Page 37 - Drumul_socialismului_1970_06

Acord pentru
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
l
deschiderea Centru­

lui de Informare al

v

O.N.U. la Bucureşti

In urma acordului Inter­ dl. Sayed Abbas Chodid.
venit Intre guvernul român Dl. Chodid osie cetăţean al
$1 Organizaţia N aţiunilor Republicii Arabe Unite.
Unite, la Bucureşti s-a Domnia Sa lucrează în ca­
deschis un Centru de In fo r­ drul O llciulul de Inlormare
mare al O.N.U., pentru a Publică din Secretariatul
pune la dispoziţie, în Româ­ O.N.U. din anul 1962 şi de
nia, materiale documentare atunci a activat în Kinshasa.
privind Organizaţia N aţiu­ New York, Cairo, Abidjan
nilor Unite şl activităţile a- şl Dakar.
cesteta. Dl. Chodid, care a sosit la
Secretarul general al Bucureşti, a fost primit de
O.N.U., U Thant, a numit ministrul alacerilor exler­
ca director al C entrului pe ne, Cornellu Mănescu.

In prima decadă din iunie
AVANTAJE DEOSEBITE, CARE Decret al Consiliului de

DEPĂŞI STIMULEAZĂ DEZVOLTAREA Stat

RIIOR Dl P it RECUPE ZOOTEHNIEI Şl CREŞTEREA privind repartizarea în produc­

RĂREA PRODUCŢIEI ANIMALIERE ţie a absolvenţilor învăţă-

mîntului superior
Interviu acordat ziarului nostru de către tovarăşul
6 fn numai 10 zile, în întreprinderile jude­ A R O N C O L C E R ,
ţului s-au realizat peste plan 1 080 tone fontă, secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R, Consiliul de Stat al Republi­ care să rezulte că absolven­ venţilor repartizaţi In pro­
940 tone otel, 280 tone laminate, peste 300 cii Socialiste România a adop­ tul are aptitudinile necesare ducţie i transportul do la ăo*
tat un decret cu p riv ire la re­ desfăşurării unei activităţi co­ mlciliu la locul de muncă,
mp placaj marmură şi dale, 122 mc prefabri­
partizarea In producţie a ab­ respunzătoare fn domeniile pentru el, membrii familiei l i
cate dîn beton, 80 mc cherestea, 420 mc lemn solvenţilor învâţăm întulul su­ respective. gospodăria lor. De asemenea,
pentru celuloză. Recenta hotărţre a Comi­ rent de data încheierii con­ — v *a| î referit In cele de perior de zl. Decretul regle­ Absolvenţii Instituţiilor de cei repartizaţi In comune, ca­
tetului Executiv al C. C. al tractelor, se vor plăti noile ma! sus la noile preţuri. Ce mentează, pe baza unor crite­ re au avut dom iciliul In alte
$ Siderurgiştii obţin cele mai înalte pro­ P.C.R. şî a Consiliului de M i­ preturi. Luind in calcul nu­ elemente noi apar fn stabili­ rii unitare, modul de organi­ învăţăm lnl superior care nu localităţi, vor primi, la pre­
ducţii zilnice de metal, iar forestierii, în plin niştri privind îmbunătăţirea mai contractele existente, co­ rea acestor preţuri şl ce avan­ zare a acţiunii de repartizare, au promovat examenul de di­ zentarea la post, o indemniza­
repartizaţi
plomă vor ii
în
efort de redresare, au realizat intr-o decadă preturilor de cumpărare a a­ operativele agricole de pro­ taje materiale 11 se creează drepturile şl obligaţiile organi- producţie după repartizarea co­ ţie de Instalare egală cu un
nimalelor şi produselor ani­ ducţie din judelui nostru vor producătorilor ? salariu lunar. Absolvenţi cu
peste 60 la sută din producţia de buşteni pe zatiilor socialista la care sînt lor care au promovat acest e­
maliere a creat noi avantaje, beneficia în plus de aproxi­ — Pe lingă faptul că o dată repartizaţi absolvenţii, precum examen do diplomă care nu
întreaga lună mai. sporind cointeresarea unităţi" mativ 460 000 lei pentru ani­ cu predarea animalelor şi pro­ şl ale acestora, Incepind cu xamen Cel care fără motive beneficiază de indemnizaţia de
lor agricole socialiste a pro­ male — bovine adulte si porci duselor contractate — chiar şf promoţia anului universitar bine justificate nu se prezintă instalare pot primi, la cerere,
la comisii sau refuză să alea­
Luna iunie a demarai în loale întreprinderile judeţului ducătorilor cu gospodării indi­ — şl de circa 800 000 lei pen­ a acelora care din diferite mo­ 1969/1970. gă postul vor ft repartizat! la prezentare la post. o ju m ă­
sul) impulsurile noilor angajamente de suplimentare a pro­ viduale din zonele necoopera- tru cantitatea de lapte con­ tive n-au putut fi predate la dtn oficiu tate din salariu ca avans, cu
