Page 36 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4796 $ JOI 11 IUNIE 1970
re de peste hotare SECVENŢE INTERNATIONALE• INTERNATIONALE
PARIS 10. — Corespondentul Agerprcs, Alexandru Diferiţi cetăţeni din R.P. Po
Ghcorghiu, transmite : Consiliul de M iniştri al Franţei lonă au depus în contul fon
a hotărî! miercuri, în cursul şedinţei sale săptămlnale, dului dc ajutorare 320 zloţi-
să doneze României 100 000 kiniale de grîu pentru a veni ir Vizita delegaţiei M.A.N.
in ajutorul populaţiei care a avut de suferit de pe ur Cctălcana Herla Gurn din
ma inundaţiilor. Această cantitate de grîu se va adăuga R-l). Germană, a oferit, în a
ajwioarelor anterioare trimise în România. Guvernul a celaşi scop, 50 mărci. ATLAS
hotărit. totodală, să adreseze un apel poporului francez it
pentru a participa la campania de ajutorare a regiunilor Bucui eşti Francesco M olinarl, şi a Consiliului de Stat în R.P. Chineză
Preotul bisericii italiene dîn
sinistrate din România.
a donat. în acelaşi scop, 200
dolari S-U.A. PEKIN 10 — Coresponden rite sectoare si a prim it ample peste 100 dc inovaţii tehnice. C.C. al PC. Chinez, premier
★ tă de Ja Ion Fîntînaru şi Ion explicaţii privind procesul de al Consiliului dc Stal, Kan
Secretarul qeneral eefţunct francez" a uneî contribuţii la M lhai Homorodea din Cluj. Rezultate de seamă au fost \ LUMINA DIN
al Uniunii Internaţionale pen fondul de ajutorare a popu lector dc limba română la U- Gălăteanu : Delegaţia M arii A producţie. Pretutindeni, mem obţinute si în primele nn ci Şen. membru al Comitetului \
tru protecţia copilului, Claude laţiei sinistrate din tara noas niversilatea din Toulouse, a dunări Naţionale şi o Consiliu brii comunei populare au lăcut luni ale acestui an. Permanent ol Biroului Politic . MAREA BERING
Levy, a acordai un prim -aju- tră. donat suma dc 600 franci. lui dc Stat ale Republicii So oaspeţilor români o primire Ca sl la comuna populară, al C.C. al P.C. Chinez, vice
lor in sprijinul copiilor sinis ★ ★ cialiste România, care se află prietenească, cordială, mărturie textiliştîi au făcut o caldă pri preşedinte al Comitetului Per Forul din Petropo-
traţi din România, în valoare Asociaţia culturală din Noua Au subscris noi donaţii In la Pekin, intr-o vizită dc prie a sentimentelor de stimă şi mire solilor poporului român. manent al Adunării Reprezen ţ vl vsk este c 1 moi vechi
de 50 000 franci elveţieni. Zeelandă a donat 232 lire ster fondul de ajutorare pentru in- tenie la invitaţia Partidului respect reciproc, a relaţiilor Seara, delegaţia M.A.N, si a tanţilor Populari din întreaga din Extremul Orient. El
_ ★ line. lăturarca urm ărilor calamităţii, Comunist Chinez şi a Comite trainice ce există între cele Consiliului de Stal ale Repu Chină, si tovarăşul Emil Bod- ’ o fost construit Io incepu-
Comitelui de ajutorare al ★ cetăţenii francezi de origine tului Permanent al Adunării două partide, popoare si ţări. blicii Socialiste România, con naras. membru al C om itetului
secolului ol XlX-leo
bisericilor din Norvegia a ex Diu R.F. a Germaniei au mai română : pensionarul Paul Reprezentanţilor Populari din Vizita s^a transformat într-o dusă de tovarăşul Emil Bod- Executiv, al Prezidiului Per \ ^ tul Golful Avocinsk şi
în
pediat- spre ţara noastră, în făcut donaţii pentru înlătura Schwarz — 100 franci francezi, întreaqa Chină, eu vi/ilat. manifestare vie a sentimentelor naras. membru al Comitetului manent al C C. al P.C.R.. vice pentru transportul mate
