Page 34 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4700 Q JOI 11 IUNIE 1970

4 o p | M t N g t r N
n i M ,
O aţelor, Jocul principal in Eforturi susţinute
preocupării» m unicipali­
tăţii D w a 1-e ocupat !n mod S3 polen!ial material şi uman al ¡Udéilüi pentru a asigura
firesc "¿stabilirea capacităţilor
de p ro A ictle în unităţile eco­
nomice. Acum, cînd din acest PE ŞANTIERELE REFACERII Şl ii];iú m i r i i M piinea populaţiei
punct de vedere lu cru rile a1nt
reintrate pe făgaşul normal,
Colectivul de salariaţi ol
principalul este sprijinirea fa­
întreprinderii de panificaţie
m iliilo r care eu avu t de sufe­
ractle, însă, nu >e opreet« alcJ, Unele echipe an şl Început să Deva a raportat la sflrşltul
rit aă-al rele viaţa n o rm a li.
Consiliul popular va asigura lucreze. Le lila, localitate mal lunii mal încheierea cu re­
De fapt aceasta nu eate o ac­
organizaţiilor locala da proiec­ greu lovită, am organizat 24 zultate bune a activităţii §-
ţiune ce se succede, ci una care
tare sprijin pentru întocmirea de echipe, Iar la Săuleştl, Gel- FAPTE DE EP0ISM conomice. Toţi Indicatorii de
e mers paralel cu prima, dar
uner proiecte-dlrectlve el re- mar şi în celelalte localităţi — plan ou foit îndepliniţi şi
care este, la drept vorbind, mal
foloslblle, care, prlnzlnd viaţă, alte 8 echipe. Echipele au o depăşiţi. Astfel, In cele 5 luni
complicată, de mal lungă du­ să Împlinească o Idee arhitec­ componenţa complexă, eţe cu- de oclivitate s-au obţinut pe­
rată. Firesc, pentru că Implică turală corespunzătoare cedru­ prinztnd de regulă zidari, dul­ COTIDIAN ste prevederi 774 000 lei Io
îmbinarea unor Interesa de lui urban. gheri, tepîţerl, zugravi, lăcă­ producţia globală, 541 000
ordin sodal cu dorinţele nnul tuşi şl electricieni pentru re­ Munca In n o bileo iâ omul, II facă «â trâlascâ intern, fiin ţa Iul lei la produc(ta marfă vîndu-
număr destul de mare de oa­ La consiliu! popular a fost Sâ vibreze necontenit Io flac6ro re ip o n ia b illtâ ţli. Şl atunci cind tâ şl încasată şl 1 213 lei pe
Încheiată o primă situaţi« prin pararea aparatelor şl obiecte­
meni. lor de Uz casnic, In afară de le |IU ancorat cu toate p u te rile In u riaţa epopee a muncii, e jti o salariat la productivitatea
Cu Intenţia da a consemna oara s-au avaluat pagubele aceasta, la lila deplasăm săp- te fiţă In angrenajul creator al ţâ rii (I poporului toU, Inima ivlc- muncii.
