Page 43 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. <800 î SÎMBÂTĂ 13 IUNIE 1970
.w w tt'a t * iw .n*rnxuzwtvqr/^ \ -
NOSTRU LUPTĂ
m t DEZLĂNŢUITE
Spre seară, perdeaua amenin Delegaţia română care a vizitat R.P. Chineză
răqaz, în ciuda ploii care n-a
contenii in lot cursul zilei, ţătoare a norilor s-a spart,
■SwVRCTŞVTV' Pa 7» ■ • 7Ţ n
E I Wl'tFi4 făcînd un adevărat zid viu în prevestind încetarea ploii, a-
calea puhoaielor distrugătoa runeînd o rază de lumină pe
re, pentru intrarea grabnică a ste această zl de maximă în la invitaţia P.C. Chinez şi a Comitetului
trira Iminrlalnlor a luai miî- vieţii pe făgaşul ei normal. cleştare-
sw i operativ© pentru consoli
da,'«‘a malurilor J ivirii or şi a
pi 111r11or; numeroşi muncitori. Permanent al Adunării Reprezentanţilor
Ii'nnii ii-'m. in q in rn au lucrat
I u r ¿j odi h n ¿i pentru recupcra-
r : - n materialelor şi utilajelor;
in întreprinderile afectate s-a
muncii dm răsputeri pentru e- Populari a sosit io Bucureşti
vacuarca apei. curăţarea nă
molului. a maşinilor şi instala
ţiilor. pentru repunerea lor cit
mai qrabniia în funcţiune ; e PEKIN 12 — Corespondentă al Comitetului Permanent al Luîndu-şl rămas bun, tovară
de la Ion Fînttneru şi Ion Gă- Adunării Reprezentanţilor şul Emil Bodnaraş transmite
lectricienii au depus eforturi
lăteanu : Vineri dumneata a Populari din întreaqa Chină, partidului şl poporului chinez,
pentru i emedierea avariilor
hiat sfirşîl vizita pe care dele Huan lun-şen, membru al Bi conducerii sale. urări de noi
orovncalc în reţeaua electrică.
O qriju deosebită a comanda gaţia M arii Adunări Naţionale roului Politic al CC. al PC succese In munca şi lupta
mentului a fost aceea de a a- şi a Consiliului de Stat ale Re Chinez, şef al Marelui Stat pentru construirea socialismu
siqura fam iliilor iunislrate a* publicii Socialiste România, M ajor al Armatei Populare lui, se îmbrăţişează călduros
d.iprlB şi hrănii. condusă de tovarăşul Emil Chineze de Eliberare, Li Sien- cu tovarăşul Kan $en şi cei
In fiecare localitate. în care Bodnaraş, membru al Comite nion, membru al Biroului Po lalţi înalţi conducători de
apele s-au năpustit furioase, tulu i Executiv, al Prezidiului litic al CC. al P.C. Chinez, parlid şi de stat chinezi.
mii de oameni, tineri şi vîrsl- Permanent al CC. al P.C.R.. vicoprc-mier al Consiliului de Ca şl Ia sosire. In urmă cu
niri. mobili7ati de comanda vicepreşedinte al Consiliului Stal, Go Mo-jo, vicepreşedinte trei 7.ile, poporul chinez şl-a
mentele de luptă contra inun Strada din faţa consiliului popular orăşenesc, Autobuzele de Stat. a întreprins-o în R P. al Comitetului Permanent al manifestat căldura fată de
daţiilor, au muncit eroic, fără reuşesc cu greu sâ treacă prin apă. Chineză, Ia invitaţia P.C. C h i Adunării Reprezentanţilor poporul român, fală de condu
nez şi a Com itetului Perma Populari din întreaqa Chină, şi cerea sa care TI călăuzeşte pe
nent al A dunării Reprezentan alte persoane oficiale chineze. drum ul construirii noii socie
ţilor Populari din întreaga Au fost prezenţi şefi ai misiu tăţi. A fost o vibrantă mani
Chină. nilor diplomatice acreditaţi la festare a prieteniei tot mal
A ero po rtu l din Pekin, pavoa Pekin profunde între popoarele celor
zat cu drapelele de stal ro Au fost, de asemenea, de la- două târî. a hol.ărmi lor de a fn Franţa a apărut lucrarea preşedintelui Consiliului de
mân şl chinez a cunoscut o 13 Aurel Duma, ambasadorul Stat al României - Nicolae Ceauşescu, „Politica de pace şi
atmosfpră de sărbătoare. Mii Republicii Socialiste România păşi umăr la umăr In lupta cooperarea internaţională" in editura Negel.