ducţiei. ho tărin i tuturor colectivelor de a îndeplini exemplar tivizate, a membrilor coope­ tractată. Pe de altă parte, pro­ datele scadente pentru aces­ Decretul subliniază că. in obligaţia restituirii în 6 rate
prevederile primului semestru, de a aduce astfel noi con tri­ ratori pentru creşterea efecti­ ducătorii cu gospodării in di­ tea, aplîcîndu-se doar penali­ conform itale cu prevederile Decretul prevede o b lig a tivi­ lunare consecutive. Indemni­
Constituţiei privind dreptul la
buţii la opera de refacere şi normalizare a vieţii. Orqamza- velor de animale. îmbunătăţi” viduale tfor beneficia prin li­ zările legale — producătorii, tatea ca absolvenţii să se pre­ zaţia de Instalare sau avansul
liile de partid subordonează acestui scop înlreaqa lor capaci­ rea calităţii acestora, pentru vrarea către stat a cantităţi­ beneficiind de noile preturi, muncă al cetăţenilor ţării, sta­ zinte la organizaţiile socialis­ din salariu se acordă cu con­
tul nostru asigură tuturor ab­
tate de organizare şi mobilizare, comitelele de direcţie cau­ realizarea de producţii tot mai lor contractate de aproximativ Işi menţin ţoale avantajele pe solvenţilor Instituţiilor de ln- te In termen de o lună de la diţia ca absolvenţii să se sta­
tă noi posibilităţi de valorificare superioară a rezervelor in­ mari de carne, lapte, lină $i 1 640.000 lei. Deci, numai in care le-au avut înainte de a­ data repartizării, cu excepţia bilească în localităţile in care
terne. iar colectivele muncitoreşti iac dovada unor neoste­ alte produse. judeţul nosnu cîşliqurile su­ plicarea hotărîrll. De men­ văţămlnt superior loc de mun­ celor repartizat! în învăţăm lnl se află unităţile la care au
că, po trivit pregătirii dobîndi-
nite Şi rodnice eforturi. — Cum au primit (¿rănit plimentare realizate prin apli­ ţionat este faptul că. În­ te de aceştia, organizaţiile so­ care se vor prezenta la data fost repartizaţi. v
Această desfăşurare largă de forte şi mijloace pe frontu­ cooperatori şi producătorii cu carea ho tărin i vor fi mai mari deosebi pentru bovinele a­ cialiste fiind obligate să folo­ de 1 septembrie, Absolvenţii Organizaţiile socialiste şi
rile suplimentării producliei industriale este reflectată cu sen­ gospodării Individuale preve­ în acest an cu aproape 3 m i­ dulte şi porcine, noile preturi sească absolvenţii în activităţi care Îndeplinesc serviciul m i­ organele locale respective vor
sibilitate în bilanţul operativ al primei decade; bilanţ ce derile recenlel hotărlrl ? lioane leî. Avantajele create sînt deosebit de avantajoase. corespunzătoare specialităţii litar au obligaţia să încunoş- asiqura absolvenţilor ce le-au
consemnează substanţiale sporuri de producţie fată de pre­ - - Menită să stimuleze dez­ sînt şi mai evidente dacă ne La o singură bovină adullă penlru care au fost repartizaţi tinţeze despre aceasta in fost repartizaţi din alte loca­
vederile 711nice mobilizatoare. Dintre aceste realizări se re­ voltarea sectorului zootehnic referim la unele cooperative grasă, dc 500 kg, livrată în scris, organizaţia socialistă sl lităţi, locuinţe corespunzătoa­
marcă. prin valoarea lor deosebită, cele ale siderurqişlilor de prin îmbunătăţirea preturilor agricole de producţie, care au perioada amintită, producăto­ Repartizarea se face po trivit să se Prezinte la postul res­ re, în condiţiile legii. Pe baza
Ia Hunedoara şi Călan. Purnaliştil au continuat să asigure de cumpărare a animalelor şi contractat cu statul un însem­ rul poate cîştiga în plus a­ unui plan întocmit anual pe pectiv In cel mult 20 de zile disDOzitieî de repartizare, ab­
agregatelor o funcţionare ireproşabilă, ceea ce le-a pornvs produselor animaliere con­ nat număr de bovine, porcine proxim ativ 800 iei- Pentru por­ baza nevoilor de cadre ale ju ­ de la terminarea obligaţiilor solvenţii îşi pot schimba do­
să obţină în această primă decadă un plus de producţie de tractate cu statul, hotărîrea şi lapte. Aşa, de pildă, C.A.P. cii din grupa 101 — 120 kg, deţelor, ram urilor subramuri- militare. m iciliul în localităţi declara­
1 080 tone fontă. Beneficiind de o cantitate sporită de fontă Comitetului Executiv el C.C. Sînlandrei va realiza' dîn li­ noul preţ stabilit prin aplica­ lor, domeniilor economice st Jn scopul desăvîrşirii pregă­ te de lege ca oraşe mari.
