Page 42 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 42
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Ur. 4800 @¡> SIMBATA 13 IUNIE 1970
rz
Utilajele pen
tru campania
de recoltare
Dintre toate unităţile icolore Şcoala generală din Toporflştf, mol preţioase cărţi. Generaţii nliote In perioada vacanţei
ole judeţului Hunedoara, Liceul judeţul Vailui. le viitoare dnd vor deschide In favoarea elevilor noştri
de cultură generală din llio Un număr foorle mare de aceste cârti vor citi cu profund slnlitroţl ? sint revizuite
o fost cel moi greu lovit de şcoli ne-ou trimis cărţi bele respect numele acelor dona După cum se cunoaşte,
(urio apelor nestăpinite ale tristice, manuale şcolare ca : tori ce au contribuit prin o- pierderile materiale ale şco
Mureşului. Incepind din 15 mol Liceul din Bărbenl, Judeţul Vil- Jutorul lor modest la refacerea lii noastre lint mari : 23
bibliotecă, şi reparate
a.c. opele ou fosl mereu pre ceo. Şcoala generală nr. 16 unul fond cultural bogat. de săli de clasă, labo
zente in curtea liceului. Peste din Bacău, Şcoala generală Toate aceste fapte de pro ratoare. muzee.
700 de elevi au lost nevoiţi nr. 75 din Bucureşti, Şcoala fund umanism, care dovedesc vor trebui tâ fie refăcute. Co
to se despartă de băncile lor generală din Tirguşor, Judeţul înalta conştiinţă socialistă o lectivul nostru profesoral, pă In urmă cu citeva zile am
pentru ocest an jcolor. pii- Constanta şl oiţele. Şcoli din maselor, profundul patriotism rinţi) elevilor, cu sprijinul per vizitat, împreună cu tehnicianul
1 insă < ozduire câlduroosâ manent al organelor locale de Simion Gîlea, de la serviciul
Io şcolile generale din Brănljco, partid şl de stat, sintem ho- de reparaţii al I.M.A. Haţeg,
V .*2l, Gurasado. Vorţo, Lopuş- lăriţl ca In timpul cel mai scurt secţiile de mecanizare de la
nic $1 altele. Cu sprijinul per să refacem totul, chior mal CA P. Toteşti, Ostrov, Sormlze-
manent primit din porleo Co ÎNTREAGA ţ a r ă bine de cum a fost. In aceas getusa şl Densuş.
mandamentului judeteon de tă vastă activitate simţim a- întregul utilaj - combine de
apărare împotriva inundări! or loluri de noi eroico noastră recoltat cereale, prese de ba
5» ol Inspectoratului şcolar ju clasă muncitoare. Zilnic zeci lotat paie. combine pentru si
ternatul liceului, cu peste 150 ALĂTURI DE NOI de muncitori, oenslonorl din şi reparat, aflindu-se în bună
deţean am
reuşit ca intr-un
loz şl batoze - a fost revizuit
timp record să transferăm in
Hunedoara renunţă la odihno
ur
stare de funcţlonore. Am
binemeritată şl ne a|utâ la re
de elevi, Io Dobro creindu-se pararea centralei termice, la mărit îndeaproape executarea
ostiei condiţiile ca 8 clase ale scoaterea parchetului din să reviziilor şl reparaţiilor -
liceului să-sl continue in mod lile de clasă. Mulţumim con ng-ou »pus Inginerii din C.A.P.