de locuitori ai capitalei au ve în R.P. Chineză şi membri ai pentru edificarea socialismu Fiica editorului, Agnes Nagel prezentind cartea in librărie.
nit să ureze drum bun solilor ambasadei, precum şi ambasa lui.
poporului român. Tineri şl dorul chinez, la Bucureşti. Cian
vlrslnlci. bărbaţi şi femei flu Hai-fun
turau slegulete tricolore şi Deleqalia română. însoţită
chineze scandau lozinci în de qazde salută mulţimea care
cinstea prieteniei dintre po scandează cuvinte de caldă Dezbaterile Conferinţei Organi
porul chinez şi poporul român. Evoluţia navei
preţuire la adresa poporului
La aeroport oaspeţii români român face semne prieteneşti,
au fost conduşi de Kan Şen. cosmice
membru al Com itetului Perma manifestînd pentru prietenia zaţiei Internaţionale a Muncii
nent al Biroului Politic al CC. dintre cele două partide, ţări „Soiuz-9"
al P.C. Chinez vicepreşedinte şi popoare. GENEVA 12 — Corespon le afectînd majoritatea m unci
dentul Agerpres Horia Liman, torilor. Expeiionţa demonstrea MOSCOVA 12 (Ager-
transm ile: Plenara celei de-a ză — a spua ol — că existenta pres). — Vineri, pină la
Vineri seaca b-o înapoiat in Irului al aceri lor externe, şi 54-a sesiuni a Conferinţei O r condiţiilor materiale In vede ora 13,46 (ora Moscovei)
Capitală delegaţia M arii >\dn- alte persoane oficiale. ganizaţiei Internationale a rea asigurării ridicării nivelu nava „Soiuz 9", lansată
nuii Nalionale şi a Consiliului Au fost de fain Rang lung M uncii continuă dezbaterea lui de trai al m uncitorilor nu cu 11 zile in urmă, o e-
de Sfat ale Republicii bocicr Sap, ambasadoruj R P.Ü. Co raportului directorului gene implică tn mod automat şi rea Jectuat 172 de rotaţii in
1 iste România, condusa de to ral al 0.1 M. cu privire la mo lizarea acestuia. Pentru a sa
Şantierul Valea de Peşli : utilaje grele, cu care apa s-a jucat in torentul el. reene, şi Van Ţcn-iuen, însăr dalităţile garantării nivelului tisface un asemenea deziderat jurul Pâmintului.
Foto : I. LICIU varăşul Emil Bodnaraş, mem cinatul cu afaceri ad-interim C^snonauţii au îndepli
bru al Comitetului Executiv, de trai minim al oamenilor sînt necesare transformări so
ai R.P. Chineze. A fost, de a nii i»n amplu program
al Prezidiului Permanent al semenea, prezent A. V, Basov, muncii ciale de natură să îngăduie de c.rCv.ăfi şi e*Derienţe.
