Page 39 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ir 4799 VINERI 12 IUNIE 1970

Magazinele liiei pri­ După întâlnirea RomânSa-Braziflia

mesc cumpărătorii ECOURI. COMENTARII. DECLARAT!

cu rafturile eline gerpres). — Meciurile disputate te, la egalitate cu Van Moer nia-Braulia, jucătorul englez
CIUDAD DE MEXICO î î (A -
Bobby Charlton a declarat :
(Belgia),
Petras (Cehoslova­
¡n penultima zi a „optimilor" cia), Seeler (R.F. a Germaniei) „Este cel mai bun rezultat pen­
TiiKu) aprovizionării unită« fălnă, zahăr, orez, compoturi, de finală ale campionatului şi Lambert (Belgia). tru noi. Un meci nul cu Ceho­
Iilor comerciale ale I]iei este suc de roşii şi multe altele, mondial de fotbal s-au soldat & slovacia şi vom pleca la Leon
In a(v,,:e zile mai iniens ca cu rezultate scontate, excep* Comentînd meciul de la să jucăm cu selecţionata R.F.
— Niciodată nu s-au ivit qo-
oricinrl. A lit in unităţile aii- tind partida Uruguay-Suedia, Guadaiajara, corespondentul a Germaniei'1.
lurl în aprovizionare — ne de­
montare. rle lequnie si fruele, clară luliu Farcas, sefu! raio­ cîştiga»â de scandinavi prin- francez Paul Denize arată, Intr-un interviu acordat co­
cîi <i în cele de alimentaţie printre altele : Desigur suc­ respondentului „U.P.I.'', Floiea
nului autoservire. Cumpărătorii tr-un gol marcat în ultimul
J,i: iiro cir., la dispoziţia cum- pot avea lntreaqa siqurantă minut de joc. Cu toate acestea, cesul brazilienilor este meritat, Dumitrache a declarat : „Acum
P ¡1 ăiorilnr au lost puse can- că vor găsi în fiecare zi toate suedezii sînt practic eliminaţi dar această victorie a fost în este rindul Angliei, dar in
l' f l j inHesiulutoare de mărfuri produsele alimentare de caro datorită unui golaveraj infe­ mod serios contestată de o e- ever.tualitatea că cehos,ovac.»
si produce, intr-o qomB varia­ au nevoie. rior. Rezultatul partidei Italia* chipo română care, aşa cum vor cişliga acest meci, la o
ţii si dc bună calitate. s-a intimplat in meciul cu diferenţă de un gol, atunci
— Dacă înainte eram aprovi­ Israel va decide in cete din
Toate comenzile pe caro urmă soarta acestei grupe. Anglia, n-a ştiut sau n-a crezut vom avea iarăşi emoţii la tra­
le lac sin! onorate in loiali- zionaţi o dată pe săptămină — in posibilităţile sale. Dacă pe gerea la sorţi". La rindul său,
completează Dorel Popa, con­ In grupa a 3-a, Braziliei a
tair — no spune Aurel Gheară, plan tehnic brazilienii au m a­ Mircea Lucescu a spus : „Am
tabilul magozinulul — In peri­ Întrecut formaţia România! cu
$iu: l unjBMii de lequme si scorul de 3-2 (2-1) intr-un nifestat o evidentă superiori­ început meciul ca nişte şcolari.
f i 'in e nr, I. Din două In două oada din urmfi ne cosesc de In tate, din punct de vedere co­ Mai tirziu ne-am dat seama
zile ni se aduce marfă. Să vă Deva mărfuri aproape zilnic. meci in care românii au dat o lectiv ei au resimţit absenţa că jucătorii brazilieni sînt oa­
replică puternica, iar Pele a
S‘ '’in tij citeva cantîl¿j| j : 2 000 Şi acest procedeu va continua. De secole, Cerne se funsr anonima printre deschizăturile munţilor. Dar a venit omul $1 a înscris douâ goluri. Calificată lui Gerson şi Rivelino. Atacu­ meni ca şi noi. Trebuia să
kq v*»r/,Y I 400 k q qulii. | 300 Spun aceasta pentru acea par­ supus-o, ridicindu-t stavi!^ f'$ ă între doi roun»5 »ecinl. Apa ei foloseşte astăzi combina- rile brazilienilor au fost mai jucăm cu aceiaşi curaj de la
kq i capă, 2 000 kq cartofi, 4 000 te a populaţiei care manifestă (ului hunedorean. In „sferturi", formaţia brazi­ clare, mai periculoase^ insă începutul meciului".
