Page 41 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ)
Pentru a •<

treia oară

in aceasta

primăvară

udă si rece

___________________________ 9 _____________ ANUL XXII. Nr. 4800 SIMBATA 13 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

JU D E ŢU L N O S TR U LU P TA In legătură cu apropiata vizită In Republica Socialistă Importante

România a delegaţiei de partid şi guvernamentale a U.R.S.S.

La Invitaţia Comitetului cu L. f. Bre j nev, «ecrehar ge­ vedere semnarea noului Tra­ economii la
tat de prietenie, colaborare şl
neral al C.C. al Partidului Co­
Central al Partidului Comunist
O AP ELE D E Z LÁ N JU ITE Român şl a guvernului Repu­ munist al U niunii Sovietice, va asistentă mutuală dintre Repu­
face o vizită oficială da prie­
blica Socialistă România şl U­
blicii Socialiste România, o de­
legaţie de partid şi guverna­
Socialiste.
lunii lu lla ax:.
mentală a U niunii Republicilor tenia în România, la începutul niunea Republicilor Sovietice lemnul de mină
Sovietice Socialiste, în frunte In timpul vizitei ia are tn
Colectivele de muocă din
cadrul Centralei m inereuri­
L A M IN A P E T R IL A lor neferoase Deva, urm ă­
rind creşterea ellcienţet ac­
tiv ită ţii economice prin re­
ducerea cheltuielilor mate­
riale de producţie, s-au an*
Fluxul extracţiei cărbunelui gajat să obţină anul acesta
0 economie de 1 160
mc
lemn de mină.
După 5 luni dc activitate,
acest angajament se mate­
să se desfăşoare ritmic şi reducerea consumului speci­
Prin
rializează cu succes.
fic cu 8.7 la sută, unităţile
centralei au realizat o eco­
nomie electivă de 813 mc
intensiv în fiecare zi şl pe această cale la redu­
contribuind
lemn de mină.
cerea
preţului de cost al
producţiei. Cel mal substan­
ţial aport la economisirea
In primele cinci luni din a- lizârii ritmice a sarcinilor de restanţe de plan care necesită lemnului l-a adus colectl-
cext an, prlntr-o mobilizare plan In flecare schimb, în fie­ apoi un alt asalt. Acest mod de ; vul l.M . Barza, fo primele 5
susţinută a tuturor factorilor, care zl. Dar o analiză amănun­ lucru se perpetuează astfel de I luni, aici s-a consumat pen­
colectivul minei Petrila a reu­ ţită a stagnării transportului la o lună la alta, de la un an i tru producţie cu 439 mc mal
şit sâ obţină, pe seama creşte­ subteran şl de extracţie la ziuă, la altul, deşi avantajele ritm i­ S puţin lemn declt era planl-
rii productivităţii muncii, un pe aceeaşi perioadă, scoate In cităţii sfnt unanim cunoscute şl I ficat. In acelaşi timp. la
spor de peste 5 000 tone cărbu­ evidenţi faptul că In 31 zile au recunoscute. De asemenea, nu i E M . Deva. prin folosirea pe
ne faţă de plan, realizînd In avut loc defecţiuni care s-au poate fl trecut cu vederea nici ! scară largă a susţinerii me-
acelaşi timp 200 000 lei econo­ soldat cu numeroase stagnări faptul că, din observaţiile efec­ j tallce a abafajelor — nu-
m ii la preţul de cost. Cu toate ale procesului de extracţie, a­ tuate pînă acum, s-a constatat | mal Io acest an exploata-
acestea, mulţumirea nu poale cestea reflectlndu-se plnâ In a­ că numărul absenţelor şl tn
fi deplină. In perioada respec­ bataje, unde lucrul nu s-a pu­ special al zilelor de repaus In j rea a fost Înzestrată cu pe-
tivă, din totalul de 124 zile lu­ tut desfăşura normal, perioade compensaţie este in creştere j ste 200 stilpl hidraulici —
s-a înregistrat o
economie
