Page 40 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 40
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4799 £ VINERI 12 IUNIE 1970
teviriiri li i im n număr oraşului- Au fost inundate nu
meroase case, spitalul, policli
nica C.F.R.. complexul alîmen-
lar. tipografia s¡ alie clădiri.
La V iile Dejului, apa a pă
ţa locului, indicaţiile şi sfatu truns în 70 de locuinţe, Iar la
rile date conducerii şantieru Ocna Dejului au fost Inundate
(Urma
lui au făcut să se treacă ime doua şcoli. Apele Someşului
diat la lucru pe trei fronturi : atinseseră joi la ora 15 nive
deblocarea galeriei şi a batui- lul de 5,80 m, depăşind cu a
«pe. ;i ni;n riinius <liu trupul ci doului pentru începerea lucră proape 2 metri cota de inun 0 delegaţie a
abi.i in.'ilţai. Volbura a înecat rilor de refacere, recuperarea daţie. Au fost luate masuri e
d(*uâ cxravatourc de marc ca- şi repunerea in funcţiune a u nergice de apărare a bunuri
pacitotc, un buldo/cr S de tilajelor şi. concomitent, conti lor materiale. M.A.N. în vizi
1 300 tone, a distrus complet nuarea lucrărilor pentru con In urma ploilor torenţiale
(trenuri din tuburi de beton strucţia barajului. căzuie în zona m unicipiului şi
pe lungimi de sute de metri. Oamenii şantierului, animaţi localităţii Cil3u a lost inundat tă în R. S.F. ATLAS
Apele nu Muişciil din poniinl, de un profund sentiment pa şi oraşul Gherla. Sl/ada De
din pietriş, din beton, din zi* triotic. de acea solidaritate so jului. aliată în imediata apro
duri. au avariat instulaţii. Pa cialistă ce leagă în aceste zile piere a rlu lu i Someş, a fost Iugoslavia
gubele provocate de viitură fl- întregul nostru popor, au ho- cel mai qrcu lovită.
eevlui şantier se ridică pînâ în lărît ieri ca pierderile uriaşe Inundaţii se semnalează si «
prezent la 2 milioane Ici. produse de calamităţi să fie în la Iclod. Răscruci, Juc şi in FLOAREA
Oarba stihie a apei n-a lovit lăturate in decurs de mai pu alte localităţi situate pe ruta BELGRAD 11 — Corespon CUTREMURELOR
însă in echilibrul moral al oa ţin de două luni. angajindu-sc Dej—Cluj. Şoseaua naţională dentul Agerpres, N. Plopeanu, ţ
menilor. in forţa lor, în soli ca prin eforturi deosebite, prin- pe acest sector este acoperită PEKIN 11- — Corespondenţă Chineze, Kan Şen, membru al la Pekin, corespondenţi de transmite : Jo(, a sosit 1& Bel DE PAMINT
daritatea lor. Răspunzînd ca o tr-o totală dăruire, să reintre de apă. Circa 5 000 ha de se de la Ion Fintînaru şi Ion Gă- Comitetului Permanent al Bi presă. grad delegaţia M arii Adunări
armată disciplinată la chema cit mai grabnic In activitatea mănaturi refăcute după prima lâteanu : Cu prilejul vizitei in roului Politic al C.C. a) P.C, Fundalul sălii era ornat cu Naţionale, condusa de M ihai
rea Comandamentului munici normală de lucru. inundaţie au fost cuprinse din R.P. Chineză a delegaţiei M a Chinez vicepreşedinte al Co drapelele de stat român şi Dalca. preşedintele Comisiei Primula regalâ creşte
pal Petroşani ele apărare împo nou de ape. Comandamentul rii Adunări Naţionale şi o mitetului Permanent al A d u chinez. Au fost intonate im nu pentru politică externă a pe Insula Jawo (unde
Aseară, la ora 21.4Ü, la Co-
triva inundaţiilor — comanda judeţean Cluj pentru apărarea Consiliului de Stat ale Repu nării Reprezentanţilor Populari rile de stal ale celor două M.A.N., care, la invitaţia pre este denumita „floarea
m iletul municipal pentru apă
ment prezent la datorie din împotriva inundaţiilor ia In blicii Socialiste România, con din întreaga Chină, precum şi ţări. In timpul recepţiei, care şedintelui Comitetului* de poli cutremurelor de pomînt")
prima Clipă — sute şi sute de rarea împotriva inundaţiilor prezent masuri de prevenire dusă dc lovorăşul Emil Dod- Huan lim-şcn. membru al Bi s-a desfăşurat în lr-o atmosferă tică externă al Skupşlinei Fe Sl numai pe pontele vul
Betroşuni, se anunţa că apele
oameni au sărit în ajutor. Aco a unor noi pagube. naraş, membru al Comitetului roului Politic al C.C. al P C. de caldă prietenie. tovarăşii derale. face o vizită în R.S.F. canilor.
