Page 38 - Drumul_socialismului_1970_06

I DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 47S9 $ VINERI 12 IUNIE 1970

întregul mlenlialmaterial si uman PREOCUPARE PERMANENTA

PE Ş A N TIE R E LE R E FA C E R II Ş l N O R M A L IZ Ă R II PENTRU ANTRENAREA PO­

B
W
w
V
A
w
A
■
■ 8
I
Asiguram şantierelor caramida TENŢIALULUI INTELECTUAL
mai multâ, de calitate ÎN MUNCA POLITICA DE MASÂ
Problematica tot mal comple­ etc., sA facA cunoscute în mod v u tu lu l obştesc, I n f r.ncţlunile de
Alături de colective)« din Ju­ pentru ea activitatea fabricii te superioara am determinat viu Păsculescu, Nlcolae Slrbu xă pe care o ridică organiza­ operativ realizările, deficienţe­ parazitism social şl ele u lb a j
deţul nOstru, lucrătorii 1.1.h. de la Prlcaz să se îmbunătă­ reducerea procentului de rebu­ şl Nlcolae Slcoe, Ştefan Clca!?* rea ştiinţifică a producţiei, In­ le, sA combat«! Indisciplina şi la bunele m ora vu ri, decretul
Orâşlle participă cu întreaga ţească substanţial. turi şl Înlăturarea greutăţilor si Petru Ferdeş, mecanicul loan troducerea pe scară largă « — ca o cerinţă deosebită apA- pentru st.abijirea şi sancţiona­
putere şi capacitate de muncă Intruclt cea mal mare parte ivite In anii precedenţi în des­ Hlzdlră, excavaloristu! Dachim tehnicii şi tehnologiei moderne, rutA fn etapa In core ne aflăm rea unor contravenţii p riv in d
la refacerea şl redresare« eco­ a neajunsurilor provenea de la facere Mateescu, electricianul lonn instruirea tinerel generaţii, cul­ — sA stimuleze Intens gindlrea regulile de convieţuire sociala,
nomiei naţionale. Această par­ dereglarea funcţionării cupto­ Pentru a satisface cerinţele Lia, care au dat dovadă de hăr­ turalizarea maselor etc. soli­ economică Cu sprijinul ingine­ ordinea şi linlşlca publică
ticipare se concretizează In e- rului pentru ars, ca urmare a mereu cresclnde de materiale nicie, pricepere şi răspundere cită din partea organelor şi rilor, economiştilor şi «al ailor In te le c tu a lii din n u m ic u v o
foriurl susţinute pentru reali­ lipsei de cărămidă uscată, de construcţii, în luna mal am Deşi sarcinile de plan au organizaţiilor de partid o preo­ cadre de specialişti, organiza­ p a rtic ip ă , m ai ales în c a d ru l
zarea cu succes a sarcinilor de ne-am concentrat forţele spre mobilizat loate rezervele ma­ fost aduse la Îndeplinire, pen- cupare deosebită pentru inten­ ţiile de partid de la combinatul b r ig ă z ilo r ş tiin ţific e . 1« p » 'T ;' ’
plan ?l suplimentarea produc­ lichidarea acestei deficienţe. teriale şl umane, am depus e- 1 ru desfăşurarea unei activităţi sificarea activităţii poliiico- siderurgic. I C.S.II. şi Întreprin­ ganda ate isl-şl iin ţific ă S-au
ţiei Astfel, pentru uscarea cărămi­ forturl susţinute, pentru ca Jn corespunzătoare din toate pune- Uaologice In rindul intelectua­ derea miniera au organizat ţin u t e x p u n e r i si s-;i'i d»U ră s ­
Sporirea necesarului do ma­ zii crude în vedereA arderii, final să obţinem realizarea In­ Iele de vedere, comitetul de d i­ lităţii şi, in acelaşi timp, pen­ simpozioane, discuţii şi dezba­ p u nsul i despre : „C'* cun»sa^ie
teriale pentru construcţii im ­ am hotârlt aşezarea ei In ban­ tegrală a. planului la r.irăm idi recţie al Întreprinderii, sub în­ tru antrenarea ei în munca teri cii muncitorii şl maiştrii ş tiin ţa şi ce nu cunoaşte re ­
pune colectivului nostru acor­ chete cit m ji apropiate, incit şi o producţie suplimentară de drumarea comlletului orăşenesc politică şi cultural-educntB ă. despre Importanţa sarcinilor ligia (legice u n iv e r s " , „ l'r n n î n -
darea unei atenţii cleoseblle cu aceeaşi capacitate de depo­ prefabricate Faptul că numai de pnrtld, Îşi intensifică preo­ Această cenu|ă, subliniată de puse de partid privind creşte­ tul şi le g ă lu i de sale cosm ice“ ,
crederii producţie) de cărămidă zitare să reuşim să uscâm o In luna mni, chiar In condiţiile cupările pentru a asigura con- Congresul al X-lea al H.C.R., rea eficienţei economice, folo­ ,.()m ul şi univ vr •" 1 ” , .,Mro*i«r.