cadrul ajutorului pentru sinis rea urm ărilor inundaţiilor fir chirurgul I. Neagoe — 100 miercuri dimineaţa Comuna de prietenie care leaqă role Executiv, al Prezidiului Perma preşedinte al Consiliului de i fiolelor în Kamciatka a
traţi, un nou transport de îm mele „Hermann Berstoril" — iranci. dr. Raoul Rodna — 150 populară „Huan Tu Kan“ din două ţări. nent al C.C. al P.C.R., vicepre Stai al Republicii Socialiste
brăcăminte. încălţăminte şl a 5 000 mărci, „Sud-Bremso" — franci. suburbiile capitalei. In timpul vizitei, dcleqaţia a şedinte al Consiliului dc Stai, România. , fost nevoie de aproope
limente, in greutate de 8 242 1 000 mărci, „K n o rr Bremse" ir La sosire la sediul comunei, fost însoţită de Huanrj Tzo a participat la o qală de filme. La convorbiri au participat, , un on de zile. Felinarul
kg. — 3 000 mărci. Lucrătorii români din cadrul delegaţia a fost întîmpinată de Cen. membru supleant al C.C. Au fost prezenţi Kan Sen. din partea chineză Huan lu n - cu lumina luî slobă. tu-
★ Un cec în valoare de 3 000 Comisiei Dunării, rn sediul la Yu Uen Cen. preşedintele Co a) P.C.-Chinez. comisar politic Huan Yun Sen. Lî Sien-nien sî şen. membru al Biroului Poli \ nurile şi clopotele dirijau
La contul deschis pentru a de mărci vesl-germanc pentru Budapesta au donai în acelaşi mitetului Revoluţionar, secre al qarnizoanei Pekin, secretar alte persoane oficiale chineze. tic al C C. al P.C. Chinez, $ef ^ navigaţia în Morea Be
Jutorarea zonelor calamitate ajutorarea zonelor sinistrate scop 3 000 forinţi. tarul organizaţiei de partid, de general al Comitetului Revolu A participat, de asemenea al Marelui Stai. M ajor al A r ring pe ceaţă şi furtună.
din România au mai subscris s-a prim it din pârlea firmei Cetăţeni polonezi dc origine ahp cadre de conducere, pre ţionar Pekin. Aurel Duma. ambasadorul ro matei Populare Chineze de F.- Acum toate occsten se
firmele italiene : „F a lk" — „W a rlb u rg — Pringkmann — română au depus la fondul de cum şi de numeroşi membri ai Tn cursul după-amiev.iî dele mân la Pekin. liberare. Li Sien-nien. membru \ oflo la muzeul din Petro-
3 000 000 lire italiene, „F e ltri- W lrlz ct Comp." din Hamburq. ajutorare â zonelor sinistrate romanei, rare fluturau stequ- gaţia, însoţită de Li Cian, Cu acest, prilej au fost pre al Biroului Politic al C.C. al t pavlovsk şi locul lor o
nelll'4 — 2 000 000 lire, „In te r- ir din România. I 500 zloţi. loţe româneşti şi chineze, membru al C.C. al P.C. Chinez, zentate filme documentaro. P. C Chinez, vicepremier al fost luat de o op ara ijro
progres" — I 000 000 lire, „Ra- Firma „Bîshopsgale Sîeels ★ scandau lozinci închinai* prie- adjunct, al m inistrului comer ★ Consiliului de Sta!, iar din » modernă, iar in jurul bo
daelll", „C e rettl" şl „San M a r Ltd" din I.ondra a depus in Fondul N a ţiunilor Unile • nniei dintre poporul chinez $i ţului exterior, de Li Lien-cin. PEKIN 10. — Coresponden narfea română Aurel Duma. ţ trînului far s-o amenajat
co" — 2 000 000 lire, A lb erlo contul fondului de ajutorare pentru copil (U.N.I.C.E.F.) a poporul român. director adjunct în Ministerul tul Agerpres. ion Gălăteanu. membru al. C.C. al P.C.R., am un întreq complex de
Mandoles, directorul ilrmet suma de 100 lire. ¡»olărit să acorde un nou aju Yu Uen Cen a făcut o scurtă Afacerilor Externe, a vizitat transmite : La 10 iunie, la Pe* basadorul României în R. P. ’ agrement.