lichidă, otelarii s-au concentrat in direcţia intensificării pro­ al P.C.R. şi a Consiliului de vrarea laptelui de vacă şi rea hotărîrii se ridică la 10.50 social-culturale, acordîndu-se tirii lor. absolvenţii in stitu ţii­ Decretul conţine prevederi
ceselor de elaborare, fapt care a condus la obţinerea unei M iniştri a slîrnit in rindu- oale contractat un cîştig de b'i/kq, cu aproape 1,50 lei mai prioritate absolută zonelor şi lor dc învăţăm lnl superior de menite să asigure respectarea
producţii zilnice de oteluri in ai mare cu 235 tone dec 11 me­ rile ţăranilor cooperatori şi a aproape 50 000 Iei. iar C.A.P. mult. decft In vechiul sistem. judeţelor deficitare. Acţiunea v.i sînt obliqati sfi efectueze la Întocmai de către organizaţiile
dia zilnică a lunii trecute. Pe această bază, în cele 10 zile celor cu qospodăni in dividua­ Geoagiu va obţine în acest de repartizare nominală In pro­ unitatea la care au (ost re­ socialiste a dispoziţiilor de re­
din iunie, otelarii au acumulat o depăşire de plan de 942 le un deosebit interes. Aceas­ an, prin realizarea contracte­ Interviu realizot de ducţie se efectuează de comi­ partizaţi un stagiu dc 3 ani, partizare a absolvenţilor in
tone otel, creîndu-se posibilitatea încheierii prim ului semes­ ta pentru că noile preturi, a­ lor, mai ales cefe de predare SIMION POP sii organizate de M inisterul In- în specialitatea in care s-au producţie. Astfel, se sancţio­
tru cu un spor de producţie în contul angajamentului de vantajele care li se creează a bovinelor adulte. aproape văţă m lnluiu l sau de către a- preqătit, cu excepţia subinqi- nează cu amendă contraven­
cestca împreună cu M inisterul
peste 10 000 tone de otel. Cu o depăşire de 280 tone laminate unităţilor agricole socialiste şi 90 000 lei în plus faţă de va­ A g ric u ltu rii şi S ilvicultu rii. Co. nenlor si a absolvcnţilor 5n- ţională refuzul unei unităţi de
finite pline, colectivele de laminatorî au ridicat la 3 160 lone producătorilor care contrac­ loarea cantităţilor contractate vătăm iniului juridic. pentru a încadra un absolvent repar­
cantitatea producţiei suplimentare, din care 920 tone repre­ tează animale şi produse ani­ Cele două exemple, cred. sînt ‘(Continuoie' in, pag. oZ*a| miletul de Stat pentru Cultură care. durata stagiului este de tizat înlr-unul din posturile
şi A rtă şi M inisterul Sănătăţii.
