Page 44 - Drumul_socialismului_1970_06

v v _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA]
Ajutorul acordat de către

Republica Populară

Chineză pentru înlăturarea

urm ărilor inundaţiilor

din România

Guvernul Republicii Popu­ tone peşte congelat, 3 000
lare Chineze a hotărit re­ tone soia, 2 000 tone peşte
cent, p o trivit indicaţiei pre­ sărat, 200 tone lapte praf
şedintelui M ao Tze-dun, să şi 300 tone praf de ouă.
acorde României, pentru în ­ Toate acesto produse sini
lăturarea urm ărilor inunda­ oferile gratuit de Republica
ţiilor, un ajutor constind Populară Chineză, Valoa­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN din 50 000 tone cocs, 5 000 rea lor. inclusiv a transpor­
tului care va fi efectuat dc
tone bumbac pui, 1 000 tone
bumbac fire, 150 000 bucăţi asemenea, in mod graluit,
piei de porc, 100 000 bucăţi dc către partea chineză, re ­
piei de capră, 3 000 tone prezintă suma de circa
carne porc congelată, 3 000 52 600 000 yuani.
ANUL XXII. Nr. 4801 DUMINICA 14 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Comitetului Central al Partidului
Inircgiil* potenţial maţeriol_ şr u al ju d e ^ Blumuri şi ţagle