o oarecare teama in ceea ce liană vn intilni echipa Peru­
kn Irijule uscnl.Y apoi păafiri, românii au replicat sistematic Aceluiaşi corespondent, an­
r a«; rnvp|i, roşii salată. De priveşte buna aprovizionare. lui. şi nu s-au predat după ce, trenorul Zagalo i-a declarat :
Avem canlitât! suficiente de
sc aduc alîta cit comand. In grupa a 4-o, selecţionata ?■*-*i din minutul 20. erau con­ „Românii au jucat foarte bine
produse alimentare penlru m ul­ R.F. a Germaniei a ciştigat „la
Sugestiv este la această uni­ ţumirea tuturor cumpărători­ r pas", cu 3-1 în faţa echipei duşi cu 2-0. Românii au ratat astăzi. Nu mă aşteptam. E­
tate felul nsrendenl In <~Are lor. şi multe ocazii". chipa for este tinorâ şi ar
urcă săţiena pe qraficul vin- C U TR EM U R ELE . peruviene, iar în grupa 1 e­ Trimisul aqenţiei „United putea să obţină rezultate de
Ultimele afirmaţii nu un pu­
zărilor. Pe luna mai a.c., planul ternic suport practic. Raio­ UI iM KM A chipa U.R.S.S. a întrecut cu Press", John Farrow, notează : prestigiu in anii următori".
lunar la vînzări a fost de 2-0 reprezentativa Salvadoru­ „Timp de 30 de minute, Bra­
32 000 lei. l-tuna aprovizionare, nul autoservire o desfăcut în lui. In rezumat, s*au calificat zilia a dat o lecţie de fotbal ★
5 zile din iunie mărfuri în va­ pînă acum selşctionatele
in ti'r<•'-u 1 permanent manifestat românilor. Ne aşteptam la un
loare de 73 G05 lei. fată de U.R.S.S., Uruguayului, Brazi­
pentru satisfacerea deplină a Del//'- Joc dubiu tn terveiu scor fluviu. Dar dintr-o dată GUADALAJARA î l (Ager-
cerinţelor de cumpărare ale 95 000 lei — valoarea mărfu­ secret , _i. inia.ogrcJul ,,Patria J; DE P A M ÎN T liei, R.F. a Germaniei şi Peru. ritmul sud-americanilor s-a preş). - Unul din trimişii a­
rilo r vindute In 9 zile de la După cinci zile de campionat
populaţiei au făcut ca planul începutul lunii mai. Pe zile. me­ ► etciUL-ie ilnipului (,,A rta” ] ; SI- irînt şi atunci am asistat la genţiei „Reuter", Andrew Tar-
sa lie depăşit cu 24 000 lei. De dia vtnzărîlor a crescut mult. ML-RIA; l.ts i0Io din £gof (,,Mure- au fost marcate 57 de goluri neaşteptata revenire a forma­ nowski, scrie despre meciul
{ u l'); HUNEDOARA: Pentru ţara
altfel fn n’imal 5 7.1 le din a- |î ieri j (,, C onstructorul"); Picioa- (cu 9 mai mult decît la cam­ ţiei române care a atacat cu România-Brazifia ; „Fără Ger­
craslă lnnfi S-AU vlndut )e- De la aproximativ 8 000 in mol ro lu n g , , Uegcte lungi (..Siderur- pionatul precedent din Anglia). multă convingea poarta qpă- son şi Rivelino, brazilienii, au
qunV, atnrt. fructe in la peste 12 000 în iunie Şi g u tu i1'/ ; u a LAN : P ioţli Itorano- După ploile abundente căzu­ secetă ce urmează, este tasa- Cel mai eficace atac l-a avut rat j de Felix. După înlocuirea avut mari scăderi în aparare.