zintă otelul beton furnizat în plus şantierelor de construcţie maliere vin să le Înlesnească deosebit de concludente. Ele cuprind personal didactic 2 ani. In [impui efectuării sta­ stabilite pe baza cererii aces­
şi reconstrucţie. acestora procurarea de fura­ şi delegaţi ai organizaţiilor giului, absolvenţii vor putea teia. De asemenea, constituie
Ritmuri zilnice superioare celor înregistrate în luna tre­ je. să obţină venituri mari cu studenţeşti La lucrările com i­ ii transIcraU în interesul ser­ contravenţie şi se sancţionea­
cuta se consemnează Si la unităţile Centralei m inereurilor cheltuieli cit mai mici. siilor participă delegaţi al co­ viciului în aceeaşi specialitate. ză cu amendă angajarea de
avantajele Puternice revărsări de ape în
neferoase Deva, la producţia de cupru, plumb, zinc şi alte — Vă rugăm să vă referiţi mitetelor executive ale consi­ Absolvenţii fără examen de către o organizaţie socialistă
metale. De asemenea, la I. M. Hunedoara se resimt lot mai la cftevă dintre liilo r populare judeţene, ai m i­ diplomă, care pînă la expira­ a unui absolvent ce nu i-a
favorabil efectele măsurilor de extindere a mecanizării me­ nou create crescătorilor de nisterelor si celorlalte organe rea perioadei de stagiu nu fost repartizai, ori a unuia ca­
pierd
todelor moderne de extracţie si organizării superioare a animale. centrale in sistemul cărora u r­ promovează examenul, postului re nu a efectuat stagiul în u-
dreptul la ocuparea
muncii în subteran Datorită acestor factori, plusul de pro­ — Cel mai important avan­ bazinul Jiurilor mează să se repartizeze absol­ ce li s-a asigurat prin reparti­ nilaiea unde a fost repartizat
duclie se ridică la 1 475 tone (ier în minereu marfă. taj rezidă In aceea că pentru venţii. Absolvenţii aleg orqani- zare. ei puţind fi încadraţi pe In aceste situaţii, amenda se
aceleaşi cantităţi de produse suportă de către persoanele
AL. VALERIU animalier© se vor incasa în ­ In noaptea de 10 spic 11 iu­ dintre ele au fost rin rimate. A ­ zoţiile socialiste şl posturile de funcţii po trivit dispoziţiilor le­ vinovate de săvîrşirea contra­
semnate sume de bani in plus nie, Valea Jiului a trecut prin pele au năvălit în secţia -me­ pe listele întocm ite de ministe­ gale In vigoare. venţiei. ele pulind fi totodată
fată de vechile preturi. Pen­ ceasuri grele. Ploi torenţiale canică a U.U.M.P., în atelierul re şi celelalte organe centra­ Absolvenţii care s-au pre­ sancţionate şî disciplinar.
însoţite de violente descărcări
de tîmplăric al l.t.L. Petroşani,
le şi locale transmise com isii­
(Continuoia In W 0 tru toate animalele si produ­ electrice s-au abătut peste aşe­ lor de repartizare, prin Minis- zentat la orqanizatia socialis­ In vederea unei mai strlnse
sele care se vor livra. Indife­ dar prin prezenţa de spirit, cu­ tă unde au (ost repartizaţi şi legături a învătăm înluluî din
zările miniere transiormîml pî- rajul şi abnegaţia oamenilor, lerul Invăţămînlului. Aceas­
cărora în perioada stagiului,
raiele Jieţ. Sohodol, Malcia. care sfidînd puhoaiele, intrînd ta se face In ordinea mediei din motive neimputabile lor ultim ii ani de studii cu viilo a -
Roşia şl altele, ce coborau din în ape fără teamă, au sal­ stabilite pe baza rezultatelor — desfiinţări do unităţi, redu­ veo profesiune, decretul Con­
munţi, în puhoaie de nestăvi­ vat nenumărate bunuri ma­ obţinute la învăţătură. în con­ cere de posturi sau alte ase­ siliului de Stat prevede ca
lit. Apele lor au crescut unde­ teriale. La atelierul I.I.L, Pe­ cordanţă cu planul anual de menea situaţii — li se des­ M inisterul Invăţăm întuluî să
în abatajele frontale de la mina Lupeni le celor două Jiuri Pe Jiul dc troşani, 12 muncitori in frunte repartizare $1 cu respectarea face contractul de muncă, vor introducă, treptat. Incepind cu
1970— 1971
anul
universitar
Vest, sus la Cimpu lui Ne«C.