să După ce se încheie fovăţămiiituB
normal cursurile Judeţul Hunedoara ca i Liceul de oare dau dovadă, vor ră- ducerii întreprinderii de con - pentru că sîntem direct In
Rănile produse de aceste pedagogic din Deva, liceele mine înscrise cu litere de aur strucţii siderurgice Hunedoara teresaţi ca întregul utilaj
calamităţi ale naturii au fost din Haţeg şl Petroşani au ve In cartea de onoore a şcolii pentru ango)amentul luat de fie bine pui la punct şi eo
mari, durerile noastre qrele. nit în ajutorul coleqilor sinis noastre. Vor trece ani şl dece refacere a şcolii noastre, mun poată f( folosit cu întreaga ca-
dar le-am suportat mai uşor traţi Cu manuale, cărţi bele- nii dor sintem convinşi că în citorilor acestei întreprinderi oacitate la lucrările de rocol-
deoarece am simţit alături de tri;:ice, colete etc. tre şcoala noastră şi aceste care muncesc zl de zl aici. tore. de partid la oraşe
noi întreaga ţară. Zilnic pri Cu citevo zile in urmă am şcoli, intre noi şi aceşti cetă Toote aceste fapte ne-au La adresa şefilor de lecţie
mim zeci de scrisori de com primit de Io Şcoala generală ţeni cunoscuţi şi necunoscuţi cimentat convingerea nouă, şl a mecanizatorilor, Inginerii
pasiune din partea cunoscuţi din Arbore, Judeţul Suceava, vor continua să existe puter celor core om suferit de pe din cooperativele agricole ou
lor sl necunoscuţilor, ie d de sumo de 1 773 lei şi do )o nice legături de prietenie. Prin urma calamităţii nemaiîntâlnite avut numai cuvinte de laudă.
pachete cu îmbrăcăminte, în tovarăşul Marin Jula, din Co intermediul ziarului „Drumul pe aceste meleaguri, că în - Stnt de opt onl old Io
călţăminte, cărţi, rechizite şco lan, suma de 100 lei, pentru socialismului" dorim să le a timpul cel mol scurt vom reface^ Toteşti - ne spunea Ing. Vlso- Activităţi politico-ducative
lare şl bani pentru elevii si elevii sinistraţi. O scrisoare e- ducem cele mai calde mulţu totul, urmele rănilor vor dis- rlon Cvaşa - dar niciodată
nistraţi. De flecare dotă sin- moţlonontă om primit de Io In miri. pâreo. In aceste clipe grele sin tractoarele şl maşinile agricole
tem profund mişcaţi Cel peste ginerul Silviu Morariu, din Bu Cuvintele nu reuşesc să re tem mlndrl că facem porte din n-au funcţionat aşa de bine
220 de elevi sinistraţi ou mul cureşti. care pe lînqă cuvin dea întotdeauna cit mal exocl ocest minunat popor român a ca In acest an. Nu am ovut
ţumit din Inimă pentru cele 4 tele colde de compasiune ne înalta conştiinţă o maselor ce cărui bunăvoinţă, grijă şl a- defecţiuni. In timpul liber sau
colete cu haine sl încălţă roagă tâ primim din partea s-a manifestat în aceste clipe. tenţle faţă de om, devenite le- clnd nu s-a putut lucra In continue, diferenţiate
minte. In valoare de peste familiei sale 200 volume de Cum poate fi definită atitudi gendore, ou ajuns, sub con clmp, mecanizatorii Vlorel Tâ-
4 000 lei, primite din partea cârti din biblioteca personală. nea celor 10 studenţi de Io ducerea Partidului Comunist măşlonl, Slmlon Mălăejteonu,
colectivului clasei a IX-o A Pentru refacerea bibliotecii Institutul de mine din Petro- Român, o realitate vie, pe core Gheorghe Clep, loon Mluţonl,
de la Liceul „Unirea* din care a pierdut peste 5 000 şonl, o peste 23 de elevi ute- noi o simţim zl de zl. ceas de Iustin lubaş, împreună cu şeful din clasele mar! pe teme de
Focşani, a celor 4 colete cu volume, In valoare de peste clşti şl 60 de pionieri din Ju ceas. secţiei, au muncit la revizui Zilei« acestea •• încheie In- Impun organizarea unor expu etică şl educaţie a tinerel gene
îmbrăcăminte de la Şcoala ge 34 000 lei. profesorii liceului deţul Hunedoara core au re rea şl repararea utilajului agri văţâmlntul de partid la oraşe. neri şt dezbateri în organizaţii raţii în fond, părinţii trebuie
nerală din comuna Dărmăneştl nostru ou luot iniţiativa orga nunţat Io biletele gratuite pen Prof. SILVIU CERCEA col penlru recoltări. Această Convorbirile şt dezbaterile re le de partid pe probleme (le e- să fie prim ii pedagogi al tine
Judeţul Bacău şl 4 colete de Io nizării de donaţii dintre cele tru taberele şl excursiile orga-. directorul Liceului din Mia acţiune o fost terminată Io capitulative au confirmat o rea llcă, de disciplină (le partid şl rilo r care urmează să păşească
timp. litate obiectivă : creşterea cali dc stat In viaţă.