şi prefabric,ile. sortimente deo­ cantitate cit mal mare de că­ de vlrf ale calamităţilor, noi liln ţl cit mal mari de cărămi­ are In vedere tonte categorii­ sirea judicioasă a capacităţilor lis n iu l te r e s tru " şi a llrb -
sebit de solicitate pe şantierele rămidă crudă O măsură Impor­ nm realiznt o producţie de dă şi prefabricate prin folosi­ le de intelectuali, fie câ lucrea­ de producţie şl a utilajelor, re­ Folosirea potenţialului Inlc-
construcţiei şl reconstrucţiei In tantă o constituie amenajarea fiOO 000 cărămizi — cit in lunile rea la maximum a utilajelor ză în producţia materială, la ducerea cheltuielilor materiale. Icotual de către organele şi o r ­
parte, noi am reuşit să ne ono­ unor spaţii de uscare deasu­ marile şi aprilie la un loc — şl Instalaţiilor, extinderea su­ catedră sau iu instituţii La oţel.lrii, de pildă, au fost ganizaţiile dc n n riid din m u n i ­
răm sarcinile, astfel că la sftr- pra şl In ju rul cuptorului de ne dă temeiul să spunem că prafeţelor şl capacităţilor de In întreprinderile şi Institu­ organizai? niese rotunde In ca­ cipiul Hunedoara In munca po­
şltul lunii mal s-au înregistrat ars, utlllzlnd căldura degajată muncitorii noştri slnt hotărîţi producţie, prin utilizarea Inte­ ţiile din municipiul Hunedoara drul cărora s-au abordat pro­ litie.! are şt unele neajunsuri.
peste prevederi 50 mc prefa­ De asemenea, am Instalat două să facă lotul pentru recupera­ grală a timpului de lucru, întă­ Calculatoarele electronice Işi desfăşoară activitatea aproa­ bleme legale de Influenţa ca­ Le-am putea grupa io neajun­
bricate din beton Arm.it şl aeroterme pentru refularea ae­ rea rămlnerilor In urmă Pe rirea disciplinei In muncă şl s-au integrat cu rezultate pe 1 200 de intelectuali ! Ingi­ lităţii oţelului asupra consu­ suri dc orientare, dc a n lrc m u e
15 000 bucăţi cărămidă. rului cald. altfel, trebuia să precizez că In micşorarea procentului de re­ excepţionale in activitatea e- neri, economişti, cadre didac­ mului Hp metal la l.aminnre. e­ şi dc melodică A s tfe l, c o n tri­
Dacă la prefabricate din be- Un obiectiv Imporlant în a- scopul realizării exemplare a buturi. Aşa Işl vn aduce colec­ conomicâ a Combinatului si­ tice. medici, jurişti. Avfnd In la horn rea şt turnarea oţelului buţia intelect uni > lnr şi în d rn .
lon sarcinile de plan au fost ceaslâ perioadă II constituie Sflrclnllor de plan, colectivul tivul nodru modesta contribu­ derurgic Hunedoara. Cu aju­ vedere acest imporlant poten­ calmai la furnale redurp- schi i n-u|relr>r ■Uid n t i - r In *•-
realizate !n flecare lună, fa­ preocuparea pentru îmbunătăţi­ fabricii a lucrat In schimburi ţie la obţinerea de ritm uri Înal­ torul lor se prelucreazâ un ţial intelectual pe care-l repre­ ren consumului dc cocs. iar In t l u r ’ ţia m o ra l •'■«*! atone-iv â a l i ­
brica de cărămidă prevederile rea calităţii cărămizii. Aceasta prelungite de 12 ore tn perioa­ te pe şantierele refacerii şl uriaş volum de date necesare zintă cadrele cu pregătire su­ I C S I I s-au iniţiat consfătuiri n u rilo r ‘ este încă ne' ;it b f ă ' ă-
nu s-au îndeplinit ritmic. As|- se realizează In special prin da 15— 31 mai pentru obţinerea normalizării optimizării proceselor de pro­ perioară, precum şl faptul că pe profesii pe teme ale redu­ to o rn Nu -c «ol >1 miază s u f i ­
fe). in luna martie, din duza folosirea argilei de la o nouă unei producţii suplimentare şl ducţie, conducerii pe baze ?(> la sulă din numărul lor slnt cerii consumului de fler-hrUon cient de c o n v in g ă to r In fu u n ''a