normelor
au
ocuparea
privind
cu directorul întreprinderii
viitura a fost de peste 2 me­ salvat, cu un efort puţin obiş­ funcţiilor în domeniul resper- continua stagiul la o ol 13 un i­ înainte de practica în produc­
tate aflată în subordinea o r­
tri fi jumătate. nuit. 28 dc motoare din cele tiv de activitate. Au prioritate, ganului central sau local la ţie. prerepartizarea studenţilor
obţinută,
indiferent de media
In drumul lor, apele repezi 30 existente şi peste 80 Ia sută absolvenţii care solicită repar­ care au fost repartizaţi. anilor II de la unele facul-
lăţi şi secţii, pe specialităţi şi
Prin folosirea intensivă a dotării tehnice şi Învolburate au lovit lot ce din materiale. fost tizarea In comunele în care îsi cut.. potrivit Legii privind in- subramuri de specialitate. In­
A$a după cum este cunos­
au aflat în cale. Au smuls din
Cel mai greu lovit n
tre aceşti studenţi şi organiza­
rădăcini mii de copaci, au ava­
sau părinţii lor, ori în comu­
riat drumuri, poduri, guri dc şantierul dc la Valea dc Peşti, au dom iciliul el. soţul (soţia) văţămintu) în Republica Socia­ ţiile socialiste se pot încheia
acolo unde se pregăteşte o uria­
listă Romăma. studenţii
în­
contracte prin oare acestea le
exploatare forestieră, obiective şă construcţie. Firul pinu lui ne apropiate. De asemenea, «e cheie la inm alriculare în anul acordă burse iar studenţii se
Iau în considerare pentru re­
Valea de Peşti s-a transformat
şi organizare judicioasă - spre viteze de industriale, case. terenuri. Au intr-un puhoi învolburat, care partizare. In limita a 50 de su­ obligaţia acestora ca după ab­ angajează să lucreze cel pu­
I un contract din care rezultă
fost lovite dc furia apelor snu
ţin 5 ani după absolvire în u-
timi la medie. $i următoarele
a alunecărilor dc teren gurile
oa­
de exploatare forestieră Valea a muşcat lacom din munca dc criterii de preferinţă : nevoia solvire să efectueze stagiul în nitatea de la care au primit,
construcţie n sutelor de
organizaţia socialistă la
care
bursa
reparti­
Absolvenţilor
de Peşti, Pietroasa, Cimpu lui meni. A rupt zidul dc piatră de în g rijire medicală deosebită, vor fl repartizaţi- Prin decret se zaţi In producţie în aceeaşi
Neag, Huţa. căderile dc stînci
precum şl activitatea obşteas­
avansare si randamente sporite au blocat drumul ce duce la şi beton al batardoului, a în­ perioada de studii. tn stabileşte că absolventul care, specialitate sau subramură in
că şl comportarea avută
chis cu sute dc buşteni gura
fără a avea motive temeinice
care au fost repartizaţi, li se
Exploatarea forestieră Polatiş-
galeriei de deviere a apelor, a
tc. In calea lui, Jiul de Est n colmatat şi umplut talvcgu) ce Absolvenţii căsătoriţi, cînd (accidente, boală), nu se pre­ va reduce perioada dc siagiu
zintă în termenul legal la pos­
descoperit conducta de apă po­ se pregăteşte penlru noul ba­ soţii slnt din aceeaşi prom o­ tul unde a fost repartizat, este cu durata practicii de speciali­
tate efectuată.