Despre conştiinciozitatea şl tativă a activităţii ideologlcp S-au preconizat, la fel, mă Avem şl o dorinţă : să avem
răspunderea In muncă a me desfăşurate de către organiza suri pentru antrenarea mal ac mal multe ln tlln lrl cu lectori
canizatorilor ne-au vorbit şl Ing. ţiile de partid. Factorul esen tivă h Intelectuolllor la vlnţa al Comitetului judeţean de par
Cu
culturală a municipiului.
ţial al acestei creşteri l-a con
lila Bufnea, de Io C A P Ostrov,
In sprijii Pentru cei loviţi Se refac drumurile, Ing. Gheorghe Douerbach, de stituit studierea In toote fo r sprijinul lucrătorilor din Justi tid In probleme ale politicii la
terne şl externe a partidului
ţie. procuratură şl m iliţie se va
mele de Invâţâmlnt, dezbaterea
la C.A.P. Sarmlzegetusa. pre
şi slutului nostru, nlc preocu
continua acţiunea de populari
cu masele largi de onmcnl al
cum şl cadrele de conducere
sinistraţilor de inundaţii se îndepărtează de la C.A.P. Densuş şl Peştea- muncii a documentelor dc o zare a legilor, liotărlrllor şl de părilor orgnncdor judeţene.
Ioan >1. l*oj>u ; In fiecare lu
cretelor In i Inelul
salariaţilor
ela
excepţională însemnătate
na. Aprecierile lor atestă se
X-lca
Locuitorii comunei Teliucu Inferior s-au mîlul riozitatea, răspunderea şl pre borate de Congresul al plenarele din construcţii, trans|X>rlurl, na, In perioada de vară, se va
comerţ şl din alte sectoare de
ţine cile o expunere In cadrul
al P.CR., de către
prezentat In numâr mare la centrul dc pre C oto|en|| celor 14 tato a l* comunal Bolşo ou ocuparea permanentă a me Comitetului Central al partidu activitate Cadrele medicale, pe organizaţiilor de bază pe teme
dare a obiectelor şl alimentelor pentru si contribuit Io o ju lo to i*a p opulapol iln liU a ta cu o b i canizatorilor pentru executarea lui care au avut loc ulterior lingă activitatea de educaţie legate de problemele cele mal
nistraţi, precum şi la agenţia C.E.C. pentru ecte da Im brocăm inlo, lncăl(âm lnla, da u i <a*nlc Io activitate* Intensă de Io timp şl fn cele mal bune încheierea învuţâmţntulul de «unitară a populaţiei, vor orga actuale care se pun tn faţa e
ele. De atam enea, au donat produjo alim entara,
a depune bani Sn contul 2 000. Pînă în pre după cum urm eoió : J 6fl9 kg grlu, 2 242 kg porum b, relacere. locuitorii Stmerlel condiţiunl o lucrărilor agricole partid — latură principală a n iza o dezbatere la E M Deva conomlei — la noi In mod spe
zent nu donat 52 de sortimente de îmbrăcă 6 jy kg tb lnâ de gnu. 789 kg fasole, 2 9JV kg ca r şl al satelor aparţinătoare din perioada actuală. muncii Ideologice - - nu consti despre cauzele îm bolnăvirii (Ic cial reducerea consumurilor
minte şi încălţăminte pentru femei, bărbaţi tofi, 464 kg ila n in ă , 7 170 bucăţi ouă, 90 de pâ- dovedesc hărnicie el respon tuie o pauză In aceastâ prodi Rillcoză. mijloacele de preveni specifice de cocs, cărbune si
şi copii. In valoare do peste 85 400 lei. Dc »âri, precum |i b rin iă , lapte, untură, miere de a l sabilitate. Participarea lor N. BADIU gioasă activitate de Informare re a el şi regimul de viaţă a metal Vom mai organiza dez
bine, dulceoţâ |i o ile produse.