condiţiilor atmosferice nccores- carieră, In care s-a macerat a hotărlt să lucreze clte 10 ore moderne a activităţii econo­ membri ai P.CR., comitetul tn eonstr neţi i, Industrializării de e d u c a m a t in e m t u in i * * A -
pun/Atodre, am obţinut doar o din timp întreaga cantitate de In flecare zl, pe întreaga pe­ REMUS MOGOŞAN mice. municipal de partid s-a preo­ lucrărilor de construcţli-mon- s a lu r ile p r in c ip a le ele c li'd l «»-
treime din producţia p la n ifi­ material necesar pentru pro­ rioadă de vară De asemenea, inginer şef al I.I.L, Oroştie cupat şl se preocupă In perma­ tnj De asemenea. In CTvtl s-a m u lu i s o cietăţii noastre socia­
cată, pentru cn în aprilie, clnd ducţia întregului an. Ne-am o­ cu Începere de la I Iunie, nenţă de îmbunătăţirea activi­ organizat o sesiune de comu­ liste: couşl t i ; i t ea în m o a ­
vremea b fost mnl favorabilă, cupat de aprovizionarea cu ni­ ne-am angajat să lucrăm vo­ tăţii politice tn rindul intelec­ nicări ştiinţifice că. r e v ic c t n l faţă de n a rm '-'n
să recuperăm şl nereallzărlle sip de calitate, reuşind sâ luntar In toate duminicile tualilor, de folosirea de forme Munca politică trebuie să a­ soei.ilivte de con v ie ţu im . (■ <i
din perioada precedentă Cu transportăm de la cariera V i­ Întregul colectiv de muncă al Amplificarea şi metode diferenţiate (le atra­ bordeze. pe lingă sarcinile eco­ dc ’’ i r s t m ii . r i'K ip .i şl c m o 't i -
toate acestea, noi nu ne-am nerea un nisip foarte fin, bun fabricii a depus eforturi stă­ gere a lor la rezolvarea sarci­ nomice curente. problemele t u d iee»i I,a I. ,YT 11onedtiiir-!,
declarat satisfăcuţi şl, evlnd în pentru degresant în cărămidă. ruitoare In această perioadă nilor, a problemelor care se cardinale ale politicii partidu­ au lo lvi/.'i I T ■ r.l L. Şl serţia
vedere marile nevoi de cără­ Bineînţeles, la aceste măsuri se pentru a face faţă Îm prejurări­ ridică In munca politică şl cul- lui : Industrializarea socialistă, t r i m ' <n> 1 o ■ i a C t ir., -o rg a n i­
midă survenite In urmA Inun­ adnucâ sl respectarea strictă a lor. Din rlndul harnicilor lu­ depăşirilor de plan tural-educativâ de masă In programul făuririi societăţii so­ z a ţiile dn p a rtid aut re n e c /ă
daţiilor, am luat o serie de reţelei de fabricaţie. Prtn pro­ crători s-au evidenţiat echipele mod firesc, majoritatea intelec­ cialisto multilateral drv.vnlintr. d n a '1 speranţe cad rele in g in e ­
măsuri tehnlco-organlzatorlce ducerea de cărămidă de calita­ conduse de Alexe Popa şl Sil­ prezenţa ţării noastre fn cir­ reşti <!e p c x p li'” ' m 'i'ir i l o r j b t ,
dustrializare a lemnului. Deşi tualilor manifestă un interes cuitul mondial al valorilor ctc. p r in d is c u ţii dc la uni !;) om
n-au Izbutit să înlăture In to­ lot mai mare pentru cunoaşte­ Cu participarea celor mai pre­ s iu în g r u p In Imvui i|r d'' n m n -
talitate efectele calamităţilor rea politicii partidului, penlru gătiţi lectori au fost m’grieiz.Ve <Yr scopul n u m mă o r i luate
m ar­
ideologiei
din munţi, forestierii s-au aprofundare«! se situează pe simpozioane cu siderurgv i! i. pe lin iîi i m h u ' ' ăţi ■ i i p io c c - u -
xist-len iniste,
DEim rm i í m e usi m - ducătoare de materiale de şi hărnicia r^alizlnd In a- poziţiile concepţiei ei mnleria- m ire n i, medicii, cadrele d i­ m etoda I n t r o h ă r i'o r şi r ă s p u n ­
mobilizat cu ţoală bărbăţia
l.v a -c m c n c a ,
I vi I de i j nod o ■ ţie
In unităţile din ramura pro­
dactice pe teme ca : „Un mă­
list-dbiloctice şi istorice. Acest
rcastă deendă o producţie dc
dez.vnltare a
s u r ilo r . a d ison 111 jnr lib e re nu
reţ program de
strădaniile
construcţie
co­
mărului celor care frecventea­