Ieri dupâ-omiaiă aici era un „fluviu" învolburat. Cu o xl înainte era şoseaua spre Ribiţa— crătoare, planul stabilit a fost mal lungi ori mai scurte de tocmai In perioada următoare de 188 mc lemn. Rezuttate
realizat doar In 44 de zile. Ne- timp. La acestea se adaugă şl asaltului din ultima parte a
realizarea sarcinilor în celelal­ faptul că, preparaţia fiind în lunii. Deci, dezavantajele nerlt- bune au obţinut şl minerit
te 80 de zile a fost influenţată incinta exploatării, nu se justi­ m icităţli apar pe toate frontu­ de la E.M. Certej. Alct con­
speciile de lemn la
sumul
Ploile torenţiale căzute !n cele mâl grele pierderi fiind tre localităţile Chlşcădaga — te, în timp ce locuitorii comu­ în 31 din cazuri de lipsa va­ fică existenţa sau construcţia rile. 1 000 tone minereu extras a
ultimele /ile eu cunoscut o in- înregistrate la Şantierul com­ Băita, Brad — Rlblţa, prac­ nei se luptau să ferească din goanelor C.F.R., iar în rest dc unor silozuri tampon pentru Cunosclnd aceste aspecte, la­ fost dim inuat cu 35.5 la su­
tensiiale deosebită şi In jude­ plexului hidrotehnic Valea de tic fiind blocată artera rutieră calea v iitu rii ceea te se nai unele defecţiuni în sistemul de compensarea stagnărilor de na­ tă ce ne-a relatat tovarăşul tă. In aceeaşi notă pozitivă
lui nostru. Pe versan(ii m unţi­ Peşti — aproape 2 000 000 lei, Brad — Bulzeşlil de Sus. Da­ putea feri, cetăţenii Victor preluare a producţiei de către tura celor arătate mai sus. Ast­ ing Gheorghe Giuclea, directo­ evoluează şl consumul de
lor. pe pantele dealurilor, a­ U.E.l.L, şi întreprinderea de torită ploilor căzute, pe linia Medrea, Partenie Tac, Aurel preparaţia Petrila şl datorită fel. orice oprire a instalaţiilor rul minei Petrila, referitor la material lemnos la Exploa­
pele s-au strîns în puhoaie, construcţii forestiere — apro­ Brad — Dealu Fetii s-a produs Zugravu, Adrian Micloa şi deficienţelor ivite în procesul de prelucrare a cărbunelui de­ măsurile întreprinse In vede­ tarea minieră Boifa-Haţcg,
dînd naştere pe rîuri şi pî- xim ativ 2 500 000 leî. o alunecare de teren care a Gheorghe Nistor au alergat tehnologic al minei. termină oprirea puţului central rea Încadrării ritm icită ţii In unde numai in cursul lunii
raie — multe dintre ele ptnă V iitu ra creată pe Cr-işul Alb, deteriorat calea ferată prin ap ă .^p re internatul. . şco­ F.ste cunoscut faptul că In ca­ Iar de aici pînă In zonele si­ drepturile el : „Analizele efec­ mal consumul de lemn a
in aceste zile aproape necu­ In zona comunei Buceş, s-a Numai în zona Bradului au lii, unde dormeau liniştiţi 72 zul minei Petrila orice oprire tuate la periferia cîmpului m i­ tuate au scos la Iveală că Ia iost micşorat faţă de preve­
noscute — la v iitu ri care au deplasat ieri cu viteză spre fost afectate de ape 25 de lo­ de copii, fără să ştie de peri­ a extracţiei pe puţul centraL nier, durata lipsei vagonetelor exploatarea noastră există po­ deri cu 10,48 mc la tlecare
depăşit cotele de inundaţii, re- cursul m ijlociu al rlu lui. La calităţi, printre care > Brad, colul ce-i ameninţa. Copiii au determină dereglări în desfă­ goale se prelungeşte proporţio­ sibilitatea realizării ritmice a 1 000 tone de minereu ne-
vârsîndu-se, dîslruqînd tot ce Brad, tn cursul dimineţii, n i­ Crişcior, M lhăllenl, Rlbita, Cri- fost treziţi cu grijă, scoşi din şurarea normală a procesului nal cu lungimea traseului şl sarcinilor de plan şi în acest feros extras.