acţiunile ce se întreprind în materiale suferite de sinistraţi. neţte o p rim a de bucuria necupriniâ a dotoriei îm plinite. In zilele
eroizm
o cei tea, in numele muncii l-an nâzeut a lîte a fapte de
Paralel cu aceasta s-a Întoc­ tămlnal acele echipe de care Aceste rezultate remarca­
«ceste iile ne-am adresat to­ este mal acut nevoie. Echipele anonim, incit nu le vom cunoaşte numărul şi mâsuro eaactâ nici*
varăşilor Gheorghe Gheorghe, mit necesarul de materiale. Po­ odatâ, Eite de-a dreptul im preiionantâ tiarulrea oam enilor de bile sînt consecinţa eforturi­
vicepreşedinte al comitetului triv it acestuia vor fi distribu­ de cere aminteam stnt alcă­ pretutindeni pe a ltaru l m uncii... lor constant intensive depuse
La I.M .A . lila , briul crud al urmelor iâ jo te de opa Infrico*
tuite din lucrători ai coopera­
executiv al consiliului popular ite la preţurile stabilite în re­ ţeozâ ochiul, chiar ţi acum, cind M ureţul curge domol in motca in fiecare luna din acest an
tivelor „S treiul" din Călan. de cei 650 de salariaţi oi în­
m unldpal Sl Patru lacob, se- cente hotărîre « partidului, ca. Numai oamenii de aici nu s-ou in frico ţa l. Au luptat eroic cu
,,M o ţu l" din Brad, „Prestarea" apa, luptâ eroic cu ştergerea urmelor ei. Ce ne-o surprins in treprinderii şl, mol cu seamă,
din Hunedoara, „Retezatul'’ curtea întreprinderii n-ou fost tractoarele noi, goto de lucru, ţi in cursul lunii moi cind, du­
din Haţeg etc. nici com binele pregătite sâ intre in lan, cl munca oom enilor. Lin­
gă un motor, Voi oameni In vîrstâ trebâlulau de zor. Am a flo l pă cum se ştie. viiturile de
— Ce lucrări se execută cu câ 29 de pensionori din Hunedoara muncesc de-o toptem ino Io apâ care au Inundat Imense
lila , 0ENEVOL. Zidari, dulgheri, tîm pla rl, eleclricieni, lâcâtuşi me­
predilecţie în prezent ? canici, Oameni care au munelt In secţiile com binatului hunedo- suprafeţe de teren şi nume­
REFACEREA RAPIDĂ sînt încă uscaţi executăm în­ reon peste 40 de onl, Iar co vîrsto m ulţi au trecut de 70. Ce l-a roase unităţi industriale nu
— Intructt pereţii caselor nu
Indem not sâ vino sâ munceoseă la Iii a I
ou ocolit nici Fobrica de pil-
De bunâ voie, târâ
deosebi lucrări de tapiţerie 9l platâ, cu m lncarco Io . ne de la Deva. Au fost ne­
- Eu om 7S de ani. Am muncit in com blnot, la lam inarul 600,
tlm plărle ia binale şl mobilă, N U M A I 46 de ani. Cind am auzit despre nenorocirea ce a-a obâ* cesare intervenţiile energice
tut peste lila om stal un pic |i m*om g ln d it i noi n*om putea
precum et reparalll la diferite foce ceva t M-am dus pe la fo jtll mei leva râ ţl de muneâ. Ne-am ale Comandamentului lude-
A GOSPODĂRIILOR, aparate. Pe măsură ce se creea­ sfătuit ţi*om H oiârll : mergem sâ muncim la IIio . De p etle o inundotîilor pentru salvarea
ţeon
de opârare împotriva
soptâm lnâ muncim alei zl de >)• De dlm lfledtd plhd Serva — ne
ză condiţii
vom lărgi gama
poligrafică Deva. In secţia de finisaj, bri­
întreprinderea
prestaţiilor. spune N lcoloe Qostlan. de la distruqere a ocestel u,- gadiera Rafila Ciocodeicâ împreună cu Florina Roşu fac ulti­
- Cum puteam sta oeasâ cind ţlla m ce s-a petrecut Io Ilio ?
— Cum se achită plata lu ­ - ne Ihtreobâ mlralil Ludovic Grei fl Ladlslau Farcaţ, lăcătuşi nitoti economice. Deşi fa­ mele verificări privind calitatea lucrărilor executate beneficiari
crărilor T m ecanici, care au lucrat la eomblrtot peste 40 de ani. La nenoro­ brica respectivă şi-o întrerupt lor.
cire ie aşteapfâ e minâ de sorljln.