xov - surAie I-M
t,,H Iunie") |
va Irvire rie oeste M 000 lei. vînzarea în ninqazin continuă TELIUC : u p îe o gcneroliior te în tara noaslră si după inun­ rea păinintului. Este un feno­ echipa R.F. a Germaniei cu 10 portarului Adamache, echipa Abordind cu mai mult curaj
Evident, rezuHalele,
din plin.
ceea i ce pvollminHA'/ă cB iria- - seriile 1 —11 („M in e ru l") ; daţiile fără precedent care an men de indesare a solului, o goluri, urmată dc Brazilia - română a cooătat mai mult partida, românii ar fl putut
cifrele demonstrează că Hla GHC-lAR : Anna Karcnino - se­ urmat, s-a zvonit că, acum „din 8 goluri, Peru - 7 goluri si
ni.s 1 In nar la vîn/ăr’I V3 li du- bălătorire. care dacă nu se curaj, av:ndu-l în poartă oc obţine un rezultat de egali­
dispune de produse alinientore n ile M l („M in e ru l") j PETRO- cauza ploilor care au căzut ur­ U.R.S.S. - 6 goluri. Vest-ger-
¿ANI • Itotbu n u ta iu l (,,7 Nelom- face în mod uniform poate pro­ „gigantul" Râducanu. In ulti­ tate".
tn cantităţi îndestulătoare. Este bria") ; Helga („R ep u b lico ” ) ; mează să se producă cutremu­ duce stricăciuni mal uşoare mânui Gerd Muller, cu 7
Din raionul de autoservire un adevăr de car© nu trebuie LUPEN) : Splendoare In iarbă re de pămînt... că acele cutre­ goluri înscrise, se menţine in mele minute, brazilienii s-au Corespondertul agenţiei
ai ..Maqazmului universal" 6ă ne îndoim si mai ales să („C u ltu ra l") ; LONEA i Pocalul mure eu început în luna tre­ sau mai grave. fruntea clasamentului go^ete- apărat cu disoerare nentru a „France Presse" adaugă la
din Uia cumpărătorii K?. m ul­ dragostei („M in e ru l” ) ; Un de­ Cutremurele de pămînt pot împiedica egalarea. A fost un orimele sale comentarii : „In
slăbim „presinqul" la care am lict ap>oope perfect („7 Noiem­ cută tn Asia... că ele sc pro­ rilor, urmat de Jairzinho (Bra­
ţumiţi, In fiecare raft ei qă-sesc supus — fără nici un temei — co. brie” ) : A N G O A S A : R otbolul fi provocate si cfe manifestări zilia), Bişevet (U.R.S.S.), Cu- rezultat destul d/* bun pentru timp ce brazilienii au trăit
lot ceea re rau'ă. Moveluri, merlul In ultima vreme. Pentru dom nitelor („M uncitoresc") ; PE- pagă înspre tara noastră, unde vulcanice, mai ales In momen­ billas (Peru) - cîte 4 goluri echipa României". prin sclipitoarea lor linie de
se
vor manifesta în curînd".
slănină co.Oiiă. piept afumat că, la urma urmei faptele, ÎR ILA ! încercuirea („M u n c ito ­ tele de formare a coşului v u l­ atac, românii au desfăşurat un
niu^rhî file şi tiqănesc. multe practica arată că n-avem moli- resc") | VULCAN : Urmărirea In partea de vest a ţării noas­ canic $î în prima fază de erup­ etc. Dumit.aclie este situat pe GUADALAJARA 11 (Ager* joc solid pe toate comparti­
(„M uncitoresc” ) ; UP1CANI i Con­
tre, cutremurul, după colpor­
alin speriolil/'ti. precum si O tele Robby, spaime »ostului ţie. locul şase cu 2 goluri marca­ preş). - Dupâ meciul Romă« mentele".
ve s-o facem. CI, dimpotrivă. sâlbollc (,,7 N olom b/la*) i O- torii de zvonuri, trebuia să se Cauzele celor niaî multe d in ­
boqa! ă qamă de conserve de RASTIE i Sim paticul domn ,,R" producă în 25 mai a c.