Jiurilor bat in retragere, că
lo. la Valea de Peşti, am văzul De doua zile, ploi torenţiale Executiv, al Prezidiului Per Chinez, şef al M arelui Stal Emil Bodnaraş şi Ciu En-lai Iugoslavia. Prîmula regolâ se deo
forţa umană este prezentă la
ieri ce înseamnă, pentru cei lo au fortat văile Dobrcstiului. I manent al C.C. al P.C.R., vicc- M ajor al Armatei Populare au rostit cuvînlări. Pc aeroportul Surcin. dele sebeşte de celelalte pri
fiecare punct de lucru. Da. Oa
viţi de calamităţi, sfatul sosit Holodului. Adnm ilnj. Barcău- preşedtnle al Consiliului de Chineze dc Eliberare. Li Sien- gaţia a fost înîîmplnatâ de mul« prin faptul că înflo
menii Văii .fiului, acest Încer ★
la timp. îndemnul, indicaţiile 1 of si altele din judelui Bihor, Stal. ambasadorul României la nicn, memhru al Biroului Po PEKIN l l . — Coresponden Bogdan Osolnik, preşedintele reşte numai în ajunul e-
cat detaşament de muncitori cu
organelor de partid şi de stat. care au inundai 11 410 hec Pekin. An rol Duma. a oierii o litic al C.C. al P.C. Chinez, vi- tul Agerpres. Ion Gălăteanu. Comitetului de politică externă ruperii vulcanului şi ser
Prezenţi la locul calamităţii, mari disponibilităţi fi/.icc şi tare teren agricol si parţial. recepţie în marca sală a A d u reprem icr al Consiliului dc transmite : In dimineaţa zilei al Vecci Social-Politico, de veşte localnicilor ca un
sufleteşti, cu o energic fără li
tovarăşii Inachim Moca. prim - 4G de comune. Cel mai mul! nării Reprezentanţilor Popu Stal. Go M o-jo. vicepreşedinte de 11 iunie, a avut loc o în- Marian Borisici şi Şandor original semnalizator. De
mite, fac dovada celor mai
secretar al Comitetului jude au avut de suferit localităţile lari din întreaga Chină. al Comitetului Permanent al A- liln ire între Emil Bodnaraş. Mesaroj. membri ai comitetu
¡nalte pilde <jc eroism, pentru îndată ce văd co primula
ţean de partid, preşedintele Co Pocola Şholod. Tinca. Pelrani vicepreşedinte al Consiliului lui. La sosire au fost de lată
ca localităţile miniere să-şi A u participai tovarăşii Citi dunarii Reprezentanţilor Popu regală înfloreşte, locuito
mitetului executiv al Consiliu Ponău. Gurbediu, Dohreşti si de Stal al Republicii Socialis ambasadorul Republicii Socia rii satelor situate la poale
lui popular judeţean. Duvid recapete cit mai grabnic locul altele. Au fost inundate 810 En-lai. membru al Comitetului lari din întreaga Chină, şi alte te România, si Norodom Sia- liste România la Belgrad. Va-
de cinste pe carc-I ocupă in le vulcanului îşi părăsesc
Lazăr. secretar o) Comitetului case şi evacuate preventiv a- Permanent al Biroului Politic porsoone oficiale chineze. nuk. şelul sloiului cambod sile Şandru. şi membri ai am locuinţele şi se refugiază
judeţean de partid. Gheorghe no du l aşezărilor noastre socia proapc 1 000 de familii. Au al C.C. al P.C. Chinez, premie A u fost prezenţi şefi ai m i gian. basadei.