perioadă
o
bunâ
de timo
0 PREOCUPARE că fam iliile cărora 11 s-au dis­ declarâ Adam Vasllovlel, eleclrlclon. Eu muncesc de la 12 ani. activitatea, abneaoţia sl d ă ­
M Pentru noi munca e st In Io. e ruplâ din fiin ţa noaslrâ — ne
seama de faptul
— Ţînînd
trus o parte din bunuri fac A tl am 60. Nu mâ pot desporţi de muneâ. Cind om c itit despre ruirea în muncă n tuturor lu­ In volum ul total al cheltuie­
nenorocirea care s-a a bâ lu t asupra Iile I, m am alâtu ra t cu tootâ
ou făcut co I P
crătorilor
acum cheltuieli mari, acordăm dragostea Io munca de refaeere. lm preunâ cu lo o n Boţeuţ, pen­ lilo r neeconomîcoase, valoarea
sionar co |1 mine, muncim la reparorea In stalaţiei electrice, Sâ Deva să încheie si luna mai
unele înlesniri. De pildă am Inlâturâm urmele pagubelor d l mal tepede. cu rezultot'5 fovonSil«. ren- reb uturilor de lo C.S.H., Uzina
DE STRINGENTĂ Introdus posibilitatea plăţii în b in a t 43 de ani ş;-o ‘unâ. Azi om 64 de ani. Nu mâ mal pot lizînd în plus 214 000 lei In cărbunelui Petroşani delin
- Eu om lucrat In ate lie ru l de re pa ra ţii electrice din com­
„V ic to ria " Călan sl Centrala
rate, eşalonată pe timp înde­
Droducţid nlobolă sl 100 000
ureo pe scârl, sâ lucre? Io In â lţim l. Dar m-am apucat de la un
lungat, lucrare« începlnd după
un acont de 15— 30 la sută din copâl, om dem ontat toate P'lzele îl întrerupătoarele care ou lei Io producea marfă. lichidarea lor. La sfirsitul lu­ o pondere însemnată.
fost cuprinse de apâ. Nu-S valori m ari, dar sini de toate clte-a
Acum cînd munco s-a re­
Este ştiut câ cheltuielile ne-
costul total. De asemenea, în m)| de inlrerupâtoare ţl prize... Pe cele mal multe le-am p ui lu a t în bune condiţiunl se nii aprilie existau stocuri su- economicoase diminuează efor­
deja In funcţie - ne deelarfl m indru loa n Hodor.
A C T U A L I T A T E lim itele disponibilului, oferim llm te legat prin toote fib rele fiin ţe i sate, 111 co n tin u i treaba depun eforturi susţinute pen­ pranormalive la întreprinderi­ turile colectivelor de munci­
Şl omul, cu ochelarii pe nai, încordat In muneâ. da care se
le industriale de pe raza ju ­
chiar şl unele materia!« nece­
tori,
Ingineri şl tehnicieni pe
tru sD O rirea producţiei, pune­
otent, migălos, eu conştiinţa Curolâ câ munceşte. Cum o face de
sare lu crărilor de refacere.
peste 4) de ani. rea Ia dispoziţia populaţiei deţului nostru in sume mari. linia creşterii eficienţei eco­
La Uniunea Judeţeană a coo­ In silele muncite la I.M .A . INo, ponslonarll din Hunodooro Este ştiut câ Imobilizările In
perativelor de consum am In- au a ju ta t la separarea şl repunerea In funcţiune o eompresoa- de sortimente de panificaţie stocuri supranormalive pe lin ­ nomice a producţiei. pentru
tlln lt aceeaşi preocupare de selor şl strungurilor, a d ife rite lo r motoare, tot ceea ee s-a cerut diverse şl de cofitote supe­ gă faptul că privează alte în­ realizarea şi depăşirea benefi­
pentru ea o cllvlta te o sâ Intre In normol. C it mol renode posibil. rioară. Panifîcotorîl deveni
a ajuta cît mal eficient reface­ Au muncit benevol, cum re epuneou, pentru câ oşo le-o spus Io» treprinderi de materiile $i ma­ ciilor planificate. Cunoscîn-
creţ ar. Aflăm de pildă, eă pe gavertnstal şt Goneflîntai Na­ rea gospodăriilor. Tovarăşul conştiinţa. Conştiinţa de oomenţ, d ob in d itfl In aproape o )umâ- au h o fă rît să focă totul pen­ terialele pe care aceşti aşa- du-se acest lucru cu atjt mal
Ungă cele aproape 100 de fa­ tional al Frontului U nităţii So­ loan Haţegan, preşedintele u- tofe de veac de munco nelntreruplâ pe care o au la activ. Pen­ tru o asigura piinea popu­
m ilii sinistrate care deja s-au cialiste privind unele măsuri nlunli, ne-a Informat că în uni­ tru că numol In muneâ vâd el bucuria şl m ulţum irea suMeleoieâ. laţiei. sâ obţină depăşiri im ­
mutat tn blocuri, alte 200 de de ajutorare a populaţiei q! a tăţile subordonate se lucrează In numele el ifln» Işl depun înVeogo pulere şl dârulre... portante la toţi indicotorii de
familii vor prim i repartiţii pen­ cooperativelor agricole de GH. I. NEGREA
Intens pe linia ajutorării fa­ plan.