„Petrol Company" — 500 000 ir tor in alimente pentru copii orc/entare a comunei, arălînd Fabrica textilă de bumbac nr. kin au continuat convorbirile Chineză.
lire. O altă firmă engleză — şi medicamente in valoare de că ea este formată din 11 bri- 3 din Pekin. între tovarăşii Ciu En-lai C onvorbirile s-au desfăşurat
Şl-au suplimentat donaţiile „Lloyds W illiam Waste Lld“ 20 000 dolari. aazi de producţie, 106 echipe, membru al Comitetului Per într-o atmosferă prietenească ! MERE
făcute anterior firmele : „N o a expediat pentru sinistraţii ir Numeroşi muncitori au for manen» al Biroului Politic al Si cordială.
va Italiana" — cu 50 000 lire, din România 13 colele insu- „Comite naţional de l ’orga- dispune dc 5 ateliere pentru mat. la intrarea în fabrică, un ţ UNGUREŞTI
realizarea de unelte agricole si
»Petrol" — cu 50 000 lire. mlnd 3IG kg din diferite arti nlsine profesionne) du ba1i- efectuarea de reparaţii, are o culoar viu. ovationînd pe oas r
„Else" — cu 300 000 lire. cole de îmbrăcăminte. rnent et des travaux publlcs" suprafaţă agricolă de 3 000 ha. peţi si scanriînd lozinci în | Producţia de mere este
★ ir şi „Socicle Bangu" din Franţa cinstea prieteniei dintre po Reuniune consacrată i una din romurile cele
Pentru ajutorarea zonelor Prin telegrame de compa au donai pentru ajulorarea re- El a relevat dezvoltarea con porul chinez şi poporul român. ţ moi dezvoltate din agri-
tinuă a comunei de la înfiin ţa
Fabrica textila nr. 3 este una
din România afectate de in un siune. adresate partenerilor qium lor sinistrate 1 000 si. res- rea sa; în prezent ea este dintre cel* mai moderne u n i i cultura Ungariei. Pîno la
daţii au maî donat firmele en din ţara noastră, firmele spa pecliv 500 iranci (râncezi. înzestrată cu 17 tractoare mari, relaţiilor economice efibnrw- e. in Unooria <e
gleze : „Flatay dlck Co " — niole „Pradera Herraanos" şl ★ tăţi de acest tip. In marea hală \ 'ecoltou 80 000 t mere
800 lire sterline. „Stockwell „Ageros L. Lodlo" anunţă do Biserica adventistă din Bel 40 tractoare mici pentru lucrări lucrează neîntrerupt 3 200 de « ^ anual, iar în onul 1969
Ltd " — 252 lire, „Kelzer ve- narea a 15 000 şi, respectiv gia a donat 6 050 kg de medi de întreţinere a cultu rilo r le- războaie, caro realizează anual îranco-române
nesta" — 240 lire, „Lyons 20 000 peselas. camente, îmbrăcăminte şi în qumicolc, peste 40 de ca peste 90 milioane metri de ţe . s-ou recoltat peste
tours" — 120 lire. Firmele ★ călţăminte mioane. G00 alelaic. Campania, sături. Harnicul colectiv al ' 650 000 tone. Dotorită
„Parke Davies Co" şl „A b b o tt Din Italia, firma „Anaclelo ir de irigaţii s-a extins continuu, fabricii de peste 6000 de m un PARIS 10. — Corespon r ometcial al Ambasadei ^ noilor masuri pentru spo-
rind
în primul
folosindu-se
Laboratolres" au contribuit la Cerm clli" a donat 300 000 lire, Selecţionata du handbal a apa din finlîni. Aslăzi. 23 la citori şi funcţionari, din cave dentul Agerpres, Al. CJhcor- României la Paris, N. Murgu. . rirea recoltei de mere.
