de comun acord ca şantierului, < ■■ tn vederea unui
\ mărit. \
s Paralel cu activitatea
sta­ \
\ turistică pe litoral,
Biografii colective contemporane ţiunile balneoclimaterice ţ
la I. G. S. Hunedoara \ din restul ţării şi d ru ­
Intr-o zi — t murile care Ic leagă cu­
nosc in această perioadă t
\
ACEL CtVA CARE Ritmuri accelerate de execuţie, ! t o afluenţă mereu crcscîn- \
dă dc turişti din Anglia,
•
*
i i 16 hectare j \ \ Austrio. Cehoslovacia. \ \
R. D. Germană. Iugosla­
TE CHEAMĂ... economii importante de materiale j prăşite ! \ via. S.U.A. şl din alte
ţări. veniţi pentru odih­ l
nă sau tratament. Zilnic.
\ Intre 500 şî 1 000 turişti t
‘ La IC.S, Hunedoara s-au organizare de şantier, prin de constructori liuncdoreni. j 7 străini sosesc in ţară.
Poale ar mai fi trecut vre­ viaţa Hunedoarei. Cu satul Timpul favorabil din ulii- !
„La
întreprinderea noastră
me indelunaată, poale cei natal se întilnesc doar in putut consemna nu o dată înlocuirea aproape completo deşi s-au obtinut importante, j melc zile a fost folosit ţn i l D IS P O ZIT IV PENTRU l
trei fraţi Cozan ar fi râmas concedii. soluţii tehnice valoroase r it­ a metalului cu elemente din economii dc materiale nu ne j mod judicios de către coo- j FR IN ELE ROŢILOR l
mră mult > ani in anonimat, — £ tare sus salul nostru. muri înalte do lucru pc şan­ material plastic, s-a reuşit să permitem să ne declarăm j peraloril din Boşorod, care i LA AU TO M O BILE i
(larii tiu era. înlimplarea cu Dc-acolo nu niai urci. Tot co­ tiere. termene reduse dc exe­ se economisească importante m ulţum iţi cum se valorifică i au întreprins acţiuni de j \ I
puri inonc.ul. Portrnoncul ace­ bori. Ori spre Transilvania, cuţie. Aceste succese îşi am­ canliI3ii de metal. roasă la întreţinerea culturi- i \ Reglarea frinelor ro ţi­ l
la doldora de bani, pierdut ori spre Moldova. plifică şi mai mult valoarea !n toate cele patru şantiere posibilităţile de care dis- ‘ for. Astfel, numai în ziua de ! s lor la automobile este 1
sub o masă de restaurant de — Aţi coborit mulţi din­ eficienţa, datorită faptului că dc construcţii ale întrep rin­ punem în acest sens. ne măr­ 9 Iunie a.c., au Ieşit în : permanent obligatorie. In
ospătarul, losif Barşanp din tre fraţi ? — îl întrebăm pe ele se obţin în condiţiile în derii colrajele metalice se turisea tovarăşul Cornel C'o- tim p peste 120 dc coopera- i \ scopul păstrării siguran­ \
secretarul com itetu­
valiov.