nscmcncH, însemnate cantităţi de produse In a ceia ţi tim p, lo cu ito rii comunei noastre au de la muncă este lot mal sub a comuniştilor, a oamenilor celor care au contrariat aceas bateri p iivin d ulili/aiea fondu
alimentare, cu : făină albă, mălai, ulei, za p u i in contul om eniei, pino io S iunie a.c., 41 5)0 stanţială. Duminică, de pildă, muncii cu problemele actuale tă boală profesională lui de timp, calitatea produse
lei, sumă ce continuă să crească. Aici trebuie «6
hăr, orez, slănină, ouă şi altele. Dintre ce arătăm că avem oomoni core ou dopus sume mari. sătenţţ din Cărplnlş au îm ale politicii partidului şl statu Obiectivul central al muncii lor. răspunderea fiecărui comu
tăţenii care ou fost in fruntea acestei no li om lntim pe llie O iteanu, caro a depus I 000 lei. prăştia! pesle 30 tone de Mai multe anima lui pe plan Intern şl extern, politice şl Ideologice ce se va nist pentru modul cum îşi adu
ţiuni ii amintim pe ; Marin Zclinsclii, Ioan Aren Popo, t 000 lei, N icolae Susan, S00 lei, Zoho- piatră pe drum ul salului ; de aprofundare a sarcinilor cc desfăşura In continuare 11 con ce la Îndeplinire îndatoririle
Popa, llinca l'lorincnş, loochlm Dohra, L i rie Oprea, 500 lei. Petru V Popo, 300 tei. Ion Lai, stituie mobilizarea oamenilor ce-l revin cit şl pentru întrea
300 lei ţi m ulţi o l|ii. cel din Simerla Veche au le pentru livrare decurg din programul fă u ririi
dia Şnndru, Simian Vlad. dr. Tibcriu Trif, săpat peste 1,2 km de şan societăţii socialiste multilateral muncii la realizarea sarcinilor ga activitate a colectivităţii din
Pe lingă p io d u ie to alim entare, obiectele de îm
dr. Marcel Itrăcncescu, Gheorghe Rusu. Mn- brăcăm inte donate ţi Sumele depuse, cetăţenii ou ţuri pentru scurqerea ape dezvoltate. Organele şi organi economice, a noilor angajamen care face pnrle.