Comitetului Central al Parti ambasadorul Uniunii Sovietice. $ciul delegaţiei române, m i desfăşurarea neîntreruptă a u-
dului Comunist Román, vice nistrul muncii Petre Lupu, lu- n lii complex de măsuri conju Printre oiţele, au fost
preşedinte al Consiliului de it Tnd cuvfntul în şedinţa de joi, gate. ample şi de lungă dura realizate fotografii şî mă
Stat, care, la invitaţia Adună La 12 iunie, in drum spre a relevat că în numeroase târî, tă. ca şi concentrarea efo rtu surători spectrometrice
rii Populare Supreme şi a Pic- Mucuieşli. dclegapa M arii A şi îndeosebi în ţările în curs rilor şi a resurselor dezvoltării pentru studierea supra
zidiului Adunării Populare Su dunări Nationale şi a Consi de dezvoltare necesităţile şi economice pe care le pune so feţei Pâmintului si atmo
preme a Republicii Populare liului de Stat ale Republicii So aspiraţiile legitime ale popu cietatea în folosul celor ce sferei, Andrian Nikolaev
Democrate Coreene, a făcut o cialiste România, condusă de laţiei sfnt departe de a îl sa muncesc — creatorii tuturo r şî Vitali Sevastianov au
Societatea ..Comitetul Social siumi permanente a Republicii — „V-a-n der Lande" a donat vizită de prietenie în Repu tovarăşul Emil Bodnaraş, a tisfăcute, sărăcia şl p riv a ţiu n i valorilor. observat şî fotografiat
al Armatei Salvării" din Da Socialiste România pe lingă 3 000 mărci vesl-germane. blica Populară Democrată Co făcut o escală Ia Moscova. straturile de nori şi de
nemarca a donat la fondul de O te iu l O.N.U. la Geneva, ex tir reeană. In aceeaşi zi. delegaţia a zăpadă de pe Pămînl în
ajutorare a zonelor calamitate presia simpatiei şi solidarităţii De asemenea, la invitaţia plecat spre patrie. Pe aeropor vederea studierii structurii
din România 6 000 kq obiecte sale cu eforturile eroice ale A lb erto Perna din Italia. în Comitetului Permanent al A tul Vnukovo, delegaţia a fost Răpirea ambasadorului R. F. a spaţiale a norilor şi de
de îmbrăcăminte. poporului román în lupta pen numele firmei „G iustina“ şi nl dunării Reprezentanţilor Popu salulată de M. A. lasnov, terminării limitelor stratu
ir tru înlăturarea pagubelor pro său personal, a remis Agenţiei lari din întreaga Chină, dcle- membru al CC. al P.C.U.S., v i rilor de zăpadă şi gheaţă
Din Grecia au mai anunţai vocate de inundaţii. comerciale române de la M i qaţia Mari) Adunări Naţionale cepreşedinte al Prezidiului So Germaniei în Brazilia Zborul navei cosmice
donaţii firmele : „Mnsh Hellas" it lano, suma de 500 000 lire. şi a Consiliului de Stat a făcui vietului Suprem al U.R.S.S., RIO DE JANEIRO 12 — Co i,Soiuz-9" continuă.
— 48 000 cutii cu suc concen Consiliul de administraţie al tir o vizită de prioienîe şi in Re K V. Rusakov, membru al respondentul Agerpres, Vasile la locul răpirii este condiţiona
trat (le mandarine şi portoca Radiofeleviziunii suedeze a de Din Italia ou mai oferit do publica Populară Chineză. C.C. al P.C.U.S., şef de secţie tă eliberarea ambasadorului
naţii Urmele „M ario M eo ni" Gros transmite : Ambasadorul vest-qerman de . punerea in
le. „Slqara Constantinos" — pus in contul C.H.C. 1000 su la C.C. al P.C.U.S, L. F. Ili- R F. a Germaniei in Brazilia.
50 pături din lină. ma de 10 000 coroane suedeze, — 6 pachete cu obiecte de îm La sosire, pe aeroportul Ma riov, adjunct al m inistrului a- libertate a unor deţinuţi poli' f
pentru ajutorarea zonelor lo brăcăminte. şi ..Cotexi" nease, erau prezenţi tovarăşii farerilor externe al U.R.S.S. Ehrenfried von Holleben. a (ici. Preşedintele brazilian
ir 5ii 000 cutii cu rnnservo de Paul Niculpsru-M i7il. V irq il fost răpit joi seara de un grup Garastazu Medici, a anunţat că
vite dl' inundaţii din România.
M ai multe firme helqienr. carne. Trofin, Ilie Verdeţ. Manea Mă- Erau de fată Teodor M ari- înarmat si transportat într-o guvernul său va face tot ce
care se află în relaţii de a!a- In scrisoarea trimisă cu acest nescu, Ştefan Voitec, precum nescu. ambasadorul Republicii direcţie necunoscută. Răpirea esle posibil pcnlru salvarea
ren cu România, au subscris prilej se arală că donaţia a şi llie Murgulescu, vicepreşe Socialiste România în U.R.S.S., s-a produs* in condiţii drama diplomatului.