caic constructorii hunedoroni
Teiuş, înapoiat, păgubosului D u m itru acţionează energie pentru re­ folosesc foarte intens, mate­ lui de partid al T.C.S.H. Im- 1 lori. Ei au lucrat la prăşllul ; \ ţei circulaţiei. Inginerii \
de fraţii Cozon. a ajuns — Destui loan e la Iaşi, ducerea consumurilor de ma­ rialul lemnos fiind utilizat, preună cu comitetul dc direcţie porumbului, cartofilor sl cui- ; Gh. loncscu şi Mihal s
la redacţie numele celor trei mecanic auto, Mariana la numai in cazurile strict re­ şi specialiştii am analizat rc- . (urilor dc legume de pe o î Zamfirescu, dc la Insti­
muncitori. de la întreprinde­ Bucureşti, textilistâ, Ştefan, teriale. clamate de natura operaţiu­ cent noi căi şi mijloace care ' suprafaţă de 16 hectare. t tutul de cercetare şi pro­ s
rea dc construcţii siderur­ Cavril şi Ioana la Topliţa, Promovînd cu mult rura j nilor. Prin înfiinţarea unor In prezent eforturile coo- l iectare pentru autovehi­ I
gice din Hunedoara. Şi, Teodor la Rorsec, Gheorghe metode moderne de execuţie statii de sortare s-a reuşit pol să contribuie la economisi­ ; peratorllor sînt concentrate. ; cule şi tractoare din 1
cantîtăti sporite de
rea unor
mani'fcstind o grijă deosebită
fiindcă fapta — despre care la Caransebeş, Petricn.,. să în depozitarea, manipularea compartimentarea agreqatelor materiale de construcţii care Braşov, au simplificat a-
col. mai niarc dintre fraţi mai spun ? Doriţi, să-i ştiţi si gospodărirea materialelor, pe sorturi şi mărci, evitîn- nn sînt alft dc necesar© în rea- | paralel cu executarea pra- j \ ceastS operaţie pretenţi­ l
spunea simplu : „Cred că pe toţi ? du-se astfel risipa la fabrica lizarea lucrărilor suplinien- 1 şllelor. Ta terminarea însă- î oasă şi adeseori dificilă, l
ori cp linăr hunrdorcan sau Pentru o clipa n-am ştiut colectivele de la I.C.S H. au de betoane şi celelalte statii m1n(ărll porumbului şl a i \ care trebuie efectuată
din oricart> colţ al ţării, or fi dacă trebuie sau nu srl aflăm reuşit să economisească în centralizate ale şantierelor, tare lo care nc-am angajat". plantăm legumelor. La efec- i \ periodic Ei au creat un ţ
acest an. 6l tone metal. 179
procedat la feb' — ne-a fă­ numele tuturor. Dar l-am ru­ mc material lemnos. 27 670 iar prin dozarea gravimetrică Autoexigenţă constructori- j se i I procedeu şi un dispozitiv t
cut cunoştinţă cu numele gat su continue /\'e făcea bucăţi cărămidă, 92 tone de şi respectarea factorului apă- lor hunedoreni cunoaşte In ’ luarea acestor lucrări de reglare automată a
Cozan, am dorit su aflăm plăcere să-l ascultăm vor- ciment $i alte importante ciment. în procesul de pre­ perioada actuală cote mai evidenţiază în mod deose- : t jocului dintre sabnţii şi i
dincolo de ea pc muncitorii bindu-nc despre o familie parare se asigură o calitate bit Interesul depus de coo- i l tamburii roţilor cu frînc t
Cozan. Şi ¡-am aflat la atit dc numeroasă, al crl- cantităti de materiale de con­ superiooră betoanelor. înalte. Ei sînt hotărîll să-şi : hidraulice ale autovehi­
strucţii. Fiind una din căile holărî- poratorii din brigăzile con- j l \
I.C.S II suit numele Dumi­ rei arbore gcnealoaic arc a- înzecească eforturile penlru i culelor.
tru, elect vician, Gheorghe, dînci rădăcini în neamul ro­ La tăierea elementelor din toare pentru creşterea gradu­ accelerarea ritm ului de lucru j duse dc Nlcolae Blrceann ; \ Dispozitivul, ataşat la \
instalator. Bmil, electrician manesc, despre o familie a metal echipele de fierari- lui de rentabilizare a între­ pe şantiere, economisirea u- f 5l Iile Dănescu saboţi, anulează continuu \
in devenire, cărei deviză de viaţă c mun­ bcionişl.i şi lăcătuşi lucrează prinderii şi de mare im por­ \ Jocurile apărute între fe-
Trei din sj)i(a celor 11 ca. după un program optimizat tantă în procesul de refaceri' nor noi cantîtăti de materiale IERONIM GRECU \ rodouri şi pereţii tambu- \
fraţi, cobori!I din Corbu. sat LUCIA LICIU • eea ce permit« foldsirea in­ a economiei reducerea chcl- de construcţii, astfel ca apor­ j \ rilor, cauzate dc uzuri \
dinlr-un vîrf dc munte dc tegrală a tuturor dim ensiuni­ luîelîlor materiale continuă să tul lor concret pe frontul re- ’ preşedintele Consiliului sau deformaţii In urma \
prin părţile Harghitei, se lor rezultale din prelucrare. constituie unul din dezidera­ facerii şi normalizării să fia ■ popular comunal Boşorod ; I exploatării vehiculului.