au întiln it în cale. Apele re- velul apel creştea cu un cen­ şan, Vata de Jos, Baia de Criş pericol şi duşi in alte sale". de producţie în subteran, care cu tim pul In care puţul nu scop a fost elaborat un plan
pe/.i. dezlănţuite. s-au năpustit tim etru pe minut, culminaţia şi altele > au fost Inundate a­ Fiind de iată Încă de la p ri­ se reflectă în râmtnerl In urmă funcţionează. Spre exemplu, zo­ de măsuri dintre care amin­ Obţinerea de Importante
asupra localităţilor, obiective­ atingînd uzi metru peste cota proxim ativ 1 600 ha teren a- mele ore ale producerii v iitu ­ ce nu mal pot îl recuperate In na I. situată la cea mal mare tesc : pregătirea şi punerea In economii dc lemn la toate
lo r industriale, au Înecat mii de Inundaţie. Apa a intrat în grlcol — cultu ri şl păşuni, rilor, membri ai biroului Co­ cursul aceleiaşi zile. Şl cum distanţă de puţut central, din funcţiune în tim p util a noi unităţile miniere din cadrul
de hectare de culturi, au nă­ oraş. A u fost lovite unităţi ale pagubele moterlole provocate m itetului judeţean de partid, sarcinile stabilite pentru zilele 124 zile lucrătoare, luînd In fronturi de lucru, asigurtnd Centralei m inereurilor nefe­
vălit lurioase în casele oame­ J.I.L. Brad, I G.CL., Iar la I.M. neputtnd fl încă evaluate. Nu ai Comandamentului judeţean următoare slnt sensibil apro­ considerare perioada amintită, compensarea locurilor de m un­ roase Deva constituie în
nilor. Aşa după cum am in­ Barza, minerii n-au putut In­ s-au înregistrat victim e ome­ de luptă Îm potriva in un daţii­ piate de nivelul maxim al ca­ tn 105 zile nu şl-a îndeplinit că care se termină şi se scot continuare o preocupare a
format c itito rii noştri în zia­ tra tn schimburile I Şi II, fiind neşti şl nici pierderi de ani­ lor, împreună cu comandamen­ pacităţii de extracţie, restan­ sarcinile. din exploatare ; dirijarea mal consiliului de administraţie,
rul de ieri, puternicele revăr­ inundate Incintele minelor. male datorită măsurilor de e­ tele locale, au luat măsuri e- ţele se acumulează treptat A ­ Toate acestea susţin cu des­ atentă a transportului spre zo­ comitetelor de direcţie Şl
sări de ape din bazinul Jiu ri- Datorită măsurilor luate ime­ vacuare luate prompt de că­ »neigice pentru stăvilirea ape­ ceastă stare de lucruri a deter­ tulă convingere faptul că nu­ na I, eliminînd In acelaşi timp colectivelor minereşti, care
lor au provocat. înlr-u n timp diat apa n-a pătruns în subte­ tre comandamentul da luptă lor, pentru diminuarea unor minat ca o necesitate recupe­ mai ritmicitatea ar putea re­ acţionează lot mal stăruitor
scurt, mari pagube materiale. ran. In oraşul Brad au fost îm potriva inundaţiilor. In co­ noi pagube materiale pe care rarea producţiei restante In zi­ zolva problema realizării sar­ cauzele ce determină unele pentru extinderea susţinerii
Pe cursul celor două Jiu ri — inundate 7 slrăzl, oca. 60 de muna Băita, pentru evacuarea le-ar fi putut provoca. A u fost lele de repaus. Acest lucru s-a cinilor de plan la un nivel or­ strangulări ; Îmbunătăţirea a- moderne a abatajelor şl ga­
pînă la intrarea în defileu — case, au fost afectate 12 oamenilor şl bunurilor mate­ evacuaţi cetăţenii şi bunurile si făcut Insă cu multă obosea­ ganizatoric superior. Numai ast­ leriilor. perfecţionarea mo­