fost făcută cu prilejul concer Proprietarii unei firme co
Ia fondul de ajutorare 505 000 merciale din Kuweit. Abuka- dinte al M arii Adunări N a ţio Rem Thi Din, ambasadorul tice : asupra maşinii în care se In virtutea unei legi Institui-
franci belgieni. O altă firmei telor pe care le prezintă in zal şi Cliabab. au donat 2 000 nale. Constantin Slăîescu, se- R.P.D. Coreene la Moscova, şi afla ambasadorul s-a deschis le in Brazilia în septembrie
belgiană — „Evnnce Coppce" bucuroşii orchestra simfonică dolari penl.ru refacerea zone crelarul Consiliului de Stat., Liu Si-tzin, însărcinatul cu a foc de armă automată, fiind anul trocul după sechestrarea
a Radiot.rleviziunii suedeze.
a donat 100 000 franci belqieni ★ lor sinistrale din tara noastră. Vasile Polop şi Vasile VTari, faceri ad-interim al R.P. Chi omorît şoferul si rănite alte ambasadorului american Burke
şi medicamente în valoare de * şefi de secţie la C.C. ti P.C.R., neze la Moscova trei persoane, între care si un Elbrick. autorii răpirii sini Ă CINEMATOGRAF >
4 400 franci. Coleclîvul biroului tehnic de Mihai Marin, adjunct al minis- (Aqerpres) poliţist. Intr-un manifest găsii pasibili de pedeapsa capitală. PENTRU AMATORI \
la Dusseldorf al M inisterului Firma „Leu Mewissen“ din
ir r i
Industriei Construcliilor de Köln (R F. a Germaniei), anun \ La Wroklaw s-o besclns !
Firma ,.Siemens" din R F a Maşini din .tara noastră a u-
Germaniei a donat, în a rrlaşi cordat, pentru ajutorarea zo ţă că a trimis, pentru contul . pnmul cinematograf per- ’
mărci
1000
suma dc 10 000
scop. 50 000 mărci vost-qor- nelor sinistrale, o parte din VL'sl-qcrmane. britanică în domeniul indus ' manent din ţară pentru \
mane- salariul lor in valută, respec Tot din R.F a Germaniei au triei alimentaro şi al indus \ proiectarea filmelor reafi- l
★ tiv 10 045 mărci. mai acordat donaţii la fondul In urma ploilor toren ¡T O R IL E triei de maşini. i zate de amatori. Printre
Cetăţenii qreci Ioannis Losi- * dc ajutorare firmele „Uohnen" ţiale care au căzut Ia 9 scurtm:trojele realizate de r
dis şi S. Atallauf au donat După prima donaţie de 250 — 2 000 mărci şi „Perl şi T rei iunie Tn regiunea Codo- ♦ © ♦ 1 iubitorii filmului din Po- \
pentru fondul de ajutorare a lire sterline, Urma engleză ber" — I 000 mărci nîn din R S. Cehoslovacă, ţ lonio, aici vor putea fi i
zonelor afectate de inundaţii „Cav Ltd" a trimis pe adresa 22 de localităţi au iost nistrului comerţului exterior restre ale S.U.A., Stanley Re Diplomatul egiptean. Yahla i vizionate şi scurtmetraje '
din România 1 000 kg stafide, ambasadei române din Londra tir grav afeclale. După cum al R.S. Cehoslovace. La ae sor. a fost anunţată de con* Palat, a sosit la 11 Iunie la ale cinefililor din in- \
iar cetăţeanul Kritas suma de un cec în valoare de “ 50 lire. La londul de ajutorare a zo menţionează agenţia roport, deleqalia a fost în gresnienu) Seymour Halpern, Teheran, pentru a discuta cu ) teaga lume, premiate Io i
10 000 drahme. Tot din Marea Britanic au mni nelor sinistrate din România au C.T.K., precipitaţiile au tâmpinată de Ciu Hua-nun, care a dezvăluit activitatea autorităţile iraniene proble i festivalurile internaţionale J
tir făcut donalii lirm cle : „W oorl- mai contribuit firmele vcsl* înreqistrat 195 de litri adjunct al m inistrului comer dusă de Klan în rîndul unor mele reluării relaţiilor diplo , ole filmelor de omotori.