c a r n \ poşte olc„ ană minerală GH. I. NEGREA („P n lrio '1) ; Un om penlru oter- Dar ziua de 25 maf a trecut tre cutremure sînt ascunse în
nltafe („F la c ă ra “ ) ; GEOAOIU- zonele adfncî ale scoarţei (în­
RAr ; Prinţul negru i HAJEO i liniştită sî, după ploile bogate velişul lare, rigid. pe care • ■
din luna aceasta, ziua menţio­
trăim) şi sub scoarţă. Sini asa-
M lrooia era In negru („P o pu la r") \
RADIO nă, copil 1 10.00 Valentin Gheorahlu ; BRAD i Crima din pădure soare si de primăvară. de zisele cutremure de origine
UrltJ
Antologii*
nată e fost cea mal plină
22.13 Recital
tectonică. Cutremurele pot
fi
(„S teaua ro»Ie*) ; OURABAR2A i
22,30 Cvartetul da coordo nr 2 In Do
op. 36 da Banjontln Qrlltan : 23.05 O peraţiunea „B e lg ra d * („M in e ­ Fxistă vreo leqătură cauzală provocate si de dezinteqrări
Fejtlvolul m utica! O hrld _ Jugotlo-
PROGRAMUL i : 6 05-9,30 Muzică rul*. Intre cutremurele de pămînt si nucleare, naturale, produse în
ji uCiuOMan ; 9,J(J Aienau ; V.50 vla 1969; 23,43-1,00 M utică do came­ ploi ? Bineînţeles că np există interiorul globului terestru.
(_ioi£ -ciiin i' îoIio ; 10,¡0 L u x do ră.
imiuo h. jm ioIo ; 10.39 Mui'CO i toata; Si iată de ce. Unda seismică (zquduîrea)
D.Cj Mfii din opb'Cle i 11,15 kopio- In urma ploilor se pot pro­ se propagă cu o iuţeală de o r­
d'O t> ji> jic jo u uo V â slit l)oc |l duce si se produc alunecări de dinul kilom etrilor pe secundă.
K jp ;o d io o Il-o de ion C n|on ; 11,45
Siotui m edicului j 12,00 Din mezieu teren, Apa Infiltrată fn sol în­ Această zquduire s-ar putea
popooieiot ; 12.15 Ciuta Lum iniţa moaie materialele arqiloase si propaqa într-n oră pe o distan­
Coiinm ; 12.25 Ştun.o la tl I 12.00 se adună pe astfel de materi­ tă de I 800 km, iar Inlr-o zi ar
M e lcd " p o p u la m ; 13.00 R adiojurnal;
13.10 Avun|)rerr\iO(6 cotidiană ; 13.22 ale. ocupînri porii din rocile putea înconjura pămintul de
M elodii de GUgore Floi'on $> Radu aşezate pe argile $i din solul 6 ori. Zguduirea despre care
Gheoighiu ; 13,45 M utica populara ; afinat. Pe argile se formează se spune că ar veni din Asia
14.00 C aleidoicop m unco! ; 14,40 Pw
b lîc iia .o ipdio ; 14,50 M unco popu­ o suprafaţă de alunecare. Cind *r fi avut timp să treacă pe la
la ră : 15,03 Rota uinluriloi ; 15,25 Corn- forţa de reţinere a solului noi de mai multe orî pină a­
p o iiio ui jo u 'â m ln ii - A»l!>ur Honeg­ sau a părţii superficiale din cum. Dar niaî trebuie reţinui
ger : 16 00 Kodiojurrrol ; 16,20 Cinlâ încă ceva : unda seismică (zqu-
Viei O»' □ Soclu ; 16,30 Tribuna rodia ; roci este mai mică decît ten­
16,j j Konloio re pie ie n iailvâ o Armo- dinţa de curgere, materialul a- duirea) nu se propaqa la dis­
lei ; 1 /.C5 Pentru polria ; 17,33 Con­ fînat Işi pierde stabilitatea, tante aşa de mari. {din Asia
cert do munco populoră ; 10,10 Ro- pînă la noi) decît în cazuri cu