Fcicr. secretar al Comitetului liste. fost. de asemenea, evacuate r u l Consiliului de Stal al R.P. siunilor diplomatice acreditaţi Au participat din partea ro In cursul după-amiezii. dele in locuri mai sigure. a
Această floare nu
municipal de nartid Petroşani, aproape 2 000 de animale. mână Aurel Duma, ambasado gaţia M arii Adunări Naţionale
Troian Blaj, prim-viceprcşcdtn- Joi dimineaţă. In amonte de rul Republicii Socialiste Româ a vizitat Muzeul Revoluţiei. făcut niciodată o preves
tc al comitetului executiv al Oradea, Crişul Repede şi Peta nia în R.P, Chineză, si M ir- Seara, preşedintele Comite tire greşită.
consiliului popular municipal, au ieşit din matcă, pe unele cea Nicolaescu, ambasador In tului de politică externă al
însoţiţi de specialişti din con brica de cărămizi „Crisana" şi Primirea delegaţiei române M.A.E., iar din partea cam Vecei Popoarelor. Stana To-
porţiuni, inundind parţial Fa
pagubele Noi inundaţii
ducerea Şantierului, au v e rifi bodgiana dr. Ngo Hou. mem maşcvîcl-Arnesen, a oferit un COLECŢIE 1
cat la faţa locului stafia de im butelierc a gaze bru al C.C- al Frontului N a dîneu în cinstea delegaţiei. Au ORIGINALA
pricinuite de dezlănţuirea ape lor lichefiate, fabrica de ulei, tional Unit, Kampuchea. mi participat Gustav Vlahov, vice
lor şi. analizînd starea de fapt, tăbacaria fabricii „C rişu l“ , Ba nistrul sănătăţii publice, re li preşedinte al Skupşlinei Fede Profesorul de istorie
au dat indicaţii preţioase, tre- în tară za nr. 4 şi vechea uzina de giei şl problemelor sociale al rale. Niaz Dizdarevici, membru Mork Mahlin din Lenin
eîndu-sc prompt la stabilirea v ’ ap3. de către preşedintele guvernului regal de unitate al Biroului Executiv a| Prezi grad posedă o originală
unor măsuri de maximă u r Comandamentul judeţean naţională. diului U.C.I.. Bogdan Osolni, colecţie, cuprlnzînd zeci
M un icip iu l Dej a fosl inun
genţă. Oamenii de ba/ă ai şan dai din nou. in noaptea de pentru prevenirea inundaţii Convorbirea care a avut loc preşedintele Comitetului de po de exemplare de şerpi,
lor a conlinuol s3 întreprindă
litică externă al Vecei So-
tierului şi-au asumat răspun miercuri spre joi, pentru a pa masuri energice pentru evita cu acest prilej s-a desfăşurat cîal-Polilice, şi alte persoane broaşte ţestoase, tritoni,
tra oara. Doufl v iitu ri care Mao Tze dun în lr-o atmosferă de caldă prie şopîrfe, rîme şi peşti exo
deri mari pentru trecerea Ime rea pagubelor materiale si oficiale.
s-au succedat la scurt inter tenie. tici. In 1960, profesorul o
diată )a refacerea uriaşelor pierderea de vieţi omeneşti. 1 primit din Philadelphia
val au cuprins cu o forţa
pierderi. Mutura analiză la fa* neobişnuita zona centrala n (Agerpres) * (S.U.A.) ouă de şarpe
ananas din.care ou ieşit 1
PEKIN 11. — Coresponden invitaţia P.C. Chinez şi a Co-
tă de la Ion Fîntînaru si Ion m iielului Permanent al A d u ••VW :-v***$fc* I doi pui de şarpe, care I
Gălăteanu : Preşedintele Mao nării Reprezentanţilor Popu 1 mosoară acum peste 2 m
lungime. Mahlin a obser-
Ajutoare de peste hotare Lin Biao au primii, in. după- Con Bo-da, Kan Şen, Huan 1 vot un şerpii şi pisicile,
vicepreşedintele
lari din întieâga Chină-
Tzc-dun
şi
fenomen intere
Au fost prez.enţi Ciu En-lai,
sant :
amiaza zilei de 11 iunie, dele
i
care sint mori amatori de
gaţia M arii Adunări Naţionale
Iun-şcn.
şi a Consiliului de Stal ale
Din parlca română au fost
laolaltă.