consideră acum hunedoreni De asemenea, la lucrările de tele majore ale colectivului cit mal substanţial. l \
S-nu contopit cu munca si (Continuaré )n 009 ‘¿o 2 Crimpei din fluxul otelului \
hunedoreon.
Ziua de 9 iunie a fost o zi
însorită cum n-a mai fost de Toate forţele pe ogoare, la execu
multa vreme, Ţăranii coope­
ratori şi m ecanizatorii profi-
tind de tim pul frumos ou
im pinzit cîm pul. Pe ogoarele
cooperativelor agricole se a ­
flau la lucru sute de ţărani. tarea lucrărilor agricole
In tim p ce unii, îm preună cu
m ecanizatorii, lucrau la prâ-
şitul cartofilor, porum bului,
legum elor, a lţii munceau la
cositul şi strînsul furajelor. vîrstă sî tineretul 1« Întreţine­ aproape 90 ha cu porumb, iar nlzaîorîî manifestă o qrijă o suprafaţă de 278 ha. torii Tonaş Optic si loan lo-
rea culturilor. La executarea ţăranii cooperatori au prăsit deosebită fată de întreţinerea sivoni au făcut lucrări dc
dc
întreţinere a
Lucrările
In coopera! iv rlc agricole accslor lucrări participă si sa­ manuol 40 ha. Pe cele 60 ho Si buna funcţionare a trac- cultu rilo r se desfăşoară cu a- cultivalie pe 15 ha, iar ţăranii
rlin comunele Totesli. Dcnsuş. lariaţii consiliilor populare, ai cultivate cu cartofi, mecam/a- loarHnr si maşinilor agricole. cecasi intensitate si pe oqoa- cooperatori, din rî ud ii l cărora
Snrmizegclusn, Rin do Mori şi rooperali vclor agricole. pre­ lorul Viorcl Tămăstoni a făcut T-a aceaslă unitate sini forte relc C-A.P. Ostrov. Avînd la se evidenţiază familiile Avram
aboli', d a to rii,i măsurilor lualo cum Si membrii cooperatori ca­ trei prasilc mecanice, iar coo­ si mijloace suficiente, iar lu­ muncă peslc 250 dc coopera­ Lăsconi. losif Vinercan. Toan
dc organele localo de partid re lucrează în întreprinderi si peratorii douo prăsite manua­ crările aqricole sc execută în tori — no relatau tovarăşii Florescu. losif Lepădus si al­
si dc slai. consiliile dc condu­ inslituţii. Mecanizatorii, rari' le. ritm susţinut. La qrădîna de Cornel Lepădătoni. presedin- tele, au prăşit manual 15 hec­
cere ale C..A.P si speciali-sli. rvcculă cel mai maro volum Toţi ţăranii cooperatori — legume, cooperatorii Isidor lele' cooperativei, şi inq. TI ic tare. Această unitate arc de
¿•du rcparlr/aî din timp cui* dc muncă lucrează din zori ne spuneau lovarăsii Pavol Tămăslnni. Vasilc Munîeonu. lîufnca — prima praşilă ma­ recoltat 58 ha trifoi şi 200 ha Ie ri, ia Deva...