visto economică : 10.30 M u/ică ujoo- alunecă pe arqile sî curge la
ro ; 19.00 G aieto radio \ 19,30 M u ie vale. provocînd răni în Înve li­ toiul excepţionale. Această
co de c iiro d o ; '9 43 Mici p in e ln- şul solului. Astfel de fenomene undă slăbeşte din ce în ce, pe
stiunv-în'.oIe; 20,05 Toblelo do ic o r o ; măsură ce se depărtează de lo­
20.10 Mfcinco popLilmo ; 20.20 Arghe- se produc uneori pe întinderi
ria n n : 23,25 M elodii dc p rc lu lln d e n !; maf mari (coasta unui deal rii) geografic unde s-a produs
2V00 Atenţiune, pă.'inji I : 21,20 For- zona ocupată de un crlnq dc? (epicentru), plnă Hnd s«» stinge. s\,
mo! io Jomc» lo s l : 21.30 Moment
po rr'c : 21.15 Solnio serii - Illneo un sat) sau afectează suprafe­ In ţara noastră se cunosc
r-ib n re v : 22.00 Radiojurnal : 22,20 ţe mal mici si sînt puţin adînci. mai multe zone numite zone
f i i ; 2?:i0 M u /i;o dc ¡o m : 23,00 seismice, în care se produc
-¡-A u;ooiâ : 0.03-3.00 Eitradc Dacă alunecările sînt bruşte
nortu'iiA- Sl dacă se produc prăbuşiri de cutremure de pămînt. Cele mai Joc la mijlocul terenului. Un atacant brazi­ Bucurie în tabăra românilor. Dembrovjcht
PRUUKAMUL ][ : 6.U0 Piogiom mu- materia) în canlltăti de zeci cunoscute sînt în Vrancea sl In
lic o i cie d intîneoto; 7,00 R adiojurnal! de sute de mii sau de milioane M un ţii Făgăraşului, apoi In lian încearcă să treacă de un apărător de-al a marcat al doilea gel. Tâtaru ¡şl manifestă
7.10 Progrnm m uiicul de d irrln ea tâ Dobroqea. în zona Beqa — Pe­ nostru. Fază din meciul Brazilia - România. bucuria, sârutindu-l pe autorul golului.
(co.flnuo,e) ; 9.10 Toi înainte : 0.23 de metri rtihi. materialul pro­
M o,i in tcrp i« \i _ pionisti/l Aldo Clc- duce o zguduire locală, care riam ş.a. Acestea însă nu au (3-2).
colini , 9.00 la ro lu ri de odinioară ; este însă altceva decît cutre­ Fotografii după micul ecran de V, ONOIU,
9.10 C rix de lim bo iporuolo : 9,30 nici o legătură n i ploile, orl-
P ic :; co<ole; 9,40 TeoUu rodlofonlc: murul de pămînt. cît ar fie ele de abundente.
11 23 M elodii isopuloro ; 11,30 MuHco O astfel de surpare bruscă
ufcorc : 12.03 A /onprem ie/6 cotidio- Ploile au efecte de suprafaţă,
n i : 12 15 Conitert de prim ; 12.33 s-a produs In anul 1838 la con­
So^culum ; 13 00 Concert de p rim ; fluenta Văii Suharduluj cu va­ pe clnd cutremurele au cauze
11.10 Carieu ftiin ţilic â 13.40 Selec- lea Bicazulul, In urma unei adînci. în scoarţa $1 sub scoar­
|iun, dm opereta Voievodul ţlg o n llo r
de lol»onn Strouss: 14.03 Prelucrări ploi torenţiale. O mare canti­ ţa pămlntulul, Centrul de unde
de folclor : 14 30 M unco ujooro ; tate de rocă s-a prăbuşit din întreprinderea
14.55 Ş iim lo la ?i ; 15.00 Opero se propagă (hipocentrul) se a*
pentru to ţi : 15.30 Form atlo Rlchord masivul Piatra Ucigaşului sl e flă la zeci şl sute de km în In­