apele au lovit 8 înlreprinderl blocuri de locuinţe. In Crişclor riale din calea apelor dezlăn­ lo r materiale. La Brad, tovară­ lă, Iar uneori prin multă risipă fel se poate evita asaltul de la Ing. RADU SELEJAN nografiilor de armare, buna
şi obiective industriale de pe v iitu ra a lo v it 60 de case, dis- ţuite, a fost solicitat ajutorul şul loachim Moga, prim-secre- de forţă de muncă şl cheltuieli finele lunii care, lucru dovedit gospodărire a m aterialului
raza m unicipiului Petroşani, truglnd însemnate bunuri ma- şoferilor coloanei auto de la tar al Comitetului judeţean de de producţie suplimentare. nu o dată1, este urmat apoi de lemnos In depozite Şi Ia
scolînd din funcţiune instala­ leriale. In comuna Bulzeşlil Cariera de calcar Crâcluneşti, partid, preşedintele Com itetu­ Faptele relatate constituie ar­ o relaxare nedoritâ, ce se con­ locurile dc muncă.
ţii şi utilaje, blocînd căi de de Sus, pir Iul care a Ieşit din care au răspuns prom pt la lu i executiv al Consiliului gumente suficient de puternice cretizează In prima decadă a (Continuóte, in poţ. o 2-oj
acces spre exploatările fores­ matcă a inundat mal multe ca­ chemarea comandamentului lo ­ popular judeţean, a coordonat pentru a pleda tn favoarea rea- lunii următoare tn însemnate
tiere, luînd cu ele Însemnate se ale cetăţenilor, iar în Băita, cal. In noaptea de 11 spre 12 direct acţiunile de stăvilire a
bunuri materiale. dlstruglnd pîraiele Hărţâgani şl Trestia Iunie a.c., furtuna puternică apelor revărsate. Pe întreaga
numeroase case. s-au revărsat, acoperind te­ ce s-a abătut asupra acestei vale a Crişului Alb, un nu­
Un prim bilanţ al pagubelor renuri ale cooperativei agri­ zone a descoperit unele con­ măr masiv de cetăţeni, lu ptă­ Timpul continuă să fie nefavorabil
provocate In m unicipiul Petro­ cole de productiv, lovind mal strucţii şi şcoala din satul Be- tori al gărzilor patriotice, os­
şani arată că au fost distruse multe locuinţe ale cetăţenilor Jan. comuna Şoimuş, Iar apele taşi ai forţelor noastre armate,
total 20 de locuinţe, Iar alte din şalele Hărtăgani. Fizes şi Văii Câlanulul — ptrîu despre pompieri, lucrători de m iliţie
:U sînt neloculbile. Pagubele Lunca. Din cauza v iitu rilo r care putini au auzjt pînă acum şi securitate, au ridicat diguri P v | I • f • U • ( • v i I • A A
lor obiective şi străzi din oraş, n folosim fiecare ora prielnica lucrului iu cimp
materiale pricinuite celor 8 o- mari de apă. care au Inundat — au Inundat 10 gospodării pentru protejarea fabricii de
blective economice se p re lim i­ mal multe drumuri Judeţene, din Păuliş şi Şoimuş. pline şi a gării din Brad, a ai­
nează la peste 5 milioane îel, circulaţia a fost Întreruptă în- Pe celălalt versant al A p u ­
a locuinţelor din celelalte lo­
senilor. ploile torenţiale au
calităţi : şoferii au transportat In acest an, timpul a fost po­ şl tutun, precum şl gradul r i ­ efectelor dezastruoase ale ca­ semnalează, de asemenea, şi in
dus la creşterea debitelor p i­ sule de tone de piatră şi 5 800 trivnic respectării termenelor dicat de lmburuienare a cultu­ lam ităţilor naturale ? cadrul C.A.P, Romoşel şi Piş-
n u lu i Bătrîna. inundind în­
sari dc pămlnt, care au fost obişnuite de executare a lucră­ rilor nu reflectă altceva declt Din discuţia cu tovarăşul Ton chinţi.