lectivelor converq spre folo­ buşteni ce reprezintă 62 lucru îl reflectă creşterea nu­ ftomAnici socialiste“ , ,,ftomănia este extinsă ¡n P u’ e iinilălil**
la sută din totalul lunii trecu­
Biroul
jere\ producţieim m im lucru. Aceasta a determinai te iar la cherestea, lemn de ţăm lntiiliii dc partid, participă Inrpn siderurgici tn viitorul de p n r l H a ehibo/'M . în •
corniţei u|ni
pe meridianele lum ii", ,,Dezvol-
num i' ini
ză formele superioare «ale fnvă-
deplină a capaci­
sirea mai
tăţii utilajelor şi tim pului de
el
mină şi penlru celuloză
cincinal"
an alizei f ă 'u p '. " n p| -n dc m <­
la lectorate, activitatea cultu-
amplificarea depăşirilor la raportează chiar depăşiri de ral-urtisliră, la răspindirea în Recent«! analiză făculA dc b i­ sin» p e n tru ¡"'1 m ă ‘ ă (b e n m u n ­
plan de ordinul a 80,25
şi
si
• ** 1 Ic* '• la li'o '
prefabricate, cărămizi dlallt respectiv 420 mc. mase a cunoştinţelor ştiinţifice rou! comitetului municipal dc cii în r in d u l a |o ' in a d iv b a ­
partid a reliefat cA. fn ultima
i'c anticna« *
tlne atenţia o prevedere deo­ toxice luate pentru uşurarea şl şl cahle de teracotă. îm bu­ Ritmurile înalte ale pro­ despre natură şl societate. Aşa perioadă, organele şl organiza­ ton pali l u ă de masă Au fn t
de exemplu la activitatea cul-
sebit de importantă a hot&rtrll simplificarea contractării şi a curător este şl faptul că la ducţiei dfn prima decadă din j turul-arlisticâ din municipiu ţiile de pnrtld au atras In mnl p r e v ă z u t" o-nn<i'/,Areii unor t o ­
care stimulează producătorii preluării, ca şt popularizarea „M a rm u ra “ Simeria, unde iunie — dintre care unele re­ iau parte peste 250 cadre didac­ mare măsură Intelectualii tn I îl ni r i ale I et n|e-i un I i lo r Iu in e -
să mâreasc3 numărul de vaci. largă în rlndul ţărănimii a a­ Inundaţiile au provocat în prezintă adevărate recorduri tice : In formaţiile corale, de munca politică de explicare a d o r i rii cu per* n m ililfd i 'dc v i d i i
aceea referitoare la acordarea vantajelor nou create. s-au luna trecută o staqnare de ale talentului, hărniciei şl ab­ teatru, de muzică uşoară şi hotărlrilnr partidului şi guver­ Cu I • u r a l -şl i I n ţiflc e din b 'ia , de
Şi aici se mei cuvine o rem ar­ de premii Intre 300 şl 500 lei bucurat de un viu Inleres tn 5 zile, producţia s-a norm ali­ negaţiei In muncă — precum popul,ară, de dansuri, în b r i­ nului, a legilor st a tu lu l, orga- sesiuni (le c o m u n ic ă ri ş t i i n ţ i f i ­
că i în cadrul aceotel grupe se pentru flecare juninefi la p ri­ rîndurile ţărănimii fapt con­ zat şl intensificai. Astfel, la şi recuperarea masivă a res- gada arlistlrâ de agitaţie nizlnd In acest scop acţiuni d i­ ce. In te n s ific a re a p ro p ru ’m v lc i
încadrează aproximativ 80 la ma fălare. In funcţie de cali­ firmat de un însemnat număr placa| finit din marmură pro­ .mlelor fn unităţile afectate ferenţiate pe grupuri şi cate­ tclu iro -e i n n n m ire şi a re le i n-
sulă din Inlreaqa cantitate de tate şi rasă, alfl cooperative­ de contracte încheiate. Aş ci­ ducţia medie In aceste zile de ' calamităţi evidenţiază Desigur, activitatea economi­ gorii de oameni ai muncii in ­ le l- t - ş t iin ţ if ic e , e x tin d e m » m e ­
porci con’raclală. lor agricole de producţie, ta cîleva procente. deosebit depăşeşte cu 100 mp media cu prisosinţă marile posibili­ că este domeniul unde munca ginerii şi economiştii din Între­ todei în t r e b ă r ilo r şi i c •■«i »su­
Printre alte avanlaje sini membrilor cooperatori şl pro­ de sem nifiralive 1n acest sens. zilnică a lunii trecute, inr tăţi de care dispun toate în- politică de masă (deci şi apor­ prinderi au fnst antrenaţi la r ilo r in m u nca p o litic ă dc m a ­