ajutorarea sinistraţilor cu me iar firma „G rosoli" a hotărit Spaniei s-a oferit să susţină 70 la sută îl reprezintă femei qhiu. transmite : La Paris a evocat in cuvintul său căi ' peste cinci ani producţia
dicamente în valoare de 350 să mărească, voluntar preţul una sau mai multe partide în sulă din terenurile cultivate le e obţinut în ultimul an avut loc o reuniune consa te multiple ale cooperării ro- \ onuolo va fi de 1 milion
sînt irigate ceea ce a făcut ca
şi respectiv 600 lire sterline. m ărfii cumpărată din România România. încasările urminrl a sureese dc seamă în îmbună crată relaţiilor economice mâno-franceze. relcvînd po k tone.
★ a i 10 dolari pe tonă. fi vărsate la fondul de ajuto producţia medie să crească la tăţirea procesului ’de produc (ranco-române, organizată de sibilităţile largi de care
Din S.U.A., firmele „Massey Firma „Transcontincntal" din rare. poşte 300 kg la mu I! mu ogal ţie. Anul trecut, planul a fost Centrul de Studii şi Docu România dispune in dome
Coal" şl „Smîth Tool Co" ou Chiasso — Elveţia a depus ★ 0.06 ha). îndeplinit cu 35 de zile înainte mentare Economică si Socia niul cooperării. LA FEL DAR
subscris la fondul de ajutora pentru fondul de ajutorare „Companie îranraisc des ex- Delegaţia o vizitat apoi dife- de termen si au fost aplicate lă (C.E.D.E.S-). care qrupea- Dezbaterea a scos în re
re 500 şl respectiv 200 de do 1 000 dolari. ză pe reprezentanţii celor lief interesul crescînd al fir NU CA ACUM
tralts" din Paris a donat 250
lari. ★ franci irancczi. mai mari orqamsme econo melor franceze pentru dez
★ Firmele „Irapexporţ" si tir mice şi financiare din Fran voltarea schim burilor si a Cărămizile au fost des
A ila t in ţara noastră în zi „Tsaktanis — lkonom ou" din Firma „O pal" din Norvegia Situaţia din Argentina ţa. Lucîen N euw înh, deputat, r ooperării cu organismele #»- coperite de foarte multă
lele marii calamităţi, un admi Grecia au donat 400 şi, res a anuntat o donaţie de 500 co preşedintele Grupului de conomice din România. vreme. Table din argilă
rator al României — cetăţea pectiv, 300 dolari. roane norvegiene. prietenie franco-română din Jacquec Mnuciier. vicepre arsă se confecţionau încă
nul Italian Paolo Pistolesl a ★ ★ se menţine calmă Adunarea Naţională France şedinte al G.E.D.E.S.. mi-a în Bobilon, iar cuptoare
donai la fondul de ajutorare In afara unei donaţii in nu Din Austria au mai anuntat ză. care a prezidat reuniu declara! : „Apreciez că Fran pentru arderea ceramicii
10 000 lire Italiene. merar, depusă printr-un ccc la don a | ii' lirrncie : „M ic lc " — nea. a subliniat că ea are ţa trebuie s a - s t cultive ou existat încă în neolitic.
Agenţia economică română din 20 000 şilingi, „A lo is ¿ciberger BUENOS AIRES 10 (Aqcr- După instalarea oficială, cei loc în preajma vizitei oficia schimburile pe un plan cit Cărămizile s-au folosit Io
Pe odresa Uniunii Generale Viena. firma austriacă „Franz Fruchtimp" — 10 000 şilingi, pres). — Situaţia din capitala trei membri ai juntei militare le în Franţa a preşedintelui mai larq. inclusiv cu toate construcţii încă în Egiptul
a Sindicalelor din România a Lipo w sky" a anunţat şi dona „Karl Ncurnaeyr“ — 5 000 şi arqenliniană se menţine calmă — amiralul Pcdro Gnavi, ge Nicolae Ceausescu. V o rb ilo - ţările socialiste. Este ioarto ontic — 2 000 oni î.e.n.