Republicii Socialiste România, prezenţi membrii delegaţiei. A şoorec). pot convieţui
Consiliul federal elveţian a ma „M a lin o ski" — 10 000 şi de ajutorare, un cec In valoa condusa de tovarăşul Emil fost de fată. de asemenea. A u
făcui o noua donaţie pentru lingi. re de 20 000 franci francezi. re) Duma. ambasadorul Repu t
zonele calamitate, conslind In Firma „Felipe Fuster“ din Societe Generale dc Belgi Bodnaraş, membru al Comilc- blicii Socialiste România în UN NOU MATERIAL DE
maşini de construcţie, aparale M adrid a comunicat că va ex que a donat 25 000 franci bel tului Executiv, al Prezidiului R.P. Chineză. CONSTRUCŢIE
pentru detectarea şi localiza pedia, pe calca aerului, o se gieni în folosul zonelor sinis I Permanent al C.C. ai P.C.R.. Inlrcvcderca care a avut loc
r e a defectelor pe reţelele de rie de medicamente dest.ina'e trate. vicepreşedinte al Consiliului cu acest prilej s-a desfăşurat I In Cubo s-a pus Io
• canoli/are sau qaz metan şi zonelor sinistrate — 4 500 di- Societatea „Diamant Bank" I punct tehnologia elaboră
diferile alte produse în valoa lerile vitamine, precum şi anti din Belqio o donat 5 000 franci de Stat. care se allă la Pekin înir-o atmosferă de prietenie rii unui nou moterial de
re loială de 500 000 franci el biotice $i gamaqlobulina. belgieni. într-o vizită de prietenie, la cordială. I construcţie, obţinut din
veţieni. Secretarul Asociaţiei de Uzinele „V oest" din Austria deşeuri de trestie de za
Conducerea centrala a U n iu prietenie Austria — Românio.- au oferit 50 000 şilinqi pentru hăr şî ciment. Noul mo-
nii Sindicatelor Libere Ger Ştefan Kukla. a donat 7 000 şi refacerea zonelor inundate. teriol este de 12 ori mol \
mane — F.D.G.B., din R.D. Ger lingi. Firma „H. N o sirvani" din * uşor decît betonul. nu
mană. a comunicai co a donat Din Berlinul occidental au Iran a donat in acelaşi scop arde, este rezistent Io
înc3 400 000 mărci. Cu aceas făcut donaţii : Cunler M ar suma de 80 000 riali * schimbările atmosferice sl
ta. contribuţia ei se rid ic 3 la quardt — 500 mărci, W ilb e rl ‘ Numeroase firme braziliene la ocţîuneo prtfddsfeldr
450 000 mărci. Toubmann — îmbrăcăminte In au făcut donaţii în medica chimice. Aceste calităţi ii
Organizaţia sindicală a In valoare de 400 mărci. Mari mente. alimente. îmbrăcăminte I vor asigura o largă apli
stitutului central pentru cer W ein e rl şi W ilholm Tissinq, ele. Astfel, fermele „RiclUcr“ Preşedintele N ixon a pro duminica trecută, preşedin care în construcţii.
cetări nucleare din R.D. Ger cile 180 mărci. Jak Alderstein, şi „M alves“ au donat medica cedat miercuri la a doua re tele Makarios a declarat că 1
mană a făcut o donaţie de C.erlrud Lieslelo şi Mariana mente în valoare de 2 0 )0 cru- maniere ministerială din u lti se află în posesia unor in fo r * FILTRU PENTRU
850 mărci. Jahn — cile 50 mărci. Julius zeiios şi. respectiv. 430 cru mele cinci zile. înlocuindu-\ maţii care arată că nu au fost \ PURIFICAREA
Şcoala de Infirmiere „La T eltle r — HO dolari. zeiros Firrno „R ira rd o ” a do pe ministrul muncii. Georges abandonate planurile unuf AERULUI
Sourf“ din Lausannc (Elveţia) Lectorul Dietmar Hubner. nai 202 cutii conserve, firma Schullz, cu James Hodqson, atentat împotriva sa. *
a trimis obiecte de îmbrăcă din R. F. a Germaniei. care ..Mcstele“ — 240 cutii lapte adjunctul acestuia. FRANŢA - Avenue des Cha mps-Elysees. Vedere de pe terasa j
praf şi rafea solubila, firma La Institutul de fizică şi
minte. medicamente şi alimen preda limba şi literatura ger Prima remaniere a avut loc Arcului de Triumf, din Place de l'Etoile.
te in valoare de 8 000 franci mana la Universitatea „Babeş- „Cofe Breşa Lld“ — 600 kg \ chimie din Moseovo s-o
cafea, firma ..Holiday Sao Pau slmbăla trecută, cind preşe construit un filtru care vo
elveţieni. lln lva i" din Cluj. a donai sa dintele l-a înlocuit pe minis 1
Biserica romană din M iom i lariul său pe lunile iulie şi au lo “ — un colet cu îmbrăcă trul sănătăţii, educaţiei Şi 1 curăţa aerul de poluări
- Florida (S.U.A.) colectează, gust. minte. bunăstării. Robert Finch, cu Un călugăr budist In Forţele populare din Cam- microscopice.