treaga comună Vorta. Apele
puşi stavilă apelor. S-au asi- rilor agricole, ceea ce a deter­ folosirea cu randament scăzut Suclu, preşedintele C.A.P. Ro­
au acoperit peste 700 ha te­ Pentru urgentarea lucrărilor,
qurot maşini, bărci, utilaje ne­ minat ca In luna iunie sâ fie a tim pului favorabil de lucru, mos, am desprins faptul că şl nc Spunea tovarăşul Zcvpdei
ren arabil : în satele Vorla,
cesare intervenţiei operative. In actualitate un volum mare o mobilizare şi participare ne- In această unitate sînt mari
Valea Lungă, Visca, Luncşoa- Stănilă. secretar ul Corni lotul ul
Aseară, la Brad, oamenii erau de acţiuni, suprapunlndu-se se­ salisfăcătoare a cooperatorilor Intlrzierl Ia executarea unor
ra şi Valea Poienii au fost mănatul cu tntreţlnerea cultu­ la muncă. Edificatoare In a- lucrări ca ; semănatul porum ­ comunal de partid Romos, în
inundate 140 gospodării ale holărîti să facă tot ce e posi­ rilor sau cu recoltatul furaje­ ceastâ privinţă slnt cîteva as­ bului, recoltatul furajelor, în­ to;jte unităţile s-au repartizat
c e tă ţe n ilo r: şcoala, internatul bil pentru ca furia apelor dez­ lor. Nu este mal puţin adevă­ pecte Intllnlte zilele trecute. treţinerea legumelor, a viţel suprafeţele pe oameni şi se ur­
şi unele case din satul Visca lănţuite să nu poată produce rat Insă că unele tntlrzlerl au de vie şl a altor plante prâşi- măreşte îndeaproape modul
au fost izolate de a p e : dru­ noi pagube, pentru apărarea fost şl slnt cauzate de organi­ La data cind am vizitat coo­ toare. Cu toate acestea, In cum fiecare cooperator işl În­
mul Judeţean lila — V orta a zarea defectuoasă a muncit în­ perativa agricolă din Valdel ziua de 10 Iunie a c., clnd tim ­ deplineşte obligaţiile cc-l re­
fost acoperit de apă pe o lu n­ oraşului literalmente asediat. tr-o serie de cooperative agri­ clmpul era plin de oameni. Se pul era deosebit de favorabil;^ vin Ar fl de dorit Insă ca în­
gime de 7 km, între satele V a ­ In m unicipiul Petroşani, co­ cole, de participarea nesatlsfă- lucra Insă mal mult pe lotu­ In clmp nu erau prezenţi nici treaga putere şi capacitate de
lea Lungă şi Visca circulaţia mandamentul de luptă împo- câtoare a cooperatorilor la exe­ rile aflate In folosinţa coope­ 50 la sulă din numărul coope­ muncă, toate eforturile celor
tuturor autovehiculelor fiind cutarea lucrărilor In ctmp. - ratorilor, treburile din coope­ ratorilor. Diferenţa izbitoare peste 170 comunişti care lucrea­
Întreruptă. SIMION POP rativă fiind lăsate pe un pian Intre starea de vegetaţie a cul­ ză In cooperativele agricole din
Evident, pentru a
diminua
De Ia Vor|a, tovarăşul loan GH. I. NEGREA pierderile din recoltă singura secundar. Deşi culturile prâşl- turilor cooperativei şi cele de comuna Romos, a tuturor coo­
peratorilor să fie subordonate
toare erau năpădite de buru­
Buftea — prim arul comunei — soluţie nu este alta declt mo­ ieni, Iar plantatul tutunului pe pe loturile aflate In folosinţa In perioada actuală realizării
ne-a relatat unele aspeóle ale bilizarea tuturor forţelor şi 25 hectare şl recoltatul trifo lu -v cooperatorilor atestă existenţa in mod exemplar a lucrărilor
m ari posibilităţi
de a
unor
încleştării oamenilor cu apele (Continuare In pag. o 4-a) mijloacelor existente tn unităţi lui se află abia In faza de or­ spori considerabil .producţia a­ agricole, aceasta rcprezentlnd
Aşa arăta ieri dimineaţă fa ora 6 str. Moţltor din Brad. dezlănţuite, .In miez de noap- la realizarea In mod exemplar ganizare, consiliul de conduce­ gricolă, care Insă slnt slab cea mai substanţială contribuţie
Foto: I. GIUIAN a fiecărei acţiuni — respectiv re şl organizaţia de partid a valorificate. a lor la refacerea potenţialului
a Insămînţărlt tn cel mal cooperativei neglijează In mod agriculturii.