turi Io prăsitoare pc familii, cil si pină în scară, aducindu-si Turcii, preşedintele cooperati­ Miron Projlian, Aurora Mihăes- nuală la cartofi, pe întreaga fînatm i naturale. La trifoi s-a Ieri, in jurul orelor 15, o parte din cetăţenii oraşului
Ni rele furajere — trifoiul, lu ­ un aport deosebii la executa­ vei. si ing, Visarion Cvasa — «u, împreună cu briqadierul suprafaţă de 68 ha. am făcut-o început şt se lucrează intens Deva au avut senzaţia că furia apelor îi va cuprinde din
cerna, sparccto şi {m alurile rea lu luro r lucrărilor agricole participă cu elan la muncă si legumicol Titu Hîi'loveanu $) în numai trei zile. La această la coasă. In curînd va începe
naluralc — penlru a fi recol- dc sezon, îşi îndeplinesc în mod con­ cu ceilalţi membri ai briqăzii cultură s-a aplicat a doua Si cositul (¡naturilor naturale. nou. Dor, n-a fost aşa I Ploaia torenţială a făcut ca,
'ate. Procedindu-se în acesl Ţăranii cooperatori din bri- ştiincios sarcinile, iar mecani­ lucrează de zor la întreţinerea intr-adevăr, străzile Aurel Vloicu, Avram lancu, 6 Martie
fel. loti lucrătorii ogoarelor prasilă manuală pe inlrcaga In cooperativa noastră — şi piaţa autogârii să primească aspectul unui riu vijelios.
qăy.Mtî din satele Păclisa. C îr­ zatorii î$i fac cu prisosinţă da- culturilor si au plantat 4 ha suprafaţă si acum se face în­
ştiu ce au dc făcut., cc să lu ­ ncsti şi Reea, apartinînd C A P. (oria. strădmndu-se să cxccu- (ii gogosari. De asemenea în că o prasilă mecanică. In e- ne spunea ing. Gheorghe Dau- Apa se scurgea cu repeziciune pe lăţimea şoselei, pe
creze în liccare zi. In toate Toleşli. printre rare A rlu r ie lucrări de hună calitate, A- livada intensivă, rare ocupă o xccuiarea acestor lucrări si-au crbach. de la C A P. Sarmize- alocuri depăşind chiar bordura trotuarelor.
unităţile, dat fiind că ploile W'asserman, Silviu Mălăcştca- veni mecanizatori harnici Si supralaffi do 65 ha se sapă adus o importantă contribuţie, qetusa — lucrează la prăşîtul Apa a trecut repede. Dar a lăsat in urma ei depuneri
au întirziat si îngreunat exe­ nu. Gruia Oprir. V iclor Uosca. ]>ricoputi. Toate tractoarele Si ultimele suprafeţe si se stro­ mecanizatorii Leon Predoni şl carlolilor si porumbului peste si cioturi lemnoase. A fost momentul cînd, din nou, ca în­
cutarea lucrărilor do întreţine­ împreună cu mecanizatorii maşinile au funcţionat, irepro­ pesc pomii împotriva bolilor Siminic Moisoscu. precum şi totdeauna, s-a văzut dragostea cetăţenilor pentru oraşul
re a c u ltu rilo r prăsitoare, s-a Gheorghe Clep Si Sîmîon Vfă- şabil. Nu ani avut nici o zi în Si dăunătorilor. !n zilele ce u r­ familiile cooperaiorilor Ştefan N. BADIU lor. Imediat ce ploaia a Stat si falsul rru s-a retras, din
stabilit, pentru a se putea fa­ lăestcanu lucrează cu mult care să nu putem lucra din mează se va trece la recolta­ loncscu. Lenuta Hojin. Tonei curţi au ieşit cetăţeni înarmaţi cu unelte. Alături de lu­
ce la timp si recoltarea $i spor la întreţinerea culturii cauzo defecţiunilor mecanice. crătorii I.G.C.L., au început asaltul pentru a reda cit înn'
strîngcrea furajelor, ra lo|j tul Trifoi îcnrlor de pe cele Mihuloni. lonas Pascolescu curînd fata frumoasă oraşului lor.
bărbaţii să lucreze la coasii. porumbului. Mecanizatorii au Şeful secţiei I.M.A.. loan Ris­ “ 2 ha si apoi la cositul im a tu ­ Maria Dumulcscu si altele. La (Continuare Mn pagi a .2-a] N. STANCIU
iar femeile, bărbaţii mai in făcut lucrări de cultivalie pe cata, împreună cu toii meca- rilor naturale care aici ocupă cultura porumbului, mecaniza­ Foto : S. POP