Os !>onii|l<y : 15,40 PubHcUote ro dio : închis valea. S-a format Lacul 17.00 M icioovonprem leră |
16.-’ 0 Rod!o;uri«a! : 16.20 Arta Inter­ Drum de fier cu drum de beton se întretaie. Asemenea teriorul globului pămîntesc. 17,OS Buletin de ştir) |
pretării corole : 16.50 Pe leme m edi­ Ro$u. 17,10 Teleţcoolă i
cale r 17.00 Solişti ţi orchestre de imagini se intilnesc multe po Defileul Jiului. Ele au o caracte­ 16.00 Re<ital de poezie Tudor Ar» de industrie locală Deva
g h e il ;
prelutm d^ni : 17,35 Teatru serlo! ; ristică : omindouâ au fost durate bârboteşte si trainic In gra­ O altă urmare a ploilor $!- Prof. univ, dr. NESTOR LUPEI
19.00 Concert de m uilco populoră : nitul munţilor. a îmbibării excesiv© cu apă, 16.13 Folclorul rom ânele p o ile ho­
lO .Î'' V orlelotl m uilr.ola: 19.30 Acasă Institutul politehnic tare. A niom blul „M u g u re ­
Io D I. Suchlonu ; 19,50 Noapte bu- care se arată In perioadele de Timişoara lu l* din Cralovo — In Bel­
g ia ;
16.40 Le «olan — em iilune pentru
ih m conducătorii auto i
16,SS Recital JuIleNe Oreco |l Angajează de urgentă:
Chorles Trenet (Franţa) |
O toartă (roglcâ au c»ut »1 ou »1 o » lă it p o p u la tllla b ă ftln o i* I*,13 A nunţuri, pub licitate ;
dinamita, sau l-a secerat cu căror apariţie a fost sltuală locului poliţişti si anchetatori,
de Indieni din unele ( 6 r i «ud-americane. Eilerm lnarea Ier continuă 19,20 1001 de ie ri H e m lilu n * 0 TIMPLARI CALIFICAŢI ;
mitralierele. da oamenii de ştiinţă cu a­ care au deferit justiţiei un pentru cel miel ;
jiite m o tic , pe d lferllo căi.
proxim ativ 13 500 de enf în grup de 18 persoane, printre 19,30 Telejurnalul de seoră ; O MUNCITORI NECALIFICAJI, care au lucrat
In ultim ii onl au devenit cunoscute re a lită ţile igudultoore din S. P. I. urmă. El nu bănuiau că pă- care două femei. Au Ieşit la 20.00 Film orllstle : „M a e itru l* —
Brasilia. Ele nu io llm lte o iă In iă la aeeailă (oră. S ituaţia Indie­ o producţia a studioului în tîmplârie şi nu au calificare, în vederea calificării
n ilo r e ite la (ol de Inoglcâ In Veneiuela, Columbia, Ouyona, mînturile pe care trăiesc con­ iveală atrocităţi halucinante. Tv. din R P. Polonă ; lor prin cursuri de scurtă durată.
In cazul Braziliei, misiunile ţin diamante, aur, cauciuc, cel Unul din „vînăto ri", Anselmo 21.23 „M a l o»e(l o întrebară f* -
Bolivia, Poroguay, Argentina, unele ita te din America Centrolă. emisiune de cultură ftlln ţl-
de exterminare sistematică, a mai fertil sol.. Nievers Agulrre, a căsăpit cu * Salarizarea este prevăzută de H.C.M. nr. 914/
Foc ln1r*o oorecare m âiură excepţie Chile, Mexicul, Peru. flcă. C on trib u ţii române»!!
Indienilor au fost organizate Firme $1 întreprinderi au o r­ securea „circa* 50 de indieni Io dezvoltarea a vla ţlo l ; 1968, H.C.M. nr. 546/1970.