sosit o telegramă de compa rea a 280 fierăstraie pcnlru fa lingi, „M elal und Erz" — 5 000 după demiterea fostului preşe neralul A lejandro Lanussc şi tul a evocat apoi evoluţia tmportant să se multiplice Deşi tehnologia prepară
siune şi solidaritate din pârlea bricile de lemn aiectatc dc ca şilingi, „Hule Chcrole" şi „Slrc- dinte. generalul Juan Carlos comandantul de briqadă Carlos favorabila a schim burilor e>- contactele economice directe rii cărămizilor aproope nu
Secretariatului Federaţiei Sin lamitate. schil" — cîte 3 000 şilingi, Ongania. Cu excepţia inter Rey — s-au reunit cu uşile în oonomice franco-române în Iranco-românc. între între s-a schimbot de 40 de
dicale Mondiale. In telegramă ir „Bernhard Deliîner" — 1 000 venţiei de luni seara a armatei chise pentru a discuta proble continuă dezvoltare. regle prinderile din Franţa si or- secole. totuşi procedeul
se anunţă, totodată, că, dîn Dîn Israel, firma „Ishung" şilingi. împotriva celor adunaţi în faţa ma desemnării noului preşe mentate prin acordurile eco qanisme economice din tara de lucru era altul : zidu
Fondul de solidaritate interna a Zăcut cunoscut donarea su palatului prezidenţial pentru a dinte. nomice bilaterale. Consilierul dv.“. rile se clădeau în tri
ţională a celor ce muncesc, a mei de 1 000 dolari. ★ urmări evoluţia evenimentelor, In legătură cu viito ru l pre 's__________________________________
Compania „Atlanttco Austral unghi, îor nu pe .verti
fost alocat un ajutor de 1 000 i nu s-au mai semnalat inciden şedinte. în cercurile politice cală cum se zides.ţf ocjjjm.
dolari S.U.A., la fondul pentru Firma daneză „I.- Dachn- S-A."/ din Argenlina. a oierii te. M arti a avut loc instalarea arqenliniene se afirmă că Şan
50 dc pălurl, iar W alter Lc*
înlăturarea efectelor in undaţii ia ld l" a donat 1 000 kg de se oficială a noii junte. formate sele cele mai mari de a ocupa
baon din aceeaşi ţară, 1 000 de
lor. minţe diferite, in valoare de dolari. din comandanlii celor trei ar acest post le are qcneralul KOPERNlK
★ 22 750 coroane daneze. mate care au preluat puterea, Osiris Villeqas, fost comandant
Pentru ajutorarea populaţiei ★ ★ în cadrul scurtei ceremonii de al Consiliului securităţii naţio
sinistrate din România, A rh ie Cetăţenii A. Hcgcnsehcldt şl Din Belgia, firma „Socicle instalare, transmisă în direct nale. în prezent ambasador in ECONOMIST
piscopia din Alena a cumpă K. Schnlck din R.F. a Germa Anonyme Bunge" a donat de poslul naţional de televiziu Brazilia. De altfel, el s-a $1
rat 5 000 dc cuverturi si a se niei ou conlribuit la fondul de. 375 000 franci belgieni, iar fir ne unul din membrii juntei, întors luni la Buenos Aires.