tru blocurile 16. 18 sl 32 alia­ producţie care au avut de su­ m iliilo r sinistrate. $1 aici au Trăsătura dominantă a
te în construcţie. Dar nu toţi ferit din cauza calamităţilor fost organizate echipe de zi­ R. SONOC
cei cărora apele le-au strivit naturale din luna mai 1970 în­ dari, tîmplarl, lăcătuşi, tin ich i­
casele doresc să se mute tn semnate cantltătl de materiale gii, fierari, «obarl-teracotiştl,
bloc. Consiliul popular a trecut de construcţii. Printre acestea pentru efectuarea lucrărilor g • * 1 v î *« • i ’ a
la măsuri prin care să satis­ se enumera 213 tone de dm ent, cerute. La cererea cetăţenilor activităţii econumiCG-linan
facă dorinţa acestora de *-şl 152 000 cărămizi, 177 tone de au el fost executate unele lu ­
reconstrui case noi. A r h 'k c t u l var, peste 17 000 bucăţi de ţi­ crări. Pentru lo cu ito rii sa­
$ef al oraşului, Cornel clorea, glă, peste 220 mc de cherestea, tu lu i Stretea serviciile sînt
ne-a informat că au fo>' stabi­ precum ş! alte materiale. asigurate de cooperativa de ciare a întreprinderilor
lite 3 zone, total ferite de peri­ Se află In faza de Încheiere a consum din Dobra, p rin e­
colul inundaţiei, In care vor fl repartizării sumelor pe libretele chipe de zidari, tîmplarl, fie­
repartizate loturi pentru case. C.E C. prin care se vor putea rari etc. Pentru cel din Gelmar,
In prezent, două echipe de to- cumpăra materiale puse la în- A urel Vlalcu şl Foit, coopera­
pografi. arhitecţi şî proiectant! demlna celor vizaţi. tiva de consum din Geoaalu trebuie să fie
lucrează U măsurătorile nece­
S prijinul pe care statul 11 asigură prestaţii cu echipe de
sare parcelării terenului, la În­ zidari, zugravi, tîmplarl, con­
tocmirea documentaţiei de ex­ acordă fam iliilor pentru a-şi fecţii metalice, tapiţerie, croi­
are
în
gospodăriile
reface
propriere In vederea reparti­ vedere activitalea şî a altor torie şl cizmărie. Pe de altă E F I C I E N Ţ A
zării lo tu rilo r Altor 200 de fa* unităti economice, între care parte depozitele de materiale
miliî. Zonele au fost astfel a­ Uniunea judeţeană a coopera­ de construcţii din Hia sl O-
lese Incit noile locuinţe ce se
ţiei meşteşugăreşti. Ne-am a­ râşlie dispun de cantitătl în ­
uor construi aici sfi se Înca­ dresat tovarăşului Leontin- semnate de cărămidă, ciment, >|) 1 1 !»D '
dreze armonios In ansamblul BlSJan preşedintele uniunii, cu ţiglă, cherestea etc. zişi „gospodari" le stochează, anormală ni se pare^ atitaidiw.