rin Lupuţ, Valcria llie, Lina Oprea şi mulţi llim » C onlitatoo de 12 000 kg lin. Ceo moi more lor ; la Sâuleştl oamenii au PrlnU-o corespondenţa zaţiile de partid sînt preocu te luate, care constituie aportul Desfăşurarea unei muncT^po-
contribuţie ou odui-o sătenii din V â liţo o ro , Alm aţu
alţii. M ic de M unte. E n ljo . S lănini niţele. curăţat şl transportat mâlul trimisă redacţiei, tovarăşul pate ca, In perioada de vară. municipiului nostru la opera llllce susţinute pkvnixfU/,>r,ouJ.boa
In contul omeniei, locuitorii Tcliueului In In conlinuore, locuitorii satelor noastre sini, toţi dc pe străzi şl din curţi, M arin Mălăescn, secretarul sâ asigure continuitate muncii de refacere. rea noilor ongajamente luate,
ferior au depus, pinfi In ziuti de 10 iunie co unul, cu glndul ţi cu lopto, a lă tu ri de oomonîl Iar pe strada Tralan. din Sl- Com itclulul comunal de par pollllco-educative, să o subor Inan Rob : Vom continua mal ales că urmează să aniver
din lo c a lită ţile cote ou avut de suferit de pe urma
a.c., 112.15 lei. Reţinem cileva num e: pen tid Densuş, ne Inlormeaz.ă doneze Imperativului major : popularizarea botărlrilor care săm centenarul înfiinţării n u
in u n d a ţiilo r. meiia. cea mal alcclaiă de
sionarul Gheorghe Pupăză a depus I OOU Ici, Inundaţie, cetăţenii au nive <ă ţăranii cooperatori şl cu mobilizarea totală a eforturilor auar. Inclusiv a botărlrilor Co nei, constituie una din proble
ing. Gheorghe Ncdn 500 Ici. pensionarul Si- AVRAM POPA lat gropile lăsale do apă, gospodărie Individuală din pentru refacerea vieţii econo mitetului judeţean de partid şl mele de bază cc ^lau tn atenţia
secretarul Comitetului comunal
mion Znvoinnu 500 Ici, petiţionarul Dcrigo umplindu-Ie cu pietriş. această comună au luai cu mice şl sociale, pentru înde a celor proprii. comitetului nostru de partid.
\ 'Vi'ieppe 600 Ici. de partid Balşa noştinţă cu mult Interes de plinirea exemplară a prevede Dnt fiind faptul că avem 8 +
\ ' - holărlrea Comitetului Exe rilor acestui ultim an al cinci cooperative agricole de pro GtndurI, măsuri, preocupări
cutiv al CC . al P.C.R. şl a nalului Despre problematica a- ducţie, vom organiza dezbateri Organele şl organizaţiile de
\
guvernului privind îm bună ceslor preocupări vorbesc to pe brigăzi ale măsurilor ce se parlld au !n vedere multiple
Din spirit de omenie tăţirea preţurilor de cumpă varăşii loslf Nelega, secretar Impun pentru traducerea tn forme de desfăşurare neîntre
naţional
vtaţâ a programului
Ideologice şl
ruptă
a muncii
rare a animalelor şl produ
de
municipal
al Comitetului
De la Caso de ajutor reciproc a pensionarilor din Hune selor animaliere, precum şl partid Deva, Ioan Rob, locţii de dezvoltare a zootehniei ?1 politice de masă r>c perioada
n producţiei animaliere Comi
de vară. Obiectivul central nl
doara a sosii o scrişoore din care am aflat despre alte măsuri de stimulare a torul secretarului Cortiltelulul sia penlru propagandă, ţnvăţă-
omenescul gest pe care l-ou făcut mulţi dintre oamenii dezvoltării zootehniei. orăşenesc de partid Călan şl mînt $1 cultură a comitetului acesteia trebuie să fie m ob ili
de aici. A lost gestul pe care l-om întâlnit la mii şi mii de Apreciind qrlja ce se a- 7oan M Popa. secretarul co orăşenesc de parlld şl-a propus zarea tuturor resurselor penlru
oameni în zilele acestei nefaste primăveri. cordâ proqresulul rapid al m itetului de partid al U.V. Câ- sporirea contribuţiei fiecărui
zootehniei — sector de pri lan să organizeze, înainte de des colectiv tn opera nnţionnlă dc
Semnatarul scrisorii ne roagă, insă, să nu publicăm cele losif Nclegii: Zilele trecute nm chiderea noului on şcolar, un refacere
relatate. El consideră faptul un gest firesc, care se pierde mă Importanţă penlru huna
aprovizionare a populaţiei ţinut o şedinţă (le lucru cu res simpozion cn părinţii elevilor I. MIRZA
în torentul de omenie de care dă dovadă poporul nostru :
— numeroşi producători, ponsabilii cu munca de pro
„Noi om dat din Inimă, din spirit de omenie. Din dorinţo printre care Tonei Gardean, pagandă din comitetele de
ca modestul nostru ajutor, dat celor năpăstuiţi, să încăl Dumitru Tonranl, Adam partid şl birourile organizaţii
zească cit de cit suferinţele indurate".