lecţionat. din depozitele pro ajutorarc a zonelor sinistrate ma „Etablisscmcnt Hoffmann amiralul Pcdro C.navî, coman imediat după demiterea Iul Nikolai Kooernik nu a
prii, circa 30 000 articole de din ţara noastră cu 200 şi. res — Sclnvall" — 5 000 Iranci. dantul forţelor navale, a de Onqania. Un alt posibil suc fost numai un mare
îmbrăcăminte — paltoane, hai pectiv 1 000 mărci. ir clarat ră forţele armate sini cesor ar putea fi. p o trivit ace ostrenom, ci şi un eco
ne. cămăşi, obiecte pentru co ir Colectivul ambasadei Irance- favorabile unui ..sistem repre loraşi cercuri, Jose Rafael nomist de seamă. El a
pii. La mesajul adresat popu Fostul ambasador al M arii 7.e la Pekin a donat. în spri- zentativ de guvernare". El a Caceres Monie, fost ministru . elaborat penlru primo
laţiei dc către arhiepiscopul Britanii la Bucureşti, John nul zonelor sinistrate din ţara apreciat ca .po ziiivă " quver- al apărării în cabinetul gene dotă teorio circulaţiei
Atenei şi al întregii Grecii. Chadwick a donat la fondul noastră. 250 luani. narca generalului Onqania. ralului Onqania. EI a fost nu monetore. Io tratatul său
Ieronimos, cetăţenii greci au de ajutorare 300 iranci iran- ★ mai ales în domeniul economic, mit deja ministru de Interne. „Monete cudeode" scris
donat plnă acum cîteva mii de cezi. *De asemenea, ambasadorul dar l-a acuzat pe preşedintele Pe de altă parte. în cercurile în 1528, expune princi
pături, care vor fi expediate ir Norvegiei la Pekin, Olc A a l destituit de susţinerea unor apropiate familiei fostului pre piile scoaterii din circu
peste cîteva zile cu un vapor Generalul Chambe. preşedin berg, a donai pentru sinistraţi vederi politice care nu cores şedinte argentinian, Emilio A- laţie a monedelor din
la Constanta. tele Asociaţiei vechilor com un colet cu îmbrăcăminte. pundeau scopurilor lo vitu rii de ramburu. răpii la 29 mai de doi metal preţios şi emiterii
ir batanţi francezi în România în ★ necunoscuţi, domneşte op ti însemnelor monetore. Ko-
Crucea Roşie suedeză a ex tim pul prim ului război mon Numeroşi cetăţeni străini, stat dîn iunie 19GG. cînd a fost mismul : se crede că Aram buru pernik o dat o importan
pediat noi ajutoare In valoare dial, a donat 500 iranci fran sau de origine română stabi înlălurat fostul preşedinte ales. nu a fost executat şi ar putea ţă deosebită acestei legi.
dc 101 000 coroane suedeze, cezi- liţi peste hotare, continuă să A rtu ro TI li â. fi eliberat în orice moment. cunoscută în economic
constind din 5 incubatoare, un A u oferit, de asemenea, do anunţe donaţii la fondul dc a- sub numele de „legea
respirator „D reger" şl medi naţii, cetăţenii francezi: Geor jutorarc pentru înlăturarea u r Greshem", după numele
camente. ges Popesco — 1 000 franci, mărilor calamităţii. Din Fran economistului englez cor''
'Ar d-na E. Salabcrt — 5 000 franci ţa au făcut donaţii : Gcorgc Zborul navei cosmice o eloborat-o la zece ani
Misiunea adventistă din El şl diferite articole de îmbrăcă Răut — I 000 franci francezi, după enunţarea ei dr
veţia a oferit noi ajutoare minte, C. Minescaut — 500 familiile Perussi şl Oros — către Kopemik. De obio
pentru zonele sinistrate din franci, E. Ballauîf, directorul 500 franci. Cristian Canlllll, din 1870 cînd economis
România. Pînă acum. această general al firmei „Slares Bois- Jeancou Chana. Gabor Cazi- „Soiuz — 9“ tul Dolonez Ludwick Wo-
misiune a trimis în lara noas Tisse" — 200 franci, Sacha tron, Georges Trcic, Isidorc lowsky o făcut cunoscu!