gertuane „Ghrislensen Dia ţului exterior al R.P. Chine unităţi americane din R.F. a matice dintre Iran şl Repu 1 i
Maria Pia Papazzonl. din houso Drake and C'arev Ltd" mond Products Gmh.H". cu pe metru pătrat. Cantita ze. Delegaţia cehoslovacă ur Germaniei şi a cerut să se blica Arabă Unită, care au \ TEATRU
Italia, a subscris la fondul de — 250 lire, „A. Dewavrin L td “ I 000 dotan S.U.A., şi ,,Greii* tea neobişnuit de mare mează să participe la trata efectueze de urgenta o in- fost întrerupte în 1960, Sur : GONFLABIL \
ajutorare 10 000 lire italiene. şi „ Bcnbergers Ltd" — cHe 150 W erk Maschinenfabrik", cu de apă a provocat inun tivele cu p rivire la dezvol vestiqaţie. sele oficiate afirmă că, în
din
Moeght
Fundaţia
•tir lire. „H yd raulic Enqinoennq 500 mărci. darea unei mari părţi a tarea relaţiilor economice semn de reciprocitate, Tranul \ Vence (Franţa) o achizi- \
K. Dusorulh, din Insula Co Ltd" — 105 lire şi „Rflnk ★ teritoriulu i regiunii men dintre Cehoslovacia şi China. ♦ O * va trim ite la Cairo un diplo 1 ţionat recent un teatru cu l *
Maurietu, student la medicină, Xe^ov L td ” — 100 lire. H arry Hamarher din Frank ţionate. Pînă în prezent mat cu o misiune similară. 1 000 de Jocuri, confec- »
oferă suma de 500 lei din bur ir furt şi A lb ert Scheid dm Köln, sînt total compromise ♦ O * Delegaţla economică brl El a fost desemnai în per 1 ţionot din policlorura de I
sa şcolară, drept ajutor pen Pe lin g ă * donalia anunţată care intrelm relaţii comerciale culturile de pe 8 000 de tanlcâ, condusă de Pete soana lui Amîr Mohalnmad \ vinii, care se umffâ ca o \
La Nerv York a încetat din
tru reqiunile calamitate. anterior (le 5 000 franci elve cu întreprinderi din tara noas hectare. Căile de comu viaţă fostul conducător al Preston. subsecretar in Ml Esfandiari. ă anvelopă de automobil. l
tir ţieni. firma „G eigy" din Llve- tră. au donai .1 000 mărci, şi, nicaţie au suferit avarii nlsteru! Comerţului al Ma
Inq. Mihai Pnpovici. expert Jia. care întreţine relaţii co respectiv, I 000 mărci. qrave pe porţiuni mari. guvernului provizoriu al Ru rli Britanii, şi-a Încheiat vl , Fl poate fi montai sau *
rămân la UNESCO, trimite în merciale cu tara noastră, lace tir Situaţia gravă creată ca siei, Alexandr Kerenskl. a zita fn R. S. F. Iugoslavia 1 demontat în numai zece ^ i
minute. Arhitectul german
^
tară, in fiecare luna. întepinrl o nouă donaţie, constînd in Intr-o scrisoare adresată am urmare a acestor ploi a nunţă agenţia TASS In timpul con vorb irilor — Cetăţeni sud-vletnamezl
cu luna in curs cili- 50 dolari produse acjro-chimîre şi medi basadei române din Londra, impus deplasarea în lo relatează agenţia Taniuq — care trăiesc în exl! la Paris a H a"s Wolter Mufler, care
pe toată durata misiunii salo camente în valoare de 50 000 cei.ăteana cnqleziî. de origine calităţile afectate a un i ♦ O * au fost abordate probleme au constituit „Mişcarea pen J 0 inventat această ,,struc- \
în străinătate. franci elveţieni. română Mossons. anunţă do tăţilor militare, pentru a Pentagonul, după ce nega privind cooperarea în dome tru pace ş] neutralitate". \ tură", construieşte în pre- \