duc si la îm prum uturi restan­ nea unor conduceri dc între­
arhitectonic al oraşului. întrebarea : Cum ajută U.J.C.M. A cţiunile de sprijinire a ce­ te pentru care se plătesc do-
tăţenilor pentru a-şi reface prinderi care înregistrează lu­
D.5.A.P C. va acorde cetăţeni­ la refacerea gospodăriilor dis­ binzi penalizatoare si deci, în
gospodăriile sînt în plină nă de lună. trimestru de tri­
lor asistenţă tehnică cu p rivire truse de calamităţi? La care dezvoltare diversiiieîndu-se pe ultimă instanţă, la apariţia şi mestru şi an de an un volum
la crearea aleilor carosabile şl am prim it următorul răspuns : zi ce trece. înregistrarea de cheltuieli ne- destul de mare de astfel de
economicoase. cheltuieli. Cu toate că. cu o­
pietonale, precum şl îa proiec­ — A m organizat echipe de
Din evidenţele băncii reie­ cazia diferitelor analize făcule
tarea Instalaţiilor edilitare. A ­ prestat!! în localităţile calami­ C. ARMEANU Colectivul de lo Fabrica de conserve din Deva- pune la dispoziţia populaţiei, zi de ;i se că îm prum uturile restante de călre comiletele de direc­
1 Jutorul acordat în această dl- tate, pentru a ajuta populaţia. DRAGOŞ CALIN cantităţi sporite şi noi sortimente de preparate din carne- * \ in loc să scadă, cresc, ceea ce ţie, sau de către alte organe
»
In foto ; aspect din secţia de încârcore a cutiilor de conserve.
confirmă lipsa de preocupare
s-au stabilit măsuri pentru li­
Foto : N. GHENA * a factorilor de r&spundere din chidarea cheltuielilor neecono-
unele întreprinderi pentru li­
mlcoase. Nu s-au depistat încă
chidarea cauzelor care le ge­ toate cauzele adevărate pen­
nerează şi pentru care unităţi­ tru a se putea pune stavilă
i a şcoala producţiei TOATE FORŢELE PE OGOARE le economice plătesc dobînzl irosirii mijloacelor băne$ii. De
penalizatoare, dim inuind în a­
aceea este necesar ca In m -
celaşi timp potenţialul produc­
tiv al economiei naţionale. Pe lectivele de conducere ale în­
treprinderilor avizate, şi mă re­
această linie consider că ar
trebui să amintesc Întrep rin­ fer în special la Combinatul
prăşltu! porumbului, cît 'şî la peste tot. La prăşitul cartofilor siderurgic Hunedoara. Uzina
In secţia turnătorie nr, S tatea produselor sale“. Toate ca un bun şl priceput turnă­ derea „M arm u ra" Sîmeria, ca­
a U. V. Călan stnt muncitori piesele turnate, numai de tor şi face faţă cu succes c- (Lfflpore: dirt ogg V] recoltarea furajelor. Poiana, şi legumelor, in livadă şi la re. fată de un volum de cre­ „V ic to ria " Călan. întreprinde­
rea de prefabricate dîn beton
In torlaua numită
de a căror probitate profesio­ bună calitate — nici un re­ xiqenţclor impuse in cadrul cultivată cu cartofi, unde lu­ recollareo furajelor dite restante la 15 ianuarie de Bucea, Centrala cărbunelui Pe­
nală ffi Vorbeşte cu îndrep­ but". Aceasta este deviza e­ echipei. crau la prăşit peste 70 de ţă­ In toate comunele, organele 79 000 lei, la 31 mal are cre­
tăţită mîndrle maistrul Ionel chipei şi de la ea nu-i îngă­ Şi echipa comunistului le­ 160 de cooperatori. Inlr-ade- rani cooperatori, am în tiln it locale de partid şi de stat sînt dite restante în valoare de troşani, întreprinderile m inie­
Hodorog, secretarul comite­ duit nimănui să se abată. nei Dezideriu, din care fac văr. in cîmp se aflau la mun­ prezente In m ijlocul ţăranilor 5 926 000 lei. I.G.C.L. Petro­ re Hunedoara şi Barza şl al­
tului de partid, maistrul Dlo- Toţi ţin la prestigiul clştlgat parte Mihai Melicenco şi Vic­ că foarte mulţi ţărani coope­ pe secretarul Comitetului co­ cooperatori, sprijină şi ajută şani şî Brad. întreprinderea de tele. să se analizeze cauzele
nisle Munteanu, preşedintele şl nu precupeţesc nimic tor Balaş, are aceeaşi deviză, ratori. Pină în prezent in n- munal de partid Densuş. M a ­ consiliile de conducere ale co­ prefabricate din beton Blrcea reale care generează cheltuieli