în aceste zile. diverse sume du 30 de membri ai colectivului Firma „M asrh ine ncxp orl und Ellîot Richardson, fost sub vîrslă de 74 de ani, Thlc I Filtrul este confecţîonot
bani şi obiecte. de români, care îşi desfăşoară Finanz“ din Elveţia a supli secretar de stat. Finch a de Thien Lat, şi-a dat ioc t din fire fine, foorte sub
Reprezentantul Aqenliei Co activitatea la Ambasada Repu mentat suma acordată iniţial venit consilier prezidenţial joi dimineaţă la Saigon, ţiri, obţinute din moterîo-
merciale a R. D. Germane la blicii Socialiste România si A - m 7 500 franci elveţieni. în pentru problemele interne. în semn dc protest faţă bodgia opun o rezistentă tot le sintetice. El funcţio
Bucureşti. H. Vasholt/,. a gi*n|ia economică a Republicii telul acesta donaţia ei loială După opinia observatorilor, de politica actualei ad I nează după principiul
comunicat că firma „Pulv- Socialiste România la Fraga, ridicîndu-sc la 17 500 franci îndepărtarea Iul Schullz. din ministraţii sud-vietnamev frecării intre diferitele fire
graph-C xporf' şi Uzina con precum şi în diferîle organis clvelieni. p o itu l de ministru ol muncii ze. Dala de 11 iunie I Şi îşi vo găsi aplicarea
structoare „R pprotchcnik" din me internaţionale cu sediul la Tot din Elveţia, firma ..Hill.i" s-a datorat opoziţiei acestuia marchează, totodată, o mai dîrză trupelor 1 moi întîî în medicină şi
Leipziq (R.D. Germană). care Praga, au hotărit să doneze din Lirhlcsteîn a contribui! cu tristă an ive rsare: 7 ani * industrie, ¡or pe viitor vo
au furnizat ulilaje tipoqrafiei salariul pe o luna. In valută. suma de 10 000 franci elveţieni fată dc politica guvernamen de la sinuciderea, în a- puteo fi utîlîzot şr ca izo
în construcţie de la Alba lu- Ceilalţi membri ai colcclivu - la refacerea zonelor sinistrate tală în domeniul salariilor. ceiasi feţ, a călugărului interventioniste I lator termic şi pentru pu 1
lia, au hotărît înlocuirea în lui vor dona salariul în valu din tara noastră. Thich Quanq Duc, care \ rificarea lichidelor. 1
mod qratuit a instalaţiei de tă, pe două zile, in fiecare Firma italiană „Biella Sha- a provocat o vie emoţie
fotcneproduccrr. avariată în lună. pînă la sfirsilul anului run k" a donat 300 000 lire ita In rin d u rile opiniei pu PNOM PENH 11 (Agerpres). triva poziţiilor forţelor inamice \ VALORIFICAREA 1
Com itetul Central al Parti
urma inundaţiilor, instalaţie a 1070. Acelaşi colccliv a trimis liene. îar firmele „M o n tl Fon- dului Comunist din Tallanda blice mondiale. Oficialităţile militare ameri din capitala provinciei Ratanak \ DEŞEURILOR DE !
cărei valoare este de 40 000 în România, celor rare an su derie“ si „A lfa Acireale" — a adresat un apel poporului cane de la Saigon recunosc că Kiri. La Pnom Penh. un purtă HÎRTIE
cîte 100 000 lire italiene.