PE ŞANTIERELE REFACERII Şl NORMAUZARII de relaminare
Comunist Român,
peste plan

Preluînd dc la oţelari un
volum sporit de lingouri
MINERII DIN LUPENI SUBSCRIU CU ABNE­ calde si asigmînd agregate­
lor o funcţionare intensivă
intr-un timp electiv dc lucru tovarăşului licolae Ceausescu
majorat, taminatorli hunedo
reni au dat peste planul la zi
250 tone blum uri şt aproape
GAŢIE Şl DEVOTAMENT LA MAREA ACŢI­ 600 de tone ţagle de rela­ In aceste zile, cînd ţara în­ 11 400 000 (ei beneficii. Astfel, tivele agricole şi de (a membrii
minare. Pe această bază, co­
lectivele lam inoarelor flnt- treagă se afla angajată total vor realiza suplimentar însem­ cooperatori, din produsele ce li
soare şi-au suplimentat rea­ pentru a lichida pagubele nate cantităţi de îngrăşăminte se cuvin acestora pentru munca
lizările cu aproape 500 to­ cauzate de revărsarea apelor, chimice, 1 000 tone ţiţei, 6,5 m i­ efectuată, următoarele cantităţi ;
7 100 tone griu, 15 000 tone po*
lioane mc gaz de sondă,
1,8
oamenii muncii din judeţul Te­
profite grele, mijlocit,
ne
UNE DE REDRESARE A ECONOMIEI PATRIEI uşoare şi benzi. leorman In frunte cu comuniştii, milioane mp ţesături, 350 tone rumb, 2 600 tone floarea-soare-
ulei ricin, 125 tone produse a­
călăuziţi de chemarea vibrantă
lui, 500 tone fasole uscată, 5 700
a partidului, a Biroului Executiv limentare şi altele. tone sfeclă de zahăr, 900 tone
al Frontului Unităţii Socialiste, In adunările generale ale ţă­ cartofi, 10 000 tone legume, 145
Presa, radioul şi televiziunea socialiste, această hotărfre a însufleţiţi de sentimentul dra­ ranilor cooperatori care au avut tone ricin, 30 tone in ulei, 400
ne-au relatat în ultimele sâp- fost prim ită de către toţi sala­ gostei neţărmurite faţă de pa­ loc în tot judeţul s-a afirmat cu tone struguri, 5 000 h( lople de
tămini momente dramatice, de riaţii cu deosebită adeziune, trie, de viitorul ei luminos, se vigoare şi unanim dorinţa ca vacă şr 1 600 hl lapte de oaie,
400 tone carne bovine, ovine şi
angajează faţă de conducerea
adevărat eroism, din lupta în ­ flecare angajîndu-se la efor­ in acest an să smulgă pămîntu- păsări şi 1 500 kg lină.
tregii ţări cu urgia apelor, pen­ turi maxime pentru a contribui partidului, de dumneavoastră luî tot ce poate da el, să dea
tru înlăturarea urm ărilor inun­ la refacerea economiei naţio­ personal, scumpe tovarăşe viaţă celor două programe na­ Exprimind gîndurîfe, sentimen­
daţiilor. Oamenii muncii din nale^ Nicolae Ceausescu, să mun­ ţionale şi sarcinilor cuprinse în tele şi hotârirea fermă a tuturor
cească fără preget, cu toată ho-
unităţile care n-au fost afecta­ Rezultatele obţinute în p ri­ programele proprii ale judeţu­ celor ce muncesc ne meleagu­
te de calamităţi sînt angrenaţi mele 5 luni ale anului relie- târirea şi forţele lor, pentru lui, prin cultivarea fiecă­ rile tefeormonene, Comitetul ju­
într-o bătălie la iei de încor­ tează înalta răspundere a co­ a-si aduce contribuţia la asigu­ rei palme de nâmint, prin extin­ deţean de partid asigură Comite­
rarea mersului înainte al Româ­