de menţionai cele cuprinse în ducătorilor Individuali. Numai In prima decadă a lu ­ la dale mozaicale cu 340 mp, Irepi luderile penlru realiza­ tul inleleclu.alilor la desfăşura­ elucidarea unor probleme p ri­ să si a b " Ic
prevederi!! holărîrli care sti­ — Din cele ce a|i relalat, nii Iunie, contractările au diminulndu-so astfel din res­ rea planului semestrial $1 rea el) are ccl mai larg clmp vind noul sistem dc sAl.ariznro n i'ip 'i al i ou ea m e to d e lo r b i­
pulează că Incêptnd cu 1 ia­ din exemplele cilale şl preci­ marcat o creştere deosebită tante. angajamentelor la tgti in di­ de acţiune, cu cea mai comple­ şi normare a muncit, noua le­ ne p n n lim r e a nii con sc ' cob'tv
Fa este che­
tă problematică
nuarie 1970 „ţăranii coopera­ zările pe care le-aţi făcut, se faţă de decadele a 2-a şt a Demne de laudă sînt efor­ catorii, demonstrează că arest mată să explice importanţa po­ gislaţie a Investiţiilor, contrac­ a m ă cn r i|o r sîab H 'tc Voi duc«.,
tori şi producătorii Individuali desprinde pregnant grija par­ 3-a ale lunii mal. La bovine turile depuse în această de­ litică, economică şi socială a telor economice, calităţii pto- la i'l'i'liCft rea firflta tu . h a nu meii
care contractează şi livrează tidului şl statului penlru crea­ adulte creşterea este de aproa­ cadă de către colectivele din imperativ poate şl trebuie să sarcinilor privind sporirea pro­ dusclor, organizării şi discipli­ p o litii c în n o d u l |-u e| ‘c b u b 'n r
organizaţiilor socialiste de slal rea unei puternice baze de pe 40 la sulă, la porci de 20 unilăţlle de exploatare şl in- devină un fapt Împlinit. nei muncii In unităţile socia­ Şl a ccl'U d(»vf;isii< ;itn de căi re
sau cooperatiste tinerel bovin, materii prime penlru Industria la sută, (ar la lapte de vacă ducţiei de metal, minereu, cocs liste de stat In munca de pre­ «aceşti», jn rln d u l rrviM’lru,
vor li scutitI de Impozit pen­ alimentară şl condiţii deosebi­ ş( de oale de circa 40 la sută. lucrare a conţinutului, sensu­
tru un număr de vaci egal cu te pentru producătorii care În­ Slnt primele rezultate ale a- lui şl semnificaţiei unor decre­ NICOLAE VfNTI'A
numărul de viţel contrac­ cheie contracte cu slAtul. pllcărll hotărlrll. te şl legi nu^ fost antrenAtl ju ­ şeful .............rj*
tai! şl livraţi. Pentru pro­ V-am ruga, tovarăşe secretar, Judeţul nostru dispune de riştii. FI au ţinut expuneri st munci} p a lid " ' de mnr.â
ducător!, se menţin loa- să vă referiţi la telul In care posibilităţi tuflclente penlru au dnt răspunsuri fn legăturii ol *d i-|u!tii mun'''inol
le înlesnirile creale anterior ţăranii cooperatori şl cel cn ca în viito r cantităţile con­ cu apărarea şl dezvoltarea a- de partid Hunedoara
in ceea ce priveşte acordarea gospodării Individuale au răs- tractate să fie mult 6porlte.
furajelor concentrate, e po­ pans acestei griji. Putem, de exemplu, realiza, de
rumbului, tărîţelor : se men­ — Desigur, este încă mult la gospodăriile populaţiei, în
ţin plafoanele de acordare a prea devreme ca să facem b i­ acest an tn Jurul a 25 000 hi
creditelor şl avansului, ca şl lanţuri. hotărlrea fiind de pu­ de lapte pentru fondul cen­ Iii iibaliijttie íronlale dc ia
ţoale reducerile de taxe pen­ ţin Timp pusă în aplicare. Dar tral. Dar pentru aceasta eate
tru transportul animalelor. Re* consider că măsurile organiza- necesar 6ă se facă cunoscut
tuturor producătorilor cadrul
deosebit de avantajos creat mina lupani
Pentru diminuarea pier­ de recenta hotărîre a Comite­
tului Executiv al C C. al P.C.R.