6Curt timp posibil a tuturor su­ nepermis Iniţierea de măsuri Restanţe serioase la semănat
prafeţelor rămase necultivate, energice In scopul salvării cul­ şl întreţinerea culturilor se N. TÎRCOB
aplicării praşilelor şl strtngerl! tu rilo r şl obţinerii de recolte
nutreţurilor. Astfel de sarcini sporite. Tovarăşa Aurelia Do-
stau şl In faţa Comitetului co­ brean, contabila şefă a unităţii,
munal de partid Romos, a con­ ne-a prezentat o situaţie Incre­
siliului popular comunal, a con­ dibil de slabă In legătură cu
ducerilor celor patru coopera­ realizarea normelor In sectorul
tive agricole de pe raza comu­ producţiei vegetale. De la Înce­
nei, a specialiştilor, a tuturor putul anului, cel peste 4 000
cooperatorilor şi mecanizatori­ cooperatori apţi de muncă, au
lor. Cum se acţionează Insă In efectuat mai puţin de 2 700 nor­
vederea obţinerii unor produc­ me, revenind In medie nici 7
ţii sporite la heclar, pentru a norme pe cooperator !
creşte contribuţia unităţilor la
Dacă Vasile Socol, Traian
înlăturarea pierderilor suferite Grozav, Lenuţa laneu, Saveta
de agricultură de pe urma
Groza, Marionra Gavrilâ, Vasi­
Inundaţiilor ? le Muntean, Opreana Ctuclu şl
Apreciind activitatea depusă alţii pun la inimă Interesele
de cel peste l 000 de coopera­ majore ale unităţii, participlnd
tori şi mecanizatorii care de­ la majoritatea lucrărilor ce se
servesc cooperativele agricole efectuează, există unii coope­
din Romos, Vaidei, Romoşel şi ratori, doar cu numele, care
Fişchln|l prin prisma realizări­ ignorează obligaţiile ce le re­
lor de plnă acum. se poate vin. Printre aceştia se numără
spune că potenţialul de produc­ Ana Petică, Ileana Nistor, Ma­
ţie al unităţilor respective nu rin Hochei, Socol Saveta Iul
este nici pe departe va lo rifi­ Gheorghe, Nedel Marla lui Ni-
cat la nivelul posibilităţilor. colae etc. Cum oare dacă nu
Faptul că au mai rămas de tn- prlntr-o contribuţie activă, zl Cooperatorii din brigada a treia a C.A.P. Romos, condusă
Pe strada Horia. Din bordură in bordură apă. Apă amenin­ Militarii au fost şi de astă dată la datorie. Imaginea de sămlnţat peste 350 de hectare de zi, la executarea lucrărilor de Maria Băroî, execută prăşltul cartofilor pe suprafeţele ce
ţătoare. faţă reprezintă doi ostaşi, într-o barcă, gata să intervină. iu porumb, că mal slnt zeci de agricole înţeleg unii coopera­ le-au fost repartizate. Foto : V. ONOIU
hectare neplanlate cu legume tori tă particip« la tnlăturarea