dată, la ici de amplă, profundă m uniştilor din oraşul nostru, niei pe drumul făuririi societăţii derea irigaţiilor, construirea tul Central al Partidului Co­
şi înălţătoare prin eroismul ei, preocuparea permanentă a tu­ de sere solar cu încălzire teh­ munist Român, pe dumneavoas­
ca însăşi lupta acerbă cu fu­ turor oamenilor muncii pentru socialiste multilateral dezvoltate. nică şi mărirea suprafeţei culti­ tră, iubite tovarăşe secretar ge­
ria apelor. realizarea exemplară a sarcini­ Colectivele din întreprinderile vate cu legume, inâlţoreo unor neral, că ne vom unî'hârnicia si
La chemarea înflăcărată a par­ lor economice. Astfel, colecti­ industriale ale judeţului, anima­ mari comotexe zootehnice, prin- priceperea cu efortul general al
tidului, iăcînd dovada unor vul E. M. Lupeni, sub îndrum a­ te de un puternic sentiment de tr-o întreţinere exemplară a cul­ întreqii naţiuni şi sub conduce­
înalte sentimente patriotice si rea com itetului de partid, a re­ dragoste fafâ de patrie, des­ turilor şi a animalelor, contri­ rea Partidului Comunist Român
de solidaritate, oamenii muncii uşit să obţină în primele 5 luni făşoară o muncă susţinută pen­ buind astfel la asigurarea in­ vom face totul pentru a ne a­
din oraşul Lupeni s au angajat ale Bnului realizări demne de tru a folosi la întreaga canaci- dustriei si populaţiei cu produse duce contribuţia la continuarea
cu lot ce au mai bun în ampla consemnat. Planul de produc­ tale fiecare maşină şi uti'.cj. cit agricole neîntreruptă a procesului de e­
acţiune de normalizare a vieţii ţie a fost realizat în proporţie mai productiv fondul de timp şi Analizindu-se cu grijă şi de- dificare a socialismului oe pâ-
noastre economice. Cu ocazia de 102,6 la sută, dindu-se in valorificind superior resursele şi nlinâ responsabilitate posibilită­ mîntul scump al României so­
adunărilor care avi avut loc în plus 19 069 tone de cărbune rezervele interne, au hotărit să ţile existente, s-au descoperit noi cialiste.
luna mai la toate întreprinde­ cocsilicabîl. A vin d în vedere realizeze peste angajamente!» rezerve pentru a livra la fondul
rile din raza oraşului nostru, rezultatele obţinute, situaţia iniţiale o producţie marfă în central al statului, peste preve­ COMITETUL JUDEŢEAN
muncitorii, inginerii, tehnicienii gTea în care se află judeţul, valoare de 43 500 000 lei şi derile planului, de la coopera­ TELEORMAN AL P.C.R.
întreaga ţară, ca urmare a ca-
— analizînd cu competenţă
• realizările economlco-finan- W IIHEIM NEAG
ciare obţinute în primele 4 ^uni
ale anului, rezervele existente prim-secretar oi Comitetului
şi mai ales cerinţele actuale orăşenesc Lupeni ol P.C.R. C H E M A R E
şî-au luat angajamente m obi­
lizatoare pentru suplimentarea Lupeni. O imagine a prezentului socialist. Arhitectonica industrială şi socială intr-o
producţiei si creşterea elicien- (Continuare in ■' pag:î'fl2-a) evocatoare simbioză. Foto : N, GHENA
ţpi economice. Expresie a înal­
tului patriotism, a conştiinţei
către luate cooperativele agricole de pro­
E F O R T U R I IN TE N S E P E N T R U ÎN L Ă T U R A ­ ducţie, către întreaga ţărănime cooperatistă