în ultim ul limp (îe... „Societa­ ganizat adevărate expediţii de (nu-şi amintea numărul exact) 22.23 Pentru Iu b ito rii m u ilc ll de CEI INTERESAT! SE VOR PREZENTA LA BIROUL
|ozz. Benny Ooodmon »1 or-
La Caracas a avut îoc r«- da albi „binevoitori*. La scurt tea pentru protecţia Indieni­ cucerire. Contactul dintre alb — ceea ce a determinat ./So­ cheztro za |
cent prim ul congres al Indie­ timp au început chiar să se şl Indianul prim itiv a fost, fi­ cietatea de vînătoare" să-i 22.13 Telejurnalul de noopie. PERSONAL AL ÎNTREPRINDERII.
nilor din Venezup.la. A u fosl arate în colibele indienilor, lor", cunoscută sub Iniţialele reşte, dificil. A lbul a soluţio­ confere titlu l de ,rege al secu­
dezbătute probleme legat® de und© Impârţeau clte două pa-* S.P.I. Aceasta fusese creată cu nat însă toate greutăţile pe rii". Un altul, Ramon Santana,
situaţia social-economlcă a a declarat i „A m omorît o fe­
grupurilor etnice de , Indieni tită de v t « o şase ani cn un
din această ţară sl de în g rijo ­ dom ag pentru că ţipe îngro­
rătorul proces al dispariţiei zitor iîngă cadavrele pă rin ţilor
lor. el*. Una din femei a arătat < întreprinderea de prospecţiuni şi explorări
,C el mai răi erau copiii . Se
Congrese de acest fel au
mai avut loc si în alte ţări. m i i d is p a r m m ? tăvăleau pe pămînt $1 ţipau.
fn 1969, la Santiago de Chile Unul din oamenii noştri a 4
se desfăşura al II-lea Congres lichidat o fetiţă cu cuţitul.
N îd nu ştiam că este Inter­
al Institutului International de
zis să vtnez! pe aceşti eâlbe-
apărare a drepturilor Indieni­ geologice „Banatul“ Pravila
t i c r i
lor ( In 1968, la Ciudad de
Dar 1n urma anchetei între­
Mexlco — al V H e a Congres chete de familia. Tribul Tapa­ peste 20 de ani în urmă, fn calea forţei. Acest contact a-a
pentru problemele populaţiilor iuna nu mal există astăzi, căci scopul stabilirii unul conlact caracterizat prin spolierea prinse, situaţia nu «-a îm bu­
nătăţit. Exploratorul suedez
indiene din cele două Amerlcl. zahărul dăruit da generoasele cu triburile prim itive si al „c i­ populaţiei indiene, acapararea Lars Pearson, care a făcut dez­
Au fost adoptate atunci rezo­ „fete palide" era amestecat cu v iliz ă rii1* lor. In 1938 însă pămînturilor, transformarea în
văluiri zguduitoare în legătură Str. Cloşca nr. 29, judeţul Caraş-Severin
lu ţii prin care s-a făcut apel o otravă puternică, folosită S.P.I. a devenii obiectul unui sclavi a indienilor apţi de
cu exterminarea populaţiei In­
la autorităţile din ţările res­ pentru stlrplrea şobolanilor... scandal de mari proporţii, du­ muncă, exterminarea celorlalţi, digene din regiunile Amazo-
pectiv© pentru a îua măsuri M al exista un trib de In­ pă ce un raport de 20 de v o ­ mai alea a femeilor şi cop ii­ niei, arăta pi intre altele > ANGAJEAZA DE URGENTA :
de îmbunătăţire a situaţiei In­ dieni — Pataşo. Prin aşezările lume, întocmit de mal multe lor. „Clnd l-am vizitat pe Culba,
dienilor. lor au fost trimişi „m edici", comisii pe baza unor cercetări în Iulie 1968, la un moment
Din nefericire, nimic nn s-a cu misiunea de a-f Inocula efectuate în statele Braziliei, .CU1BADAS" dat au apărut cîţlva membri W ingineri mineri Formele de angajare se întocmesc la
schimbat şl procesul dispari­ preventiv contra diferitelor a dezvăluit adevărata activita­ ai ultim ului grup ce mal trăia ® ingineri foraj sediul secţiei.