şl a Consiliului de M iniştri,
care stimulează dezvoltarea tajele Ironiile a cirlnqramr-t
c\is!cnte de (»¡tre fiecare lin
derilor din agricultură zootehniei şl a producţie! an i­ qad.V,
maliere, mal cu seamă acum,
d n d munca de refacere ca u r­ Rezid Ui r r m v in q u lo r din n
mare a daunelor provocate de pro vizionării lehniro-materialc. la fflr ile «‘Iu e cto i u !m m in e i <
angajată cu toate resursele tn Inundaţii solicită din partea corelarea transportului de la p tc o c u păr ¡le s p e c ia liş tilo r < ,
acţiunea de ref«cere a poten­ tuturor eforturi deosebite. Am supraiaţ,’! Ia locurile unde se U L u p e n i in d ir e c ţia <>Mineii
finare din pog, 1) ţialului producţiei agricole. convingerea că unităţile agri­ u n o r i n d i ' / ! t o , i s u p e rio r i b
efectuează pontajul cu cele­
Printr-un efort colecllv şl sus­ cole socialiste, toţi producă­ lalte aclivitaţi î eiectuarrn a b a i a j f l e I m n i a l r sin i rtu vo-
ţinut din partea tuturor coope­ tori! vor răspunde noilor mă­ pontajulul m nncilnrîlor de c r r t e cu î n l r i m v iilo r apt
llcrlea, Ileana Govrllă şl elIIî ratorilor se pot obţine produc­ suri prin sporirea eforturilor liiat. o !ît v iteza do a v visa •
nu au efectuat nici 10 1a sulă ţii sporlle, care să compenseze pentru dezvoltarea continuă a Vedere spro mina Paroşenl, una din cele mai tinore exploatări din bazinul corbonifer al punctele cele mai apropiate de cît şi p ro d u c i iv i'a le a mint-
din normele stabilite penlru Vâll Jiului. Fofo : N. GHENA locurile de muncă : ridicarea v o r c u n o a ş te r r e ş t e t ilc a ş ic u
In bună măsură pagubele pro­ sectorului zootehnic şl creş­ permanentă a nivelului lehni-
campania de primăvară. Jnlîr- ta le c a re să j u s l i f l r e d ,n el
zicrea praşllelor şl a recoltării vocate de Inundaţii. terea producţie! animaliere. co-profesional atît al muncito­ e f o r t u r ile lin a n r ia r o alo 4'#
furajelor reflectă faptul c8 or­ rilor cit şl al personalului teh­ tu lu l în v ed eroa d o '-u ii u «»
ganizaţia de partid şl condu­ n ic i extinderea. cunoaşterea, cu u tila je noi m o d e rn e , c
cerea cooperative! nu au Inter­ însuşirea şl aplicarea In aba­ m a re c a p a c ila le .
venit cu măsuri energice pen­
tru n-l delermlna pe toii coo- RĂSPUNDERE CIVICĂ PENTRU BUNA
peralorîl să participe efectiv
la Înlăturarea efectului nega­
tiv al calamităţilor naturale.
Aspectele Telatate evidenţia­ In comuna Bretea Română
ză că exislâ reale posibilităţi ÎNTREŢINERE LOCUINŢELOR DIN FONDUL
pentru ca, aşa cum se proce­
dează In fiecare unitate agri­
LOCATIV AL STATULUI
colă, şl cooperativa agricolă AMPLE ÄCJIUNI DE
din salul Aurel Vlalcu t i fie
Prin munca Geamuri sparte la casele scă­ cuinţelor noastre, asigurlnd in MUNCĂ PATRIOTICĂ
Pentru întreţinerea !n condi­ asociaţii care nu-ţl cunosc o- colae Bosez, apartamentul 15 rilor am mai constatat la blo­ ţlnere corespunzătoare a lo ­
din Bulevardul 1848, nr- 8, N l­
patriotică a ţii corespunzătoare a fondului bllqaţiile In calitate de chiriaşi, colae Barbaţi, apartamentul 7 curile D 2 din str. Oltului, nr. 2, felul acosta, pe Ungă altele, şl
sau, dacă le cunosc, nu le res­
locativ proprietate de stat, • ­
cest bun obştesc pus la dis­ pectă lăslnd ca bunurile ce le din Bulevardul 1848, nr. 7, M a ­ 136 şl 137 din slr. A. lancu o durabilitate cît mal îndelun- Duminică, 7 funie 1970. îndată ce soseau autocamioa­
mecanizatorilor poziţia oamenilor muncii prin sînt date spre folosinţă să se ria Bfrsan, str. Popa Şapcă, nr. 3, respectiv 5, K I şl K 2 qată a acestora. Nu ţinem lec­ Plouă. Cetăţenii din şalele co­
grija partidului şi guvernului degradeze. Astfel, Teodor Ne­ nr. 9 şl alţii. Unii locatari, fie dîn Bulevardul Dacia, nr. 19, ţii moralizatoare penlru ni­ munei Bretea Româng ar fl lu ­ nele işî continuau munca.