Zelcu Şl alţii, s-au anqajat lor de bază (lin municipiul De
Vă cerem scuze, tovarăşe Todea, că om doi curs scrisorii să contracteze suplimentar, va In cadrul el am dezbătut
dumneavoastră Dar gestul pe core l-au făcut pensionarii penlru a livra din qospodă- o. Inclpalele sarcini ce stau In
nu I puteam lăsa in anonimat. El merită lă fie cunoscut cu rllle personale clte 2-3 ani Inţa propagandei şl a muncii Cultură de cartofi
otît mai mult cu cit dlspoziţio de plată înregistrată la C.E.C. male. tinere! bovin aau por uolltlre de masă In perioada
în contul 2 000, cu valoarea 5 000 lei, poartă numărul 1. cine. Ca urmare, gospodă următoare.
Aşadar, oamenii Hunedoarei, cu ninsoarea anilor la tîmple, riile populaţiei din comuna Comitetul municipal are In
au fost primii cetăţeni din oraş core au făcut dovada uma Densuş vor contribui la de vedere ca !n organizaţiile de sau de... buruieni ?
nului gest. Şi cum putea fi lăsată această faptă în anonimat păşirea planului de livrare partid sft se continue expune
cînd, la numai trei zile. alţi 30 000 lei din răsplata meritată cu 10 la sulă la specia bo vi rile, Informările politice, sim
Fobrica de cherestea de Io Orâştie. Echipa de sortalori pentru ani îndelungaţi de muncă se vârsau în contul C.E.C. pozioanele şl alte forme prin
condusă de Mureşan Mihaî sortează buştenii pentru debitare. ne, cu 1 la sută la porcine Prîvind fotografia de faţă este greu co cineva să si poată
2 000 de Io Hunedoara. şl 5 la sută la lapte, In- care comuniştii să cunoască imagina că aşa orală o tarla cultivată cu cartofi. Şt lotuşi,
castnd venituri In plus de conţinutul activităţii Interne şl am întîlnlt un asemenea aspect la C A P Voideî, in tarlaua
pesle 200 000 lei. externe a Partidului Comunist
_________________________ ______________________________________ _________ • . , ______________________________( Român. De asemenea, cerinţele „Halîngo", unde cartofii de pe o suprafaţă de circa 2 hecta
re sînt realmente sulocoţi de buruieni
Pe terenul respectiv nu s-o aplicat în că nici o praşilo.
cultura fiind pe calc de a se compromite, dacă nu se In
tervine de urgenţă. In ziua de 10 iunie a.c., cînd am vizitat
Fluxul I n f a ţ a „ p o r ţ il o r v ie ţ ie - do temeinică, pe allt de hotărf- spre surprinderea noastră, nu am găsit nici un cooperator
cit
ofiţeri". O m otivaţie pa
unilotea, se planificase co aici să se lucreze la prăşit dar,
| extracţiei 1ă pentru tlnârul absolvent la sapă.
Teodor Borloa.