mărci. ferit de pe urma inundaţiilor, Firma „Storno" din Dane tallandez In care denunţă ho- forţele populare din Cambod- tor de cuvînt ol administraţiei \
Direcţiile concernelor „Sul- colete cu Îmbrăcăminte. în gia opun o rezistentă tot mai Lon Noi a recunoscut că a- I i
In R.F. a Germoniei se
marca a oferit 5 000 coroane
7er" şi ,llro \vn -B o ve ri“ din El călţăminte şi obiecte <lc uz, daneze. tărîrea guvernului de la dîrză trupelor americano-SAigo- vioancle cambodgiene nu pot produc anuol 150 kg de
Bangkok de a disloca (rupe
veţia au anunţai că olera un casnic. Cetăţeanul egiptean Farid în Cambodgla, transmite pos Casa Albă a anunţat că neze care au invadat teritoriul ateriza pe aeroportul din apro t
nou ajutor conslînd dintr-un Pictoriţa Georqeta Arănies- preşedintele Finlandei. Urho khmer, Jransmite aqentia Fran pierea fostei capitale khmere, I hjrtie şi corton pe locui i
grup ctectrnqcn Diesel de 40 cu Anderson. care. Împreună Abdel Malek. proprietarul fir tul de radio „Vocea poporu Kekkonen, a accepta^ In v i ce Presse. In zona strategică Angkor, în ju rul căreia se tor. Dintre acestea cel
mei de export „Farid ct Co-
k\\’a. în valoorc de 30 000 cu fratelc*său, sculptorul Con- The Medîtcranian T ra d in q ’’ din lui lailandez“ . Totodată, ape taţia preşedintelui S.U.A.. denumită ..cîrliqul de un d iţă “ semnalează lupte între foitele I puţin 140 kg sînt arun
fram i elveţieni. slanlin Arămescu. artişti de Alexandria, a subscris suma lul condamnă complicitatea Richard N ixon, dc a face o lorţele de rezistenţă populară patriotice şi unilăli militare ale 1 cate în scurt timp Io
Firma „Rohner“ din Pralleln origine română stabiliţi Ia de 100 lire egiptene, drepl rcqim ului lailandez la răz vizită oficială fn Statele U n i au lansat patru atacuri susţi regimului susţinute dc trupe gunoi. Inginerul Kurt Her
— canionul Ziir¡eh (Elveţia) a M iam l — Florida IS.U.A.). au con lrib ulie personală în folo boiul de agresiune al S U.A. te. Kekkonen va sosi la Was nute asupra garnizoanelor Ar saiqoneze. I monn Reitner, din Essen,
depus la Crucea Roşie Elveţia deschis în anul 1968 o expo sul regiunilor care au avut dc în Vietnam ul de sud si ulili- hington Ia 22 iulie. matei americane, iar în secto O I (regiuneo Ruhr) s-o gîndit
nă I 000 franci elveţieni. F ir ziţie în mai multe oraşe din suferii în urma in u n d a ţiilo r zareo de către aviaţia ameri rul Siem Reop si in îm prejuri Biroul din Flanoi al Frontului i să valorifice ocestc de i
ma „In le n n e rku r", tot din Zu- tara noastră, au donat 100 do cană a bazelor m ilitare dîn + 0 « mile oraşului Komponq Thom Unit Naţional al Cambodgiei, şeuri. El o construit pe
rlch, a trimis ambasadei ro lari. în contul t 000 nl Băncii Doamna Edouard Callan- Tailanda. ca punct de plecare forţele de rezistentă populară anunţă agenţia V.N.A., a di i terenul unei foste exploa
mâne din Berna un rec in va Române de Comerţ Exterior, si drean dnn Paris a donat 500 în misiunile de bombarda Preşedintele Republicii In lanseaz.ă atacuri puternice a fuzat un comunicat în care se t tări miniere una din cele
loare de 3000 frânei elveţieni 10 000 lei In contul CE.C. franci francezi, îar mal mulţi ment asupra Republicii De dia, Varahgţrţ Vcnkata Glrl, supra unităţilor generalului arată că în cursul lunii mai moi mori şi moi moderne
pentru ajutorarea regiunilor 2000. cetfitenl francezi — suma de mocrate Vietnam. care face o călătorie prin mat Lon Noi. Ştirile fjransmise de forţele populare de rezistentă * instalaţii de prelucrare o
inundate. Cetăţenii americani de origi 2 370 franci francezi. multe (ărl europene, a luat agenţiile de presă semnalează au scos din luptă 12 000 de i deşeurilor de hîrtie. Reit
S-au mai prim ii donaţii din ne româna A. Cuculescu şi E. Dr. Popa Sever, din Belgia. ♦ O * cuvlntul In faţa plenarei Con ai treilea alac. în decurs de o soldaţi şi ofiţeri americani Şi ner o odunot deşeurile
parlca firmelor „Svona" din Ladislau au trimis Ambasadei a făcut o donftţie de 2 000 ferinţei Organizaţiei Interna săptămină, dezlănţuit împo- snigonezi şi au distrus o canti I din întreoga regiune
Austria — 10 000 şilinqi. „W it- române din W ashington suma franci belgieni, Pustiels Gue- Aqenjia France Presxe. c i ţionale a M uncii (O.I.M.). tate însemnată de armament. 1 Ruhr, le-o tocot in bucă i
helm Dickopf“ din R.l:. a Ger de 2 000 dolari. De asemenea, rard de 500 franci helgieni. iar tind surse Informate din N i Potrivit comunicatului, forţele ţele minuscule pe care i
maniei — 500 mărci, iar de la împreuna cu dr. Gavri) Curtís, G. Cornel de 450 franci bel cosia. relatează că (n u lti Referlndu-se la urqenta pro patriotice au eliber«t ire) cen le-o presat în cuburi de i
„Fedcralion of Japan Trade au expedlai 50 000 tablete de gieni- mele zile au losţ luate In blemei şomajului In m ajori Fostul preşedinte tre provinciale si 53 dc centre i cîte 500-1 000 kg, vînzîn-
Cooperaţives" — I 000 dolari. aspirină şi 50 000 tablete poli- Dr. Njkolae Gavrîzi din n- insulă măsuri severe de tatea ţărilor Asiei, preşedin raionale. I du-le opoi drept materie
Directorul Agenţiei de p u vitamină. raşul Blaqocvqrad (Bulgaria), securitate pentru protejarea tele Indiei « menţionat ca în . argentinian va fi primo fabricilor de hîrtie.