I a secţia I M A. Haţeg, nostru, marea majoritate a lo­ gură, salariat la C.S.H., locuind datorită instalaţiei sanitare respectiv 17, l< 5 din str. Că­ meni căci, in definitiv, astfel La Bretea Rom*ăn,Y lucrăiiie
din salul Ostrov, a început catarilor precum si un mare Io aportamentul 3 din Aleea defecte, fie că lasă robinetele prioarei, nr. 1, U 4 din Bule­ de neglijenţe sînt prevăzute şl crat bucuroşi pe ogoare. Pă- erau coordonate de primarul
rnîntul era insă îmbibai cu apă
şl sp. construieşte in ritm număr de asociaţii de loca­ oţelarilor nr. 4, are 2 uşi in ­ deschise, inundă apartamente­ vardul Traían, nr. 16 şi altele. sancfionale prin lege, dar de pînâ la soturaţle. Dar nici a­ comunei, tovarăşul Anlon
susţinui un atelier mecanic- tari depun eforturi deosebite, terioare cu broaştele lipsă, un le de la nivelurile inferioare, * i La blocul V 4 din str. Căpri­ ce trebuie să intervină legea casă nu puteau sta. Cîleva sute Bran. ş| de locţiitorul secrela-
Mecanizatorii au transpor­ concretizate prin blocuri şl lo­ geam la bucătărie spart, cca oarei nr. 4, un număr de 27 atunci cînd e vorba de casa in rului comitetului comunal rlc
tai prin muncă patriotică cuinţe curale, îngrijite, îm prej­ 60 bucăfi faianţă din bucătă­ locatari şî-au montat antenele care locuim, din care nu ne-a de săteni participau U acţiu­ parlid tovarăşul Farlcnie T«uu-
de consiliul
nile organizate
materialele de construcţie muite de zone verzi plăcute, rie şi baie căzute, vasul WC individuale. radio-TV Iu mod cerut şi nu ne va cere nimeni popular pentru Întreţinerea fu. Pe drum urile din arest sal
Şi lot el sînt acela care. odihnitoare, care constituie tot spart, precum şl o lipsă lo ia ­ E casa ta, necorespunzător, unele din a~ să ieşim vreodată dacă ne drumurilor, desfundarea şanţu­ s-au transportat şl împrăştiat
ajutaţi de un meşter de la alîlea motive dc mîndrie pen­ lă de curăţenie In bucătărie, cesiea fiind încastrate în tera­ comportăm ca adevăraţi cetă­ peste 60 tone pietriş. Au pa rti­
C.A.P. Ostrov, execută Şl tru cei cărora le aparţin. bale ele. Elena Stoica, sala­ să, altele Introduse in coloa­ ţeni ? Casa scării unui bloc e rilor ş! săpatul canalelor pen­ cipat la muncă maj mult de
lucrările de zidărie. Spaţiul nu ne permite enu­ riată la Spitalul unificat Hu­ nele de scurgere sau leqate de locul pe unde Irec de mai lru scurgerea apel de pe se­ 40 de cetăţeni care. în alaiă
In llm pul for liber. sau nedoara, domiciliată în apar­ îngrijeşte-© \ multe ori pe 2Î locatarii scă­ mănături. de încărcatul şi împrăştiatul
merarea tuturor acestor loca­ coloanele de aerisire, în a­
clnd nu pol lucra In timp, tari şi asociaţii din municipiul tamentul 88 din blocul nr. 4, proape toate cazurile produ- rii. Cum pot să treacă nepâ- fn satul Gfnţega peste 120 pietrişului, au construit şi nu
mecanizatorii Cornel Nlcu- are bateria din bale complet sătoii pe lînqă astfel de lu­ de cetăţeni, împreuna cu depn- podeţ. In satele Ruşi şl Vllcelp'e
Hunedoara, care merită toată clnd deqradarca învclito rii şi
lescn, Leon Predonl, loan degradată, pereţii şl parchetul avind drepl consecinţă in filtra ­ cruri ? tatul fsldor Doncea, au făcut Bune zeci de săteni săpau ca­
loslvonl, Axentc Tomulescu, lauda şi cinstea. murdari, murdărie in bucătărie cum e cazul Iul loan Moraru, rea apelór pluviale in aparta­ Fondul Jocaltv al Hunedoa­ lucrări de întreţinere pe 2 km nale pentru sciiiqciea apelor
Dumitru Bogdan, mecanic, Sini demne de toata lauda unde şi Instalaţiile sînt degra­ apartamentul 17, slr. A. lancu, mentele de la ultimul nivel. rei e impresionant ca mărime de drum. Aici. patru autoca­ de pe semănături şi desfundau
loan Tlpurlţă, şeful secţiei, asociaţii de locatari ca ale blo­ date geamuri interioare sparte nr. 8. Tiberiu Oprea, aparta­ dar mai ales ca grijă a sta­ mioane au transportat peste şanţurile drumurilor.