întrebăm pe inginerul Aurel Ghigu, preşedintele coopera
C ondiţiile de specializare ofe
rite da noile forme de Invâţă- tivei : cine vo suporta pogubele aduse unităţii din cauza
C AP,
lipsei de răspundere manifestate de conducerea
| cărbunelui UN TIN E R E T BINE P R E G Ă TIT diversifică gama profesiunilor. pentru efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere a cultu
mtnt lărgesc sfera orientării şl
rilor f
Un astfel de prilej 11 con
stituie fc o llla da specializară
Vina o vreme clnd. fiind e- pentru Intrarea tn viaţă, o chib nii. Voi continue ta o facultate da aceea vo< încerca lă urmez postllceală, cele de sublngl-
(U fmare .dm pag l | dolescent, totu) ta obliqg să te zuită $1 formată orientare tn car« să mă ajuta să cunosc şl geologia. Ml-a atras atenţia pă- nerl ş| muncitori cu înaltă ca
gindeşli serios, profund. cu alegerea profesiunii de viitor. mal bina oamenii — filozofia mtntul, pa cară acum nu 11 lificare. In acest context se
răspundere, la ceea ca ai să Lidla Nâstfisolu şl Adriana sau psihologia". mal văd ca simplul şl banalul înscrie opţiunea Iul Gheorghe
I provizionărtt locurilor de m un faci In viitor, la ce o să Iii, Muntean vor tmbrăţlşa cu si „La mine tn familie nu e o pămfnt". G iurqlu pentru o şcoala de
i că cu materiale de susţinere ; la rolul tău pe marea scenă a guranţă nobila profesiune d i tradiţie medicinistă. Poate voi Emoţionante n| s-au părut şl subinginerl „care Imi va da
j utilizarea completă a tlm- vieţii. Vine o vreme etnd fan posibilitatea să lucrez ne m ij
■ pulul de lucru prestat In zilele teziei, visului îndrăzneţ, do locit In producţie şi ulterior
j de repaus legal şl pentru care rinţelor, trebuie să le zâqăzu- să mă specializez“ .
: salariaţii beneficiază tn cursul teşii năvalnica trăire lăuntrică, Discuţiile purtata cu absol
• saplâminii următoare (le o zl şl să le dai cursul practic, venţii ne-au trezit sentimente
il ih c i ă ; îmbunătăţirea structurii concret. complexe. A dm lrlnd In ace
i efectivelor, în sensul creşterii Un adevăr ce nu trebuie v e rifi cuvintele 1n cară A ure lia Slăv laşi timp Idealul şl m aturita
: ponderii muncitorilor direct cat, dar căruia i-am redesco (tactică şi amîndouă vor urma (i prim ul „doctor" din familie, vorbeşte despre meseria alea tea, temeinicia alegerii profe
:. productivi. In acest scop, la In perit perpetua veridicitate 5l (acuitatea de malemalîcă-me- întotdeauna, Insă, de clnd mă să : profesor de limba şi lite siunii, am remarcat seriozita
: copoiul acestei luni 25 de mun- actualitate, zăbovind cîleve ore canlcâ. Dorinţa se întemeiază ştiu am avut o deosebită ad ratura română. „V o | urma filo tea pregătirii pentru împlinirea
; citori au fost trecuţi de la lu In compania unor absolvenţi pe dragostea pentru matema miraţie ş| stimă fală de medici. lor. Flecare dintre cel cu care
; ci ările auxiliare la cele dc pro- \ ai Liceului „A vra m lancu" din tică ciştigatâ In şcoală, pe sti Mi-a/n dat seama că aceştia logia. secundar limba latină. am discutat se pregăteşte In
: ilucţle directă". fir ad, care se preqfitesc asi ma pentru meseria de profesor. trebuie sfi-l iubească pa oa Aceasta, după ea plnă prin paralel şl pentru bacalaureat
• Utilitatea şl oportunitatea \ Dar dincolo de realizarea ¡dea meni, pe semenii lor. De aceea clasa a IX-a credeam că voi şl pentru examenele de admi
: măsurilor preconizate (le eon duu In aceste zile pentru exa lului proxim, Lidia Năslăsoiu il ajută tn alinarea suferinţe deveni chlmlstâ. De atunci, tere.