tră 45 tone de bunuri diferite, Covo — 100 franci, Henri Pa Klein şi C. Goublnc — 450 lumii tratatul lui Koper-
în valoare de 500 000 franci ris — 100 franci. franci, Nicolae Trusca — 100 M O SC O VA 10 (Agerpres). ju to rul motoarelor de orienta oik. log.^o o căpătat nu
elveţieni. ★ franci, Samueî Sczanov — 130 M arţi, în cea de-a 9-a zi de re si al dispozitivelor qiro- mele „Kopemik - Gres
ir La ambasada României de la dolari, Petre* Paula — 87 do lucru în Cosmos, echipajul na scopicc. După ce „Soiuz-9“ a hem'',
Socletalea medicală interna Budapesta, diferiţi cetăţeni un lari, I. Marinescu — 100 franci vei „Soiuz-9*‘ o continuat ex efectuat o rotaţie completă în
ţională din Ziirich a trimis un guri au depus la fondul de a francezi. perimentele tehnice şi cerce- ju ru l Pămîntului, captatorul CASA SFERICĂ
nou colet de medicamente- jutorare 700 forinţi. ★ lările medicale. In tim p ce na stelar a „prins" din nou steaua
★ ★ Studenţii romănl care învaţă va efectua cea de-a 127-a şi Vega. Vechiul Palenque, din imperiul Maya, este situat in mun
Inlr-o telegramă adresată Studentul Rene Jcanneret dc in Anglia au donat 60 lire cea de-a 128-a rotaţie în ju In timpul emisiilor radio, ţii Chiapaz, fiind una din cele mai frumoase aşezări arheologi Tînărul arhitect Roland
Consiliului Central al U.G.S.R.. la Universitatea din Lausanne sterline. rul Pămîntului, a fost experi cosmonauţii au comunicat că ce din Mexic. Deşi se apreciază că vechiul oraş s-ar întinde pe Honsselmon din Olten
Uniunea Sindicalelor din M o a depus Ia ambasada Româ ir mentat un captator stelar care se simt bine şî au avut un o suprafaţă de cîţiva km pînă acum nu s-au făcut investigaţii (Elv eţio) o creot macheta
naco anunţă trimiterea. prin niei din Borna, 20 franci elve Profesoara Rosslla Ros din acţionează conform unul p r i n somn adine, N ikolaev preferă decit pe o porţiune de 300X500 m, scoţind la iveală preţioa unei cose sferice, care
organizaţia „A ju to ru l popular ţieni. S.U.A. a oferit 50 kg îmbrăcă cipiu nou. Trecînd deasupra să doarmă în compartimentul se monumente datind din sec. XI, cînd oraşul a fost ocupat de va putea fi construită
minte pentru sinistraţi. părţii neluminate de Soare a orbital, unde temperatura este duşmani şi distrus. Primele cercetări, începute în jurul anilor foarte uşor In uzine şi va
★ Pămîntului, cosmonauţii au de 24 qrade C, iar Sevastianov 1930, au dus la descoperirea de temple şi schelete de tineri costa relativ ieftin. A-
Diverşi cclaţcnl Israellenl căutat steaua Veqa si au în în cabină, unde temperatura sacrificaţi pentru a se aduce eterna pace asupra oraşului. ceasto va fi aşezată do
au oferit 1 207 kg dc îmbrăcă dreptat nava spre ea. Această este mai scăzută. In foto : O vedere a vechiului palat, cu grupul de tem un ox central, bine be
minte, încălţăminte şi alimente. orientare a lui „Soiuz-9'‘ e fost Zborul navei cocmlce „So* ple in spate la dreapta. tonat in pămînt. Casa se
(Agerpres) menţinută în continuare cu a- tuz-9" continuă. va roti în jurul axului,
perrruţînd locotarifor să
beneficieze Io maximum
de razele solore. Clodireo
re la p r o b le m ale colaborării numai petrol. In următorii ani. va fî încălzită cu ajutorul
C U R I E R minicane au fost arestaţi transmite agenţia TASS. importatoare dc qaze natu
sovieto-îtaliene.
economice
curentului electric.
ea va deveni însă si o maro
In capitala Republicii Do
Societatea E.N.I., al cărei
rale din U.R.S.S. : potrivit u
cinci din cel zece presupuşi preşedinte a avut la Moscova nui acord încheiat recent, in MINI...