tabilă pe o lungime de 150 ml. raj. a rupt drumul de acces în ţie şl au promovat examenul
Mina Lupeni cunoaşte din este extrasă din abataje fron­ toate abatajele frontale din la mina Petrila apele lui au talveg şi ampriza barajului. A ­ de diplomă, vor 11 repartizaţi obligat la plata unei penali­ Decretul Consiliului dc Stat
plin binefacerile mecanizării tale. stratul 3. cit şi perfecţionarea năvălit *pre subteran. Dar zi­ colo unde oamenii cu mintea, în ordinea şi după media cea tăţi civile, in raport cu durata stabileşte cadrul organizatoric
muncii în subteran. Zestrea fn Fată de această realizare de organizării în abatajele din dul puternic al oamenilor. «­ cu braţele şl cu utilajele mo­ mai mare obţinută de unul din­ studiilor de la facultatea ab­ unitar al acţiunii de rep arti­
utilaje a minei — combine şi certa valoare, apare paradoxal stratul 15. In atenţia noastră cest zid al solidarităţii umane, derne uscaseră terenul, mutînd tre soţi, în aceeaşi localitate solvită. Totodată, cei care pă­ zare în producţie a absolven­
plug pentru tăierco cărbunelui, faptul că vitezele de avansare ' -a sta în mai mare măsură care s-a dovedit în primăvara firu l apei, au năvălit puhoaie, sau în localităţi apropiate răsesc nejuslificat locul de ţilor instituţiilor de invală-
maşini de încărcat în galerii, în abataje manifestă o tendinţă îmbunătăţirea activităţii de re­ nefastă a lui 1970 de neclintit, care au ras lot ce au aflat în Cînd unul din soţi este anga­ muncă în perioada stagiului şi mînt superior, asigurînd îm bi­
au prim it indemnizaţie de in­
combine pentru lucrările de de scădere cu toate că dotarea vizii şi reparaţii lo instalaţiile a zăgăzuit apele care ar fi pu­ cale. Casa de vane de pc con­ jat al unei organizaţii socialis­ stalare sînt obligaţi să o resti­ narea cerinţelor generale ale
pregătire — a crescut de la un a crescut, iar muncitorii s-au din dotare, după un proqram tut afecta adincurilc minei. ducta de prize a dispărut, O te. repartizarea celuilalt soţ se societăţii cu interesele perso­
tuie. Activitatea
desfăşurată
an la altul. De asemenea, aba­ specializat în minunea utila­ bine stabilit, înbunătătirea a­ Acel zid uman, puternic, a fost face cu p rio rita te în aceeaşi de absolvent într-o altă or­ nale ale absolvenţilor în ale­
tajele frontale au fost echipale jelor moderne. Astfel, fală de prezent pretutindeni unde v ii­ talpă de beton. Inconjurotâ de localitate unde se află solul gerea locurilor de muncă, ceea
cu susţinere metalică modernă. 25.6 ml pe lună viteză înregis­ R. SELEJAN tura şi-a dezlănţuit furia. Pen­ (soţia) sau Intr-o localitate a- ganizaţie socialistă docil aceea ce va permite noilor specia­
in care a fost repartizat nu sc
lis t să-şi dezvolte în mai bu­
In acest context, studiile în­ trată în 1968 şi 22.3 ml pe lu­ tru că dezlănţuită a fost furia LUCIA L1CIU propială La repartizarea în în- recunoaşte drept stagiu în ve­ ne condiţîuni capacitatea lor
treprinse pentru organizarea nă in 1969, viteza de înaintare ei. 26 dc case din Petrila, L i- văţămintul superior si în cer­ derea încadrării sale defini­ creatoare pusîi în slujba pro­
superioară a producţiei şi a în abatajele frontale s-a m ic­ vezeni, din cartierele Bărbâ- cetarea ştiinţifică este necesa­ tive. gresului sodelăţii socialiste.
muncii slnt dirijate cu prepon­ şorat la 20.4 ml pe luna în >anr in pog. a Z o) teni şi Lobsthein din Lupeni (Continuare M pog a 4*a) ră şl recomandarea consiliilor Decretul prevede înlesnirile
derentă spre obţinerea unor trimestrul I al acestui an. Re­ au cunoscut stIhir salurilor, 6 profesorale ale facultăţilor, din materiale ce se acordă absnl- (Agerpresl
indicatori tehnico-economîci zultă deci că în Complexul teh-
superiori, privind mai ales spo­ nico-orqanizatoric se manifestă
rirea vitezelor de avansare unele deficiente. Ele necesită
în abataje, folosirea le capa- eforturi suplimentare pentru Cooperativa agricolă de pro­ tării Irifolienelor nu reflectă
cilalca maximă a utilajelor şi depăşirea momentului critic şi ducţie din satul Aurel Vlaîcu insă posibilitătile de care dis­