ţiei indienilor a continuat. Un boli tropicale. După ce au fost te de genocid a acestei o r­ In Chile, trib u rile de In­ în afara celor două sate (u lti­ # Inginer mecanic Salarizarea : grupa A.
exemplu al evoluţiei aceslul Injectat! o data sou de două ganizaţii. dieni din Ţara de Foc au în­ mele din marile aşezări ale In­
proces îl oferă faptul că nu­ ori, Indienii au prim it Si îm ­ Dar, sub diferite forme, ase­ ceput să fie decimate încă dienilor Culba)- El fuseseră inginer topograf Se acordă spor de şantier 30 la sulă,
mai în regiunile AmazonieJ, brăcăminte de la medicii b i­ menea .S.P.I." au exislat şi înainte de primul război mon­ locma! atacaţi şl urm ăriţi de # inginer economist cazare 150 lei, sau în cazul că sint gru­
unde în anul 1500 existau 4 nevoitori. mal există In multe alte ţâri dial, Intr-o asa măsură Incit coloniştii albi — bărbaţi sl fe­ pe de 30 muncitori la distanţe mai mici
milioane de indieni, maî tră­ Dar bucuria le-a fost de ale Am ericii Latine — In V e ­ plnă astăzi ele au dispărut a­ mei — care orqanlzaseră o # tehnicieni topografi transportul se face la domiciliu de că­
iesc aslfizi 300 000, iar durata scurtă durată- indienii Pataşo nezuela si Columbia. în G uya­ proape în Întregime. „ vlnâtoare'’. Au fost măcelăriţi Pentru sediul întreprinderii, salarizare
medie a vîetii acestora depă­ nu maî există — seringile nu na $1 Bolivia, în Paraguay şi Maî recent, în 1967, în zo­ 20 de Culba. Satul în care lo ­ conform H.C.M. 914/1968. Se asigură tre întreprindere.
şeşte rareori 20 de ani... conţineau seruri binefăcătoa­ Argentina. nele de frontieră dintre Co­ cuiau fusese tot timpul ame­ cazare. ® Angajăm şi brigăzi (echipe) com­
re, ci virusul variolei, iar hai­ Istoria arată că după colo­ lumbia si Venezuela, crescă­ ninţat de coloniştii albi. Aceş­ plete in condiţiile art. 16/2 sau 16 din
ZAHAR. HAINE. INJECŢII nele fuseseră luate de la bo l­ nizarea teritoriilor uşor acce­ torii de vite au organizat ade­ tia ucideau toate animalele Penlru secţia Şasea Montană, judeţul Codul muncii.
navi de variolă... sibile din aceste ţări, albii în ­ vărate vînători de oameni., Du­ din îm prejurim i, pentru a în­
In pădurile Junglei brazilie­ Iniţiatorii acestor asasinate treprinzători au trecut curînd pă numele Indienilor Cuîba. fometa pe Indieni sl a-l forţa Cara^Severin, angajează : Se asigură masă contra cost la canti­
ne din Mato Grosso trăia tri­ în masă nu au recurs de fie­ la o a doua etapă — aceea a aceste expediţii sîngeroase au pe această cale să cedeze pă- 9 mineri nă, cazare pentru nefamilişti la dormi­
bul de indieni Tapaiuna. De care dată la mijloace atlt de explorării si exploatării vaste­ căpătat denumirea „culbadas". m înturlle I6r sl să lucreze
la o vreme, în preajma coli­ rafinate. In cazul tribului C in­ lor rcqiuni de junglă, riindu-$i Toţi indienii IntllnitI în cale pentru o plată derizorie pe pB- # ajutori de mineri toarele secţiei.
belor acestora au început să seama că ele ascund mari bo­ erau doborît). Masacrele au mînlurite marilor latifundiari". # vagonetari (muncitori ns:-»!*(tc~ţ») Informaţii suplimentare se pot primi la
ta Larga, de exemplu, indienii găţii naturale. Ofensiva c iv ili­ devenit cunoscute prin scri­
apară lădile cu zahăr, picate brazilieni au fr>sL lichidaţi cu zaţiei capitaliste a găsit aici soarea adresată de un jurist AL. ALCALAY # sondori telefon 106-107-108, interior 96 Oroviţa.
parcă din cer. Misterul a fost ajutorul unui avion, care ¡-a triburile de indieni, primii lo­ unul ziar din Bogota. Guver­
dezlegat imediat « erau lăsate împroşcat ou încărcături de cuitori din America de Sud, a nul columbian a trimis la feU (Va urma)