convorbiri cu factori de răs următorii 20 de ani E.N.l, va
participanţi Ia răpirea, din luna CALORIILE
A pro xim a tiv 170 de negri
l u A g M p P f M l H pundere ai vie ţii economice cumpăra din Uniunea Sovie
au fost arestaţi marţi la marile, a ataşatului aerian al sovietice, importa pînă în tică peste 100 miliarde metri
Starkvllle, Mississippi, în Consiliul de Securita ambasadei americane, It. col. prezent din Uniunea S ovie tici cubi de qaze,
cursul unor demonstraţii şl te al O.N.U. a adoptai Donald Crowley. In com uni Cu cît rochiile sînt mai
marşuri de protest organiza marţi io unanimitate ho- moi scurte, cu atît purtă
te împotriva concedierii Ile tărîrea de a prelungi catul poliţiei nu sînt dezvă toarele lor sini moi,., pre-
gale a unor profesori de mandatul forţelor O.N.U. luite numele celor arestaţi, ţentîoase în ce priveşte
culoare de la şcolile din în Cipru pentru o nouă dar se precizează că el au încălzireo camerelor. A.
localitate. perioadă de sase luni, fost reţinut! în urma unor ceosto este. cel puţin,
Demonstraţiile, care au în pînă la 15 decembrie raiduri efectuate în mal multe La Palatul Congreselor din Krem lin a început cel de-al concluzia Io care a ajun,
ceput săplâmîna trecută, au 1970. 11-lea Congres Internaţional al gazelor, care reuneşte oa o firmă vost-permonă şp*.
culminat marii printr-un m i cartiere din Santo Domingo. meni de ştiinţă şl specialişti din 50 de ţări. cialîzată în domeniul în
ting în cartierul comercial al Şeful poliţiei dominicane a Din România participă o delegaţie condusă de Nicolae călzirilor centrole. In
H oraşului. Poliţia a intervenit ♦ O # declarat că autorităţile cu Toader, ministrul petrolului. urma unui sfudiu efectuat
La şedinţele plenare si ale secţiilor congresului, care se
dispersarea parlici-
penlru
de «necîalîştîî firmei, s-a
panţilpf la miting. Mai nosc şi identitatea celorlalţi vor desfăşura pînă la 13 iunie, vor fi prezentate nu sfobîlît că reprezentanţele
multe persoane au fosl răn i M arţi a avut loc cea de-a participanţi la răpire. meroase referate asupra problemelor actuale ale indus soxuluî frumos car* noor-
le. patra rundă a schimbului După cum se ştie, C row ley triei gazelor. tă fuste sau rochii ol
JÉ® cvadriparllt de păreri privind a fosl eliberat în schimbul După deschiderea lu c ră rilo r s-a dat citire unui mesaj căror tiv este la 20 cm
¿as»* - Berlinul occidental. La în-
I . a 20 da deţinuţi politici. de salut adresat pa rticipanţilor de A. N. Kosîqhin, pre deosupro genunchilor
lîlnire au participat ambasa şedintele Consiliului de M in iş tri al U.R.S.S. doresc co temperoturo
Primul ministru a! Suediei, dorul U.R.S.S. în R.D. Ger ♦ O * corrmrefor lor so fie do
O loi Palme, va lace o vizită mană si ambasadorii Statelor
Unite, M arii Britanii si Fran 21-23°, *n timp ce purtă
in Uniunea Sovietică la in v i A lexel Kosighin l-a primit
ţei în R.F. a Germaniei, care toarele de rochii normale
R.P, UNGARĂ - Pentru stăvilirea apelor învolburate ale taţia guvernului U.R.S.S., a sînt in acelaşi timp şi şefii pe Eugenio Ceiis, preşedin se „mulţumesc" si numai
: -i, poporul ungar depune uriaşe eforturi ridicind bariere în nunţă agenţia TASS. Vizita organelor militare de admi tele Societăţii petroliere de cu... 185.
colea navalei apelor. Inundaţiile produse au provocat mari pa C U R I E R
va avea loc în a doua jumă nistraţie din Berlinul occi stat Italiene E.N.T. şi a avut
gube materiale. tate a lunii iunie. dental ale celor trei ţări. cu el o convorbire referitoa
In foto : Vedere aeriană a uneî părţi din oraşul Komlodtot-
fain după inundaţiile rîului Szamos, un afluent al Tisei.
Redacţia şi adfnînîitraţia ziarului : Deva, itr. Dr, Petru Groza, nr; 35. Telefoane : 12317 |l 11273. Tiparul î Întreprinderea poligrafică Deva 14049