blicitate „P ub lilurist" din M i Cetăţeni români rezidenţi în a donat 100 leva. Iar diverşi preşedintelui Ciprului, Ma- Contra unei mici retribuţii,
lano. lle rlo lclli. a donat 100000 R.D. Germană au făcui dona alţi rctăteni din aceeaşi tară karlos. In îeqâtură cu aceas această regiune există în eliberat i tinerii adună o dotă pe
lire italiene. ţii eonstind în diverse sume — 45 leva şi 250 lei. ta, ziarele din Nicosia amin prezent 300 milioane şomeri Comunicat comun \ soptâmînâ hîrtîa veche si
Direclorul firmei „Le Tou de hani şi obiecte de Îmbrăcă Din Italia. Barsotti Puccini a tesc că tnlr-u n discurs rostit totali sau parţiali. M O N TEVID EO 11 (Ager l o aruncă într-o maşină
rism c franrais“ din pRris. Gu- minte. Astfel. Nalalita Honi- trimis pentru sinistraţi 300 de pres). — Un purtător de cu 1 care o fărîmiţeoză. In
tier. a donai I 000 franci. mus şi Palrice Nauinann — c i bluze vin! anonim al organizaţiei etiopisno-kenyan anul ocesto, Reitner vo
Brokerkii Valsamakis şi A - te 500 mărci. dr. Alex. Cojo- Cintăreala de origine româ C U R I E R clandestine uruguayenc „to rţe I prelucra 250 vagoane de
lcxalos. precum şi armatorii rariu şi Nicolae Sehnell — cîte nă Virqlnîa Zeani a mai do le armate revoluţionare orien BOMBASA-KEN-YA 11 (A - hîrtie pe lună, care vor fi
vasului .,Snn A n to n io “ din Pi 300 mărci, dr- V)ad Petru Bu nat obiecte de îmbrăcăminte, tale" (F.A.R.O.) a declarat la qerpres). In comunicatul I trimise apoi diferitelor fa
' reu angajat de întreprinderea jor — 250 mărci. dr. Ion M ă r- în valoare de 450 000 lire ita M ontevideo că generalul Pe comun dat publicităţii în u r ţ brici pentru o fi tronsfor-
..Navlomar" pentru un trans culescu şi V irg il Teodoresoi liene, pentru sinistraţii din Re dro Aram buru, fostul preşe ma vizitei pe care a efectuat-o i moţe in hîrtie de scris si
port de îngrăşăminte cu des — cîte 200 mărci. M edicii ro ghin. dinte al Argentinei, va fi eli împăratul Etiopiei, Haile Se- împochelat, carton, dosa
tinaţia Franţa, au hotărît să mâni Opri Firu şi Cala T ra Tot din Italia, pictorul Eu berat sîmbătă sau duminică. las^ie. în Kenya se arată că 1 re, scutece sou bilete de
done/c 0.40 dolari per tono ían, care se află la specializa gen Drâgutescu. de origine ro El a precizai că fostul pre ambele părţi si-au exprimat ) loterie. Cind fabrica vo
din navlul dalorat lor. In total re In' R.D. Germană, au donat mână. a anunţai că donează şedinte argentinian este sănă dorinţa dc a dezvolta relaţiile i lucro cu întreaga sa ca-
această donaţie reprezintă c ir cîte 200 mărci. De asemenea, lu cră ri de artă in valoare de tos şi că se va aduce la cu de cooperare. în special în pocitote eo vo pretucro
ca 1 500 dolari. Firmele respec studenta’ Suzana Buchshchalz. 920 000 lire Italiene. noştinţa politiei locul şi ora la domeniul schimburilor econo 300 tone de hîrtie veche
tive au mai donat pîna In pre a donat 150 mărci. Doamna Van Den Broek. din care generalul Aram buru va mice şi comerciale. Comunica \ pe zi.