comitetului sindical şt Ing. pentru a şi-l păstra şi conso­ întreaga echipă lucrează- ceastă unilalc s-au prăsit 13 rin Malăescu, şi primarul co­ operativelor si pe specialişti şi altele la care situaţia este neeconomîcoase si să se stabi­
Aurel Mitrofan, şeful secţiei. lida. Aşa face şi Aurel Mi- fără rebut şi realizează nu­ ha cu cartofi şi 6 ha cu po­ munei. Băiuţ Drăghin. Am ve ­ în buna organizare a muncii, similaTă. lească astfel de măsuri rare
Aici, la şcoala muncii au hăiescu, care a reuşit să-şi mai piese de bună calitate. rumb. De asemenea a înce­ nit aici cu oamenii şi am în ­ în mobilizarea ■ şi folosirea tu­ Ca urmare a unor deficien­ să conducă în viitor la evîia-
crescut şi s-au format ca perfecţioneze tn permanenţă La înalta şcoală a muncii put şt se recoltează trilo iul de ceput prăşitul pe porţiunile turor forţelor şi m ijloacelor la te repetate in procesul de a- rea unor cheltuieli de genul
muncitori şl ca oameni cu pregătirea profesională, să din uzine şi fabrici se for­ pe 37 ha. unde pămîntul nu este prea u­ executarea lucrărilor agricole. provizîonare $1 desfacere se celor arătate mal sus.
înalte calităţi morale, cetă­ devină un muncitor stăpin mează şi cresc oamenii, prin Şi pe ogoarele C.A.P. Peş- med. Nu putem aştepta să se Aceaslă prezenţă îşi arată din imobilizează importante capa­ Astăzi, cind fiecare leu cin*
plin roadele. Timpul de lucru
ţeneşti şi profesionale, nu­ pe tainele meseriei sale. grija părintească a comuniş­ teana se aflau la muncă zeci zvînte peste tot. Inginerul este folosii din plin şi rezul­ cităţi de transport pe calea fe­ lăreşte greu -in frontul reface­
Marcel Stoicovici şi Viorel Nî-
meroşi tineri absolvenţi ai In cadrul secţiei tinerii slnt tilor, care manifestă o înaltă de familii. Ing. Eufrnsina Buf­ culescu. preşedintele coopera­ tatele sînt pe zi ce trece lot rată. ceea ce (ace ca la nive­ rii economiei naţionale, chel­
şcolii dc ucenici. Tinerii slnt tnvăţaţi să-şi gospodărească responsabilitate in educarea nea ne spunea că sînt la pră­ tivei, sînt în livadă, unde se mai bune. Şi in viito r atenţia lul industriei judeţului să se tuielile neeconomîcoase nu au
înconjuraţi cu grijă pă­ cu chibzuială salariul. Sfătuit tinerilor, in formarea lor ca şii peste 1 OU de cooperalori. sapă ş) se fac stropiri la pomi. trebuie concentrată spre exe­ plătească penalizări de ordinul ce căuta în bugetul În tre p rin ­
rintească şi ajutaţi să pă­ şl îndrumat de comunişti, oameni integri, buni mese­ Mecanizatorul Axenle Bărboni Ei nu pot eă (ie peste tot şi cutarea la timp şl In bune m ilioanelor de lei. Dar un a­ derilor. Fiecare întreprindere
semenea fenomen are Implica­
trundă tainele meseriei, să Aurel Mihăiescu şt-a strfns riaşi şi buni cetăţeni, care executa praşila mecanică la ne-am Imipârţiţ sarcinile. Fie­ trebuie să se mobilizeze cu
devină oameni cu înaltă ca­ In cinci ani banii necesari ştiu să respecte munca, pă­ cartofi, Iar cooperatorii praşi­ care se află acolo unde am condiţiunl a lucrărilor agricole ţii şi mai adinei asupra efi­ toate forţele şi capacitaiea
economiei
cienţei Ia nivelul
lificare profesională şi cetă­ şi şl-a cumpărat o casă unde rin ţii, tovarăşii mai vlrstnicl, la manuală. Din cele 35 ha cu stabilit Împreună $1 ajută la din această perioadă, pentru naţionale, ca urmare a creării pentru ca mijloacele materialo
ţeni demni. Cam iiniştt ca Iu­ a adus şi pe mama sa care pe toţi concetăţenii lor, îşi carlofi s-au prăşit pină acum, buna desfăşurare a muncii In obţinerea de recolte c il mai golului de capacitate de trans­ şl financiare să fie folosite cu
lian Shbu şi lenei Dezidcriu, locuia singură Intr-un sat de îndeplinesc cu cinste obliga­ mecanic şi manual, 25 ha. A lţi cîmp. Ţăranii cooperatori erau mari la toate culturile. port. maximum de eficacitate.