menul de bacalaureat. Şi nu
: ducerea minei sţnt lndlscutabl- ar vrea să se specializeze tn lor fizice. Şi eu Iubesc oamenii, asupra mea a vut o Influenţă La vremea alegerii drum ului
: le Este de aşteptat ca !n urma ne-a fost qreu să concluzio matematică aplicată, In maşini vreau să-l ajut. Ca medic cred deosebită profesoara de româ
; aplicării măsurilor stabilite, a j năm, fa capătul unor intere de calcul. Frumuseţea şi te că o să reuşesc să fac asta". nă, tovarăşa Pellcla Neaqu. Iml în viată tlnârul «e gîndeşta
: folosirii la maximum a re/cr- j sante discuţii, că cel puţin din meinicia sentimentelor fată Aşadar, Dorin Miclea şî-a fă place să descopăr etimoloqia matur, se pregăteşte în aşa
; vplor interne încă nevalorlflca- j punctul de vedere a) idealului de profesia aleasă impresio cut un adevărat crez de via|ă cuvintelor. Iml place llnqvlstl- fel îneît din vis să realizeze
: le, printr-o organizare din cc | urm ărit In viaţă, interlocutorii nează la aceşti tineri. din profesiunea de medic. Suc ca. Latina mă va ajuta. Voi faptă, Idealul să devină o rea
sini... bine prcqătiţi. Flecare, Asupra profesiunii alese ac ces ! deveni profesoară. Profesorul litate. Scopurile şl m otivaţiile
: tn ce mal bună, la nivelul ce- j
In felul său, ştie ce va deveni, este omul care ştie, poate să au temelii solide. E| ştiu că
: ciulelor şl al posibilităţilor, mi- j ţionează diverşi factori. In Remarclndu-se co matemati
; na Petrila va putea împărtăşi 1 ce vrea să se Iacă. sau cel pu cazul lui Ioan Slrîmbu. „tra cian, Iar apo| ca participant *<pună de ce a Irăit. In urma sociplalea are nevoie de oa
ţin ce dorcşle. Penlru că. aşn lui vor rămlne qeneraţll care meni bine pregătiţi, care să po
: si altor colective miniere din j diţia familiei" l-a oriental spic tn diferitele lazc ale olim pia
\ Valea Jiului modul cum i cum ei insişi remarcau, une medicină Ambii părinţi sînl dei de lizică. Dorin Onea op ii vor fi recunoscătoare". sede cunoştinţe lemelnlce 1n
| este posibilă reulîzaren rltmic.i j ori. silit dc anumite îm preju medici, iar fratele mai mare teav.ă eu încredere pentru fa ^Literatura, filmele, episoa domeniul respectiv • că socie
■ a s a r c in ilo r ele pian Faptul cn ! rări mi ajungi să-li vezi visul este student toi la medicină. cultatea de electromecanică. dele şi faptele de eroism din tatea are încredere In eî şl li
leţdi/al. Dar oricum idealul pc ..Aceasta ¡mi va da posibthla- ele, spiritul ordonat şi discipli
j in p r im n decadă a acetici luni I FI este convins că pesle ani aşteaptă. Fa a fost şl este cea
raio-l trăiesc anim. în fala îea să devin cerrclâlor, lucru na, alături de inllnenţa unuî
• mina se situează deja peste ni- I de zile va depune jurăm iniul
\ velul planului esle un început ; povliloi vieţii, realizabil sau lui llip o rra t. „Nobleţea si u- spre cate lind in final". frate Şi a unui unchi, ofiţeri, <are le canalizează idealul şi
■tle bun augur, ce trebuie eonii- i nu în I ii ne l i e de diversele îm inanismul profesiunii m-au în „Din drumeţii şi excursii am m-au îndemnat să aleg ca via|a
prejurări, denotă loluşi <> qîn- prin^ dragostea pentru studiul profesiune cariera mihlară.
j mint şi dezvoltat In viilor. | dreptai înspre aceaslă alegeie
riire matură, o bună pregătire şi m-au (¿icul să iubesc oame- rocilor, solului şi al subsolului, Voi da admitere la o şcoală de N. STANCIU