tir narea sumei dc 21 lire, colec acorda sprijin populaţiei se Iniţial orice acuzaţie, a niul industrial dintre cele Pham Van Huyen, fost m i i zent în Normandio o casă i
gonflabilă prevăzută
★ De asemenea, lirma elveţia tată de la prieteni si de la o sinistrate. ordonat redeschiderea an două ţări şi au fost exam i nistru al muncii în guvernul 1 ’ tot confortul necesor. cu \ '
Consiliul de Stat al Repu nă ..Produkten Mandéis" a do lombolă cu obiecte de artiza chetei privind crearea unei nate posibilităţile de sporire de la Saîgon, a fost ales
blicii şi cantonului Geneva a nat 2 500 dolari. nal româneşti. „celule" Ku K Iux Klan intr-o a exporturilor Iugoslave pe preşedintele acestei organi . MAŞINA SE ^
votai acordarea unui nou aju * ★ La Pi*klr\ a SM|| o delega unitate a forţelor militare a- piaţa M arii Britanii. Au fost zaţii care se pronunţă pentru ' OPREŞTE SINGURA \
tor de 10 000 franci elveţieni, Grupul dc firme „ A k / o " din V. V. M ora nu din Austra ţie comercială guvernamen* merlcane staţionate In R. F. retragerea tuturor trupelor
belgîan
Inventatorul
pentru înlăturarea urm ărilor Olanda a contribuit la fondul lia a trimis un cec în valoare tală cehoslovacă, condusă de a Germaniei. Ancheta, ordo prospectate, de asemenea, străine din Vietnamul de V locqu s GobeJin a creat \
i
^
calamităţilor naturale din de ajutoram a zonelor sinis rlp 21 lire. M. Hanusek, adjunct al ml* nată de ministrul forţelor te căile de cooperare îugoslavo- sud.
România Cn arest prilej. Con trate cu 80 000 florini olan o instalaţie care opreşte ’
siliul de Stat a transmis Mî- dezi. O altă firmă din Olanda (Aqerpres) 1 maşina în coz câ şoferul \
\ es,e obosit sau îi este râu. L
i Aparatul constă dintr-o *’
! brăţoră şi 0 instalaţie r
\ iranzistorizată care înre- (
S TA T IN D E P E N D E N T - TO N G A Cutremurul din Peru ^ gistr^ază şoferului. La . '
pulsul şi tem.
( perotura
orice deviere de Io nor-
a afectat o zonă . * mol, oporotul emite un ^ \
^ semnnl către carburator. y
de 128 700
A risipe lanul Tonga, un eonnlomerat de 15H autonomie internă insuficientă, însă, pen coprah, folosit în industria alimentară ^ ocesto opreşte alimenta- .
de insule, reprezentind 697 km? de primim tru dezvoltarea economică. şi chimică. Uleiul de cocos este singurul rea cu benzină şi. in o- *
pe Care trăiesc la Ora actuală 64 000 de S\ipuse unor succesive sezoane ploioase produs care nu se exportă din arhipelag, kilometri pătraţi 1 celoşi timp, motorul \
locuitori, m majoritate polinczicni şi secetoase, bătute de cicloane şi arse de căci cele cîteva prese primitive de pe lingă ^ moşinii. .
Descoperit în 1643 de navirjatorul olan razele soarelui tropical, păminturile Tongăi gospodării nu pot furniza decît cantitatea L IM A 12 (Agerpres). —
dez Tasman şi notat, in 1777, pe hartă de nu sint prielnice C}ilturilor agricole. $i necesară iluminatului. Cataclismul de duminică, \ EXPOZIŢIE \
căpitanul Cook (sub numele de „Fñendly acum, ca şi la venirea lui Cook, locuitorii Tonganezii au fost renumiţi întotdeauna 31 mai, a devastat, in par \ NUMISMATICA i
Islands" — Insulele prietenilor), Arhipe adună apa de ploaie in rezervoare şi fie pentru iscusinţa lor in orientarea şi con tea de nord a Perului, o zo i Lo Bonca Noţionată o .