in echipele cărora s-au for­ munte. ţiile cetăţeneşti. înţeleg şi cooperalori lucrau la în tre ţi­
mat de-a lungul anilor mun­ Tot In echipa comunistului respectă legile statului, nor­ nerea cultu rilo r din grădina
citori cu temeinice cunoştinţe Iulian Slrbu, lucrează şl ti­ de legume şl a livezii cu
tehnice şi practice, cu un mele de convieţuire socială pomi. Mecanizatorul V ictor lucrind la o instalaţie pro­
ales profil etic $l cetăţenesc, nărul loan Mihăiescu, care scrise şi nescrise ; devin oa­ vizorie de iluminat, necesa­ Deşt am familie, băieţelul maturizarea politică şt ideo­
re ocupă cu grijă părinteas­ a terminat şcoala profesio­ meni demni de epoca tn Iancu lucra în livadă la stro­ ră cauperului aflat tn repa­ are abia un an şi jumătate... logică, pentru însuşi drumul
că de pregătirea profesio­ nală tn anul trecut. Şl el, care trăiesc. pitul pomilor. In următoarele raţie capitală. Emil, fratele — Ce v-a îndemnat să ve­ meu In viaţă. Şi nu numai al
nală şi educarea tineretului. acum elev la liceul seral, este zile, pa măsură ce se zvlntă mat mic, tl ajuta. niţi tocmai la Hunedoara ? meu. Al lui Gheorghe, al lui
— Noi comuniştii slntem N. ZAMFIR pSmîntul, •« va trace şl la — Ea ne-a ridicat intre — Lucrăm împreună. în­ — C um să vă spun... . Mă Emil... al atitor tineri.
aici, In secţie, părinţii tine­ un muncitor care se afirmă oameni. Munca. Aveam ne­ chemau lucrările mari, con­ Pe băiatul acesta, maistrul
rilor — ne spuneau maiştrii voie de ea, altfel n-am fi vaţă meseria de electrician. strucţiile industriale impu­ Alexandru Herban, adjunct
practic, la şcoala
Aici —
Ionel Hodorog şl Dionlsie ajuns unde slntem fiecare profesională serală — teore­ nătoare. Despre Hunedoara şef de lot la Şantierul mon-
Munteanu. Şi ca orice pă­ dintre noi. Tata s-a reîntors tic. Urmează şl liceul la fără auzisem şi citisem multe. taj-instalaţii 1, ll caracteri­
rinte, ne ocupăm zl de zi bolnav de pe front. Ne era frecvenţă. Se străduieşte. E In 1961 am venit. N-aveam za : „Mitică e perseverent
pentru a-i forma ca mese­ greu. Eram mulţi, Am avut tinăr şi poate. Împliniţi 20 de ani. şi la muncă ' şi la carte, alt­
riaşi cu înaltă calificare şi şi vom avea, însă, ghid de fel n-ar fl ajuns aici", iar
ca cetăţeni de o înaltă ţi­ viaţă acel îndemn al părin­ maistrul Teodor Malancca.
nută politică şi cetăţenească. ţilor „Să munciţi, copii, dar alăturîndu-i şl pe ceilalţi doi
Tinerii au fost repartizaţi şi să munciţi cinstit. Să fiţi — Gheorghe şi Emil — adă­
lucrează in echipele cele mal drepţi, să nu rîvniţi nicio­ ACEL CEVA CARE uga : „Stnt copii cu m in ţi şi
bune pe lingă comuniştii cu dată la truda altuia". harnici, tare cuminţi şi tare
o bogată experienţă de mun­ Ascultindu-l, ne-am amin­ harnici, cu s im ţu l măsurii
că şi de viaţă. tit iar de portmoneul acela, şi al bunei creşteri. Copiii a ­
Şi cum să nu fii mindru, doldora de bani, aflat sub ceştia sînt oameni de nă de j­
ca şi un tată de fiii Iul. cind masă... TE CHEAMĂ... de".