R E A U R M Ă R IL O R N O IL O R IN U N D A Ţ II peratori din judeţul Teleor­ depune eforturi susţinute, au trimis cantităţi însemnate
şul Nicolae Ccatişe.scu — se­
Cei peste 250 000 ţărani coo­
dc produse agroalimentare. o-
cretar general al partidului —
man au trăit în ultim ul timp,
alături dc întregul nostru po­ munceşte cu toată priceperea blectc dc îmbrăcăminte Şl
bani, contribuind astfel (a În­
por, clipele de grele încercări şi abnegaţia pentru a limita lăturarea gravelor consecinţe
prin care au trecut locuitorii cit mai mult şi mal grabnic e- ale Inundaţiilor.
m ajorităţii judeţelor ca urm a­ fccfele distructive ale Inunda­ Pentru a asigura pe mai de­
ii Pagubele provocate de viituri abătute asupra unei însemna­ ţiilor, pentru refacerea in tim ­ parte dezvoltarea materială şt
catastrofale
re a Inundaţiilor
pul cel mai scurt a unităţilor
spirituală a României socialis­
In Valea Jiului te părţi din ţara noastră. Lor, economice, a oraşelor şi şale­ te, (ărănîraea tctcormăneană
este hotărilă ca, sub condu­
lor, dind curs normal a c tiv i­
tuturor, le sînt cunoscute ma­
vor fi recuperate în cel mai scurt timp derilor Industriale, un ităţilor tăţii entuziaste a harnicului cerea organizaţiilor dc partid,
rile pierderi cauzate în tre p rin ­
nostru popor, vrednic şl neo­
ca
să muncească mal bine
viaţa se agricole de stat şl cooperatis­ bosit constructor al socialis­ oricfnd, să obţină cantităţi tot
mului
mal mari de produse agricole,
te. altor unităţi economice şl
ii Viata îşi reia pulsaţia obişnuită soclal-culturale. multor cetă­ pănă, întreaga ţărănime din cu care să contribuie la com­
In momentele grele, dc cum­
cauzate
pensarea pierderilor
ţeni de la oraşe şi sate.
normalizează judeţul Teleorman, alături de Judeţul Teleorman a fost ală­ de calamităţile naturale fn ce­
din
Ţărănimea cooperatistă
lelalte Judeţe. In toate cele 160
turi de populaţia care a avut
a Sarcinile de producţie şi anga­ toţi oamenii muncii din judeţ de suferit de pe urma revăr­ de cooperative agricole din
şi din întreaga ţară, sub con­ sării cumplite a apelor. Coo­
P loile torenţiole nu au ducerea Partidului Comunist perativele agricole, locuitorii
ocolit nici bazinul Văii Român, — a Comitetului său
Jiului. ‘ Cantităţile mori jamentele vor fi îndeplinite întocmai satelor, sprijinind acţiunile de (Continuare in pag à 4-o)
de precipitaţii căzute in urmă Central, în frunte cu tovară­ ajutorare a zonelor sinistrate,
cu 4 zile ou umllat albiile
celor două Jiuri, care au ieşit
din matca obişnuita, provocînd
pagube moteriole in mai multe Dincolo de distanţele geo­ zînd chiar. Atît Franţa cît şi
unităţi economice şi in unele Lucrători ai I.G.C.L. Brad execută şanţuri de evacuare a hntensitate maximă la grafice, dincolo de frâmîntă- România sînt profund intere
gospodării. Un prim bilanţ al rile istoriei, afinităţi profunde sote în înfăptuirea securităţii
acestor pagube însumează o- apei din cartierele inundate. au legat şi leagă popoarele pe continentul european. .Je­
variile produse osupro lucrări­ român şi francez. De-o lungul lui Franţei în Europa este dc
lor de la şantierul I.L.H.S. Va­ timpului, prieteqia româno- a şterge această diviziune ob
lea de Peşti, estimate la circa cutarea lucrărilor agricole fronceză şi-o afirmat vitalita­ surdă care s-a instaurat între
1 850 000 lei, degradarea şi dis­ tea, fiind pătrunsa de spiritul Est şi Vest pe continent. . de c
trugerea unor materiale af'ote Măsuri eficiente, unei adinei solidarităţi umane. dezvolta între toate ţările le
in incintele I I.L . U.U.M.P , Intrase în tradiţia lu cră to ri­ porumb, Iar la cartofi procen­ Romos, Mărtlneşti, Bretea Ro­
E.M. Dîljo şi Pelrilo. avarierea lor ogoarelor ca in luna iunie tul nu depăşeşte 50 la sută. mână şl altele. Gradul ridica!
liniei ferate Filioşi-Simerîa Io a fiecărui an să-şl concentreze denotă că unele conduceri de de îm burulenire a culturilor,
kilometru 96,5 şi 99,2, a captă­ eforturile la executarea celei unităţi nu privesc cu răspun­
rii de apa de Io Jiet. distruge­ de a doua praşile la porumb, derea cuvenită executarea lu ­ care este determinat de ploile Franţa — România
căzute frecvent fn ultima pe-
rea unor diguri, conducte, po­ mobilizare unanimă carloll şi sfeclă şi să Încheie
duri. De asemenea, au su­ recoltatul furajelor de pe ma­ crărilor de întreţinere. Rămi- Tioadă de timp, se menţine da-
ferit degradare totală sau car- joritatea suprafeţelor înainte nerl In urmă în această pri­
ţială un număr de 54 de case. de începerea secerişului. Re­ vinţă se semnalează fndeosebt 0 P M i J t J Î t
porţiuni de drumuri Judeţene vărsarea fără precedent a ape­ în cadrul cooperativelor agri­ (Continuare in pag. a 2*a)
şî forestiere. în munca de refacere lor a schimbat insă mersul, fi­ cole de pe raza comunelor