zent I 000 dolari. Familiile A. N. Resller şl Belgia, de origine română, a fi pus în libertate. tul adauqă că tratatul privind
Firma ..Bunqc S.A." din An- K. Resller — State din Zurîrh făcut o nouă donaţie dc 10 000 Această organizaţie a dez frontierele dintre cele două t
vprs (Belgia), a donat suma au donat I 772 becuri şi o franci belgieni. minţit în lr-o convorbire tele etate, care a fost semnat de \
dp 375 000 franci belgieni. biecte de îmbrăcăminte. Tot din Belgia. S. Periu. o ri fonică cu ambasada arqcnli- împăratul Haile Selassie şi de OCHELARI DE HÎRTIE i
Firmele engleze „Enqlish Ca Asociaţia de prietenie „B el ginar din România, a donat 3 niană la Montevideo, ce a a preşedintele Kenyei. Jorno Ke- i i
lico" şi „H Goldmann Lld" au gia — România" din pro vin colele cu îmbrăcăminte. vut loc la l iunie că ar avea nyatla, reflectă relaţiile de \ In R.D. Germană o în *
donat cile 100 lire sterline. cia Liebc. a colectat I 000 kg Ruvandra Duşcova. cciăţcn- vreo legătură cu răpirea lui prietenie şi cooperare dintre ceput fabricoreo ochelari
Reprezentantul firmei engle medicamente. 2 000 kg alimen nS româna rezidentă în R. P. Pedro Aram buru, afirm lnd tot cele două ţări în spiritul Car \ lor incosabili confecţio
ze ..Kellogg Inlernational Cor- te şi 8 000 kg îmbrăcăminte. Bulgaria, a donat 120 leva. odată că ea .va asigura numai tei Organizaţiei Unităţii A fr i naţi nu din sticlă incasa-
poraiion". J. C, Riehards. a fă- Asociaţia ..Italia Caritas“ a M iliai Z.afiralo. originar din oaza generalului". cane. In cursul unei conferin bilă ci din hîrtie perforc-
i u! o donaţie de 500 lire ster donat 3 200 pături şi medica tara noastră. aflat în R D. Ger Potrivit unor surse din ca ţe de presă, înainte de a pă i
lini*. mente. mano. a donat 150 mărci. pitala uruquayană. autorităţile răsi teritoriul kenyan, împă * tă în 156 de puncte prin
Direclorul iirmei ..W'nrl- Organizaţia ..Radio Hjalpen“ Cetăţenii originari din Româ vor adopta imediat măsuri ratul Etiopiei a declarat că t care se vede Io fel de
mann“ din Pivilsrheide din Suedia a pus la dispoziţia nia. aflaţi în Brazilia Ion Dn- speciale iar toate căile de ac proiectul privind realizarea u b<ne ca şi prin lentile cu i
Deimold (R. F. a Germaniei). Crucii Roşii Suedeze suma dc milrescu sî Olga Radoscoviri ces — terestre, aeriene şi ma nei căi de comunicaţii directe i dioptrii. i
C.unther Grachten. a oferit su 500 000 coroane. au donai : primul — o maşină ritim e - - spre M ontevideo vor intre Addis Abeba şi Nairobi i I
ma de 3 000 mărci. Federada Noţională a Coo dc cusut electrică, cealaltă — fi sever controlate In vederea va marca o nouă clapă în in
un colet cu îmbrăcăminte. arestării răpitorilor lui Pedro tensificarea relaţiilor economi t
Din Austria, firma „W a rk o " perativelor de Consum din Aramburu.
a donat 15 000 şilingi, iar fir- Franţa a predat, pentru fondul (Agerpres) ce dintre cele două state.
Redacţia şl administraţia ziarului i Dava, str. Dr. Patru Groza, nr. JS. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065