( reştorca productivităţii mun­ revenirea la normal, lată ce se numără printre unităţile pune unitatea. Doar simpla re­
pierderi de pe urma inunda­ EFO RT C O LEC TIV
cii. Acestor probleme de mare ne relatează în acest sens, care au suferit însemnate PENTRU DI1HINU- partizare a suprafeţelor ne fa­
actualitate le-a fost consacrat tovarăşul ing. Vasile Ciriperu, milii nu rezolvă problemele im ­
un amplu studiu, elaborat de directorul minei Lupeni : ţiilor. Din relatările ingineru­ puse de necesitatea obţinerii u­
un grup de specialişti privind ..Din analizele efectuate re­ lui şef, Ion Făqădaru, am re­ nor producţii maxime de pe
măsurile ce se impun a fi luate zultă că vitezele de avansare ţinui că pagubele provocate AREA PIER D ER ILO R DIN AGRICULTURA fiecare palmă de pămînt. Cu
pentru creşterea vitezelor de în abatajele din stratul 3, blo­ cuburilo* se cifrează la suma toate că cei aproape 400 coo­
avansare în abataje si galerii. cul IV sînt lâ nivelul viteze­ de 235 000 tei. Cum este şi fi­ peratori apu de muncă ar pu­
Cunoscute fiind avantajele lor planificate pe perioada cin­ resc intr-o asemenea situaţie tea realiza în cele mai bune
multiple ale metodei de ex­ cinalului viitor. Vileze mici se impun eforturi deosebite condiţii lucrările pe cele 210
ploatare cu abataje frontale am obţinui în stratul 5. blocul din partea tuturor cooperatori­ sămîntarea grabnică a tuturor pură şi 27 cu legume. Baza canalelor secundare de scurge­ şi trebuie să fie depuse la exe­ hectare aflate în cultură, m obi­
fată de era cu abataje cameră, IV si IU A. Penlru remedierea lor şi mecanizatorilor care suprafeţelor compromise. Din materială — mijloace meca­ re. Cum unitatea nu dis­ cutarea în mod exemplar a lu­ lizarea şi participarea la mun­
la Lupeni se insistă lot mai aceslei situaţii anormale am deservesc unitatea în scopul di­ rele 398 hectare aleclate de nizate, seminţe şi îngrăşăminte pune de un asemenea crărilor agricole pe suprafeţele că este destul dc slabă. în zi­
minuării şi înlăturării grabnice revărsarea apelor. 30 de hec­ rhim icc —■ este asigurală în utilaj, nu ar fi de loc lipsit dc neafcclate de revărsarea ape­ lele de vîrf fiind prezenţi In
mult în ultima vreme preconizai o scamă de măsuri,
a efectului calamităţilor. tare se află intr-un stadiu a­ întregime. importanţă ca organele agricole lor. Acestei cerinţe îi răspund cimp mai pu|m dc 100 coope­
pe evidenţierea po sib ili­ obligalnrii pentru ţoale corn- Deşi urqcnlarea evacuării judeţene să găsească o rezol­ cu dăruire şi abnegaţie nume­
!n vederea refacerii poten­ vansat de degradare, necesi- ratori. Iqnorînd obliqatiile ce
tăţilor existente de îmbunătăţi­ parlimunlttJc. In prim plan se ţialului de produclie — ne spu­ tînd o perioadă mai Îndelunga­ apei este <> problemă acută, vare corespunzătoare acestei roşi cooperatori printre care le revin, cooperatorii Viorica
re continua a indicatorilor leh- situează concentrarea la ma­ nea inqinerul Făqădaru — s-a tă pentru refacere. S-a pre­ inginerul şef al unităţii ne re­ probleme. Lina Dincoşoreanu. Maria Bota. Rădulescu. Ana Toma Ana
nico-economici realizaţi de că­ ximum a abatajelor şi generali­ Întocmii un plan operativ de văzut ca in acest an să fie lu­ lata că nu se poate acţiona Paralel cu desfăşurarea acţi­ Silvia Lazăr, Hellerman Tere­
ată în cultură o supralală de ducît cu o draglină la reface­ unii de readucere în circuitul zia şi alţii.
tre briqăzile de frontalişti. M e ­ zarea formelor organizatorice lucru în care s-au stabilit ac­ 318 hectare, din care 269 hec­ rea canalului colector p rinci­ productiv a terenurilor inun­ Stadiul efectuării praşîlelor
rită evidenţiat faptul că peste de Ia abatajele frontale ale ţiunile ce se întreprind. A ten­ tare se vor ¡nsămînţa cu po­ pal. după care s-ar putea ¡rece date, eforturi susţinute pentru la culturile de sfeclă, cartofi (Cpfctinuor« în pog. a 2 -a)
80 la sută din producţia minei stratului 3, blocul IV pentru ţia este îndreptată y r e reln- rumb, 22 cu lucerna în cultură la efectuarea manuală a compensară© pagubelor se pol şi legume, precum şi al recol­