Comitelui municipal de par­ resc al lucrărilor agricole, a-
tid Petroşani, comandamentul diicînd In actualitate, In a­
pentru apărare împotriva inun­ ceastă perioadă, fnsămlnţarea s i k î n c H i
In ziarul nostru de ieri — Curăţarea completă a şl reinsăminţarea unor culturi,
de ;iilor au stabilit măsuri ime­ străzilor, curţilor, trotuarelor
relatam că pentru locuitorii efectuarea primei praşile Şl
diate de evacuare o familiilor Bradului urma o noapte albă. de nămol, spălarea trotuarelor, strîngerea nutreţurilor.
din cartierele ameninţate de Ea a trecut. Din fericire fără evacuarea apei din subsoluri, Deşi In săplămlna care a
a mai aduce noi pagube. Cri- curăţarea şanţurilor de scurge­ Este de ojuns să amintim, in gături cordiale şi de încredere,
ape. de protejare a obiective­ re, repararea şi revopsirea ga r­ trecut precipitaţiile abunden­
şul Alb, Luncoiu curg acum acest sens, numai unele dintre substituind aceste legături unei
lor industriale. Au fost mobili­ durilor. te au îngreunat mult desfăşu­
cuminţi, In matca lor. Brăde- rarea lu crărilor în cîmp. în momentele ' sn^'h reciproc, r olitî'-! de blocuri", orâta pre­
zate forţe de intervenţie forma­ nii s-au apucat de treabă, ho- — Dar în perspeclivă î numeroase unităţi agricole ac­ cum au fast legăturile dintre şedintele Franţei, Georges
te din gărzi patriotice y sa­ tă n tr s ă Şteargă cît mai grab­ — Tuturor conducătorilor de tivitatea nu a contenit. Ca u r­ revoluţionarii români şî cei Pompidou.
nic urmele apelor. Despre p ri­ întreprinderi şi instituţii le-am francezi in anîî 1848, atitudi­
lariaţi din întreprinderi, asi- mare. in cooperativele agrico­ Apreciind câ o conferinţa a
mele acţiuni şi măsuri între­ cerut să prezinte propuneri nea Franţei faţă de Unirea
gurîndu-se o coordonare' com­ prinse ne-a vorbit tovarăşul concrete, să vină cu sugestii, le, prima praşilă, care este o Principatelor române, lupta statelor europene ar avea e­
pentru
petentă şi operativă o lucrări­ IO A N COSMA, prim-secrctar care apoi le vom licee într-un lucrare hotâritoare efectuat unor militanţi români pe bari­ fecte pozitive asupra dezvoltă­
rii cooperării
continent,
soarta recoltei, s-a
pe
lor din zonele afectate de ape. al Comitetului orăşenesc de plan general al consiliului mecanic pe mai mult de 350 cadele Comunei din Pori. sau, preşedintele Consiliului de Stat
partid Brad. preşedintele co­ popular, conform căruia să sc mai tîrziu, în rîndurile rezis­
Ca urmare o intervenţiei hectare Şl manual pe aproape Nijofae Ceausescu releva câ
m itetului executiv al consiliu­ poată acţiona în vei*:rea pre­ tenţei franceze.
prompte a formaţiilor de lucru, 600 hectare. Dc asemenea, „realizarea unor relaţii de con­
lui popular orăşenesc. venirii şi evitării unor noi s-au înregistrat unele reali­ Străvechea prietenie româno- lucrare paşnica între popoare­
pînâ în prezent au fost evacua­ — Azi-dimineaţă (¡cri — inundaţii. Mai precis, acest zări la semănat, la plantatul irancezo capotă astăzi un le europene ar avea o influ­
te apele din incintele între­ n n .) am avut o şedinţă ope­ plan dc măsuri va fi linia dfe legumelor şi la recoltarea fu­ conţinut nou, determinat de enţă deosebită nu numai pen­
prinderilor şi locuinţelor inun­ rativă de lucru cu toţi condu­ conduită a întregului oraş în rajelor Faţă de posibilităţi Şi lupta comună pentru poce în tru continentul nostru, ci şi
cătorii dc întreprinderi şi in­ munca de refacere completă cerinţe insă ritm ul de muncă Europa, sublinia recent preşe­
date, ou fost recuperate mo­ c are ne aşteaptă. pentru întreaga lume".
stituţii din oraş. Cu această nn s-a ridicat la nivelul aş­ După reinsămînţarea unei păşuni aflate în administraţia dintele Contiliului de Stat al
I, M. ocazie am stabilit două cate­ teptărilor. Faptul că prima Consiliului popular comunal Turdaş, în vederea regenerării ei, ' României, Nicolae Ceausescu. SILVIA COMAN
gorii de măsuri ■ imediate şi Convorbire consemnată de producţia de masă verde la prima coasă din acest an este esti­
de perspectivă pentru norma­ GH. I NEGREA praşilă. în condiţiile cînd bu­ mată Io peste 25 tone la hectar. In fotografie vă prezentăm In domeniul politic poziţia ce­
lizarea cit mai grabnică a si­ ruienile sufocă realmente cul­ pe tehnicianul Nicolae Toderici şi muncitorul Nîcolae Sendroi lor două ţâri este destul de
(Continuare in pag. o Z*o) tuaţiei. turile pe mart suprafeţe. s-a lucrind la recoltatul mecanizat al furajelor. apropiata intr-o serie de pro­ (Continuare In pag. o 4-a)
— Ce măsuri se încadrează (Continuare ¡4 POfl î*°) realizat pe mai puţin de 20 Ja Foto : V, ONOIU bleme, în unele privinţe coincî-
la categoria „Imediate“ ? aută din terenul cultivat cu