lagul Tonga era împărţit j)fnă la sosirea care picătură de apă este preţioasă aici ducerea pirogilor fără instrumente de na nă a cărei suprafaţă este I R-P. Bulgorîo o fost orgo- )
europenilor in numeroase triburi aflate Arhipelagul nu are riuri şi nici lacuri ca vigaţie. Legenda povesteşte chiar că regele aproape egală cu cea a bel \ nîzoto c oriqînolă expozi- ^
într-o i>ennanentă dispută. Conflictele t r i re ar putea fi folosite la irigarea unor su Gcorqe Tupou I, naufragiind pe mare, a giei. Olandei şi Danemarcei l ţie de monede, boncnote l
bale i-an ajutat cum nu se poate de bine prafeţe cultivate. Există şi acum docu fost condus spre insule de un moşneag orb luate la un loc. Suprafaţa l Şi bilete C E C. «
pe misionarii englezi ca, sub pretinsa mente care atestă stimularea \inei agricul care s-a oriental doar după căldura apei totală a zonelor sinistrate 1 Ducă eliberareo de sub \
creştinare şi unificare a triburilor intr-un turi în arhipelag : regele Ceorge Tupou I şi bătăile de aripi ale pescăruşilor. Pescarii, este de 128 700 kilom etri \ H'qul turcesc pînă în 1881 i
pătraţi şi pe ea Irăiau, po
singur regat, să-l treacă sub tutela Angliei promulgase o lege prin care acorda fie din arhipelag se avintă in larg de unde triv it datelor statistice din [ în !Qro ou circulot bani <
Ciad in 1899. împărţirea Oceaniei se cărui tînăr în vîrstă dc 16 ani un lot de se întorc cu pirogile pline de peşti şi anul 1961, 3 470 000 locui I turceşti şi volută străină 1
apropia de sfirşit, soarta regatului era păniînt de 100 „ofas,c — aproximativ 8,5 caracatiţe — hrana de bază a populaţiei. tori. Aceste informaţii au ) In 1881 ou fost puse în \
hotărită deja : Tonga va fi protectorat acri. Şi acum se pot observa din loc in loc Peşte există din belşug dar nu poate fi fost furnizate de Augusto ţ circulaţie pentru prima i
britanic condus de monarhia polineziană mici loturi de păm int semănate cu po comercializat din cauza lipsei unor insta Zimmerman, purtătorul de ^ dotă monede bulgore dc
locală. In 1900 Anglia impune acestuia rumb a cărui cultivare necesită aici efor laţii frigorifice. cuvînt al Preşedinţiei Repu ) 2,5 si 10 stotincl. La ex- \
Semnarea unui „tratat de prieten ie“ asu- turi serioase. Culturile specifice zonei tro- Teritoriu subdezvoltat, cu resurse uma blicii Peru. El a menţionai ţ Poziţie pot fi văzute şi (
mindu-şi îndc))linirca funcţiilor apărării, picole formează baza hranei populaţiei ne, materiale - şi spirituale nevalorificate. că, în mai puţin de un m i i primele serii d? monede !
La 4 hnnc ac. protectorului britanic a relaţiilor externe, a controlului asupra şi principalul venit al ţării. Existenţa Unănd stat Tonga face primii pa.şi. tn in- nut, cutrem urul a făcu! pa ! '1* our de cîte 10. 20 si »
Tone,a o devenit Stat independent înscriind finanţelor şi a legislaţiei regatului. In populaţiei depinde de veniturile realizate Limpinarea viitorului păşind pe drumul gube mai mari decît toate ţ 100 levo emise în 1894, \
pe harta lumii o nouă z o r" a libertăţii şi 1958 un nou tratat lărgea intr~o oarecare din coprah, banane, citrice, ananas, ta mtilt doritei independenţe, plin de trans cele 5 catastrole ce s-au a- \ In ce priveşte bancnotele i
autodeterminării. măsură prerogativele protectoratului bri pioca vindute pe piaţa din Noua Zeelandă formări înnoitoare pentru binele locuitori hătut asupra Perului în pe ţ hîrtie, ele' ou fost im- -
O salbă de corali şi vulcani uneşte insu In S.U.A. şl in Marea Britanic regatul lor acestui pămînt din Pacific. rioada 1940— 1970, t orimote în 100’ f0 p?. \
lele Samoa cu linia tropicului de sud. Este tanic, acordîndu-se guvernului local o Tonga exportă anual 9 000-10 000 tone F. V, \ tersburg. ^
OoMnrtln •! n^mtnftirnMrf rlam lul t Deva. ctr. Dr. Petru Groza, nr. 33. Telefoane : 12317 ll 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44063