vezi că copiii tăi cresc, se Aveam in faţă pe unul din Poate că Dumitru, Gheor­
maturizează şl devin oameni Cozan şi poate ne era de a- ghe şi Emil Cozan — munci­
adevăraţi. Cine a îndrăgit şi juns pentru a prefigura torii despre a căror probita­
iubeşte meseria, indiferent chipul Întregii lor familii. te profesională şi finută mo­
de domeniul In care o prac­ Pentru că Dumitru Cozan, rală se vorbeşte la I.C.S.H.
tică, dacă i se dăruieşte cu comunistul, muncitorul, stu­ — V-a luat exempluI. — Acele chemări lăuntri­ numat de bine, ar fi rămas
toată fiinţa se realizează pe dentul, soţul şi tatăl, ne-a — Poate. Şi eu am venit ce, care v-au adus aici, v-au pentru mulţi dintre noi în ,
plan profesional, devine un dat sentimentul cn-i cunoaş­ aici necalificat. Am urmat creat satisfacţii 7 anonimat, dacă scrisoarea ^
om de nădejde, un cetăţean tem pe toţi cei 11 fraţi. A ­ cursurile de calificare, apoi — Multe. Ctnd mă aflu sorifd la redacţie nu le-ar fi
demn şl respectat. veam In faţă un electrician cele de specializare. Am ur­ departe de Hunedoara — şi amintit numele. Iar dincolo
Am cunoscut In această şi discutam cu el despre teh­ mat liceul, amil trecut am numai atunci — şl aud vor- de fapta relatată in enisto/ă
secţie pe tinărul Aurel Mi­ nologia proceselor industria­ luat bacalaureatul şi m-am bindu-sc despre ea, pe undeva am aflat trei oameni. Trei
hăiescu. A terminat şcoala le, subiect pe care-l va avea prezentat la admitere la In­ mă simt mindru ştiind că cnnst ructori. ai Hunedoarei,
profesională cu 5 ani In ur­ de susţinut, la sfirşitu l aces­ stitutul dc ştiinţe economice ceva, foarte, foarte puţin din acel detaşament de ti­
mă Este un rmmeitor price­ tei luni, intr-un amfiteatru din Iaşi. Am reuşit. In din munca mea sau a lui neri harnici, modeşti, rare
put şi talentat. In scurt timp universitar din Iaşi. Vor­ iarnă am dat prim ele patru Gheorghe se află acolo, la se realizează in caler.1:>mita-
s-a încadrat deplin in ritmul beam cu un muncitor şi ni examene. Acum am trei... laminorul de l 300, la fur­ tea socialistă, trei oanjpni rn
de muncă şl de disciplină al se părea că răsfoim un curs — Nu v-a fost greu pină nalele 7 şi S, la fabrica nouă zimbctul ru ra l şi deschis ca
echipei lui Iulian Strbu, E­ de logică ori un curs de aţi ajuns aici ? de aglomerare. Ştiu bine cit O fereastră spre eorrun'earra
drept. — A fost si nu prea. Pen­ de minusculă e contribui ¡a socială, care-şl pren’Hesc vri-
chipa in care lucrează exe­
Pe Dumitru Cozan l-am tru că am făcut totul cu mea, dar acest mir aport n lovul punînd la U m n M o ora­
cută piese de mare complexi­
tntîlnit la f\irnalul nr. 7 al dran. Aş simţi un gol dacă /ost mare pentru creşterea şului dp m*>1of rîl:e un fir din
tate tehnică Şi de tonaj greu, combinatului hunedorean, n-ar mai trebui să învăţ. mea profesională, pentru nurul brăţării lor.
este o formaţie de lucru re­ O stradă din cartierul Aeroport - Petroşani ţ frumoasă şi curată.
numită în secţie, prin cali­