I Şl toţi ceilalţi muncesc la curilor nr. 1, 3, 5, 7 şi 9 de etc., Dumilru Jecu, salariat al mentul 46. str. A. lancu, nr. 9, Am enumerat mai sus doar lului pentru oameni. In ace­ 100 tone pietriş pe care cetă­ Pentru cetăţenii acestei co­
| înălţarea alellenJlul. Con* pe slr. Aurel Vlairu. Piaţa E- $an!îeruluî 503 Bircea, locatar Marín Axinte. apartamentul 70, cîleva cazuri dintre cele mai laşi timp întreţinere« lui con­ ţenii l-au aşternut pe drum. mune, ziua de duminică n a
| stMicţla esle ridica 13 pfnâ liberăril nr. 3, V 1 din Bule­ în apartamentul 66 din blocul din str I. L. Caragiale nr. 14. concludente, dar. lără îndoia­ stituie o sarcină complexă Si In satul Măceu autocamioa­ trecui fără folos. Au făcut o
aproape de acoperiş. vardul Dacia. nr. 11.03 din str. U4, are bateria din baie de­ Marin Vînătorn. apartamentul lă, ele sînt mai multe şî lich i­ pentru întreprinderea de qos- nele au transportat pietriş din treabă hună. Sînt ţnsă neoăjib
fn atelier vor II spaţii Lamînaloruluj nr. 6, X I din gradată. sifonul lavnar înlocuit 24, din str. Gcorge Cnuscu. nr. darea lor trebuie să constitui» podarie comunală şi locativă. Strei ¡ar 100 de cetăţeni, a-
special amenajate pentru slr. Căprioarei nr 2, B l. li 2. cu un dop. vasul W C spart. 6 şi alţii. o preoi upare permanentă a lo­ vlnd fn frunte pe deputatul că ploile î-au ţinut în lor atBa
amar de vreme. Acum. a apă­
sudură, forjă-flerărle, lăeă- B 4 şi B5 din str. Mlhai V i­ Situaţii similare an mai fost catarilor. a asociaţiilor respec­ Şi orîcîli oameni ar antrena Teodor Tcodorescu. au lucrat rut soarele, terenul se 2vînlă.
tuşcrle-montaje. Se va In­ teazul, blocul Gl din Bulevar­ consiaiale şi la U>an Rotar şi Nici unele comilnle de aso- tive precum şi « noastră, a or­ I.G C.L.-uI în această activita­ la încărcatul şi împrăştiatul
stala o maşină de găurit, un dul I84M nr. 17. rea din str. Solomnn Mnnteflnii. ambii lo­ i io[ii ale lorotarilor nu dove­ ganelor I.G.C.L, (n rr avem in te, dară la strădaniile acosiea pietrişului, expculînd lucrări Au hotărîl să termine grabnic
polizor şl alte maşini. Me- I. Creangă nr 10 şi al 1 elr» catari ai apartamentului 3. din desc prea mult interes în în ­ administrare fundul lbcaliv nu se a^ona/ă răspunderea c i­ dr întreţinere pe 2 km de semănatul porumbului, să pră­
canizoloril vor executa aici, treţinerea şi buna gospodărire proorîeld'e de slat. vică a locatarilor pentru un drum.
Din păcate, şl e regretabil şească, să cosească şi să s irin ­
feriţi de Intemperiile natu­ că aproape totdeauna in par­ blocul 139, Eugenia Cernău- a părţilor de (olosinţă comu­ C absolut necesar să ne cu­ Imn dat în folosin[ă, efectul De sus continua să curgă gă furajele. O hofărîre care va
rii. lucrări de revizii, repa­ ţeanu de la apartamentul 164. nă ale blocurilor. Astfel, ¡mo­ noaştem obligaţiile ro decurg lor va fi inub diminuat-
tea a 2-a a materialelor care apă. Cînd ploaia sp în'elea, oa­
raţii şl montaj la tractoa­ tratează probleme similare c- bloc G2. Maria N’ecşa şi C or­ ţului din Bulevardul 1843. nr. din ca Iii ai ca de r birjari şi sü li neîndoielnic împlinită.
rele şi maşinile agricole a* nel Dnmitrescu de la aparia- 32 are qeamuri spnrle la rasa facem toiul ix n h u a asigura AUREI CANDREA menii sp adăposteau oh sub
flate în dotarea secţiei. xislă şi un ,,din păcate”, mai scărilor şi instalaţia sonii nră şefui serviciVui fond locativ copaci, pe sub porţile raselor. N. BADIU
slnt noii locatari, precum şl menlul 2, bloc 4 Peştiş, N l­ dig spălătorie degradată- un aspee* frumos şl o între* din I.G.C.L. Hunedoara