Page 45 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 45
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4801 # DUMINICA 14 IUNIE 1970
Completarea Î N S L U J B A P A T R I E I
necesarului
de locuinfe Ş l A P O P O R U L U I
Nevoia de locuinţe crea*
lă In urma distrugerii unei Se împlinesc astăzi 21 de It. colonel SABIN POPA zădărnicească încercările unor
Minerii din Lupeni pârli din iondul locativ de ani de clnd a luat flintă un şef ol Inspectoratului judeţean elemente Înrăite care voiau să
lovească In avuţia naţională şi
către apele de inundaţie e
nou organ de stat. miliţia, că
de miliţie Hunedoara
acoperită prin măsuri hotă ruia i s-a Încredinţai sarcina în interesele legitime ale oa
râte Şl trainice. In acest de a apăra cuceririle revo lu menilor muncii din patria
scop planul de locuinţe al ţionare ale poporului munci dele de luptfl îm potriva In- noastră. For|a m iliţiei noastre
subscriu cu abnegaţie ; tamenle. la aceste aparla- tor, legalitatea socialistă, pro fractionismului. ofiţerii si sub rezidă şi prin aceea că menţi
m unicipiului Deva a iost su
plimentat cu 200 de apar
prietatea obştească şi cea per
ne o sirînsâ legătură cu ma
ofiţerii de m iliţie au adus un
sonală. de a veqhea la asigu
j mente an şl Început lu tră - rarea ordinii şi linişte! pu bli aport preţios la demascarea c sele de oameni ai muncii A -
cesi lucru a dat si dă posibi
legea,
lementelor certate cu
j rlle. Toi suplimentar s-a ho ce. Procesul de creare a m i cu normele de convieţuire so litatea ca lucrătorii de miliţie;
! tărît să se construiască tn a
să-şi
îndeplinească mai ope
si devotament ! cost an la lila 40 de aparta liţiei noastre este slrins le q il cială. contribuind la recupera rativ nobila misiune de apără
de importantele prefaceri re
prejudicii
rea a numeroase
' menle. Pentru acestea, con
tori fermi ai legalităţii socia
: structurii T.C.H. au trecut la : voluţionare prin care a trecut pricinuite de inlraclori a vu tu liste
România dc lupta eroică plină
lui obştesc si personal al ce
| organizarea dc şantier, dc abneqatie a poporului m un tăţenilor. O fiţerii şi subofiţerii de m i
Lupeni. In acest an au fost re-
ßS ceplionaie blocurile Dl şi D2 î ! să-şl reclădească gospodă- ţilo r condus de partid pentru le~a întreprins în ultim ii ani liţie sînt la dalorie zi şi noap-
care
Cetăţenilor
doresc
In cadrul măsurilor pe care
le. veqhind si dejueind alunei
lormarea şi continuo dezvolta
cu cile 30 de apartamente fie
care, ailîndu-se în rli feri Ic sta : riile individuale It se par re a statului nostru socialist. partidul nostru, pentru im hu- cînd este cazul uneltirile ele
mentelor infractoare, retrogra
Alcătuită din iii devotaţi ai
dii de construcţie alte edificii. : celează. in zone lerlle de nătătirca muncii orqanelor de
TaniitA(ilor naturale, colecllviil Cu tot timpul nefavorabil, co ! pericolul inundaţiilor. por- poporului, educată in spiritul m iliţie se înscrie si analiza de In clipele grele, cînd peste
de muncitori mineri de ta Lu- lectivul şantierului nr. 4 con .. . . . s |iunl de teren pe care să-şl Înaltelor idealuri ale socialis a ctivită lii M inisterului Alace- o mare parte din teritoriul ju
pcni şl-a suplimentai angaja strucţii a hotărit să obţină i reconstruiască gospodăriile. mului şi comunismului, m iliţia jilo r interne, pe care plenara deţului nostru s~a abătut fu
mentul de Ia 25 000 la 40 000 rezultate dc seama pesle anqa- CS. Hunedoara. Vedere interioara din noua hala de ajus- | In cele 3 zone vor li repar a făcut fată cu succes. In cei C om itetului Central al P-C.R. ria apelor Mureşului. marea
majoritate a cadrelor de m i
21 de ani, sarcinilor încredin
lone de cărbune peste plan. Jamenlele luate. Planul llzic toj a laminorului de semifabricate. i lizate peste 200 loturi dc ţate de partid si guvern. Per- a făcut-o recent, reorganizarea liţie a contribuit )a salvarea
Anqajamenle mobilizatoare au anual de predare a apartamen j casă. m inisterului nostru in baza vieţilor omeneşti Si a bu nu ri
los| luate sl tn ceea ce p ri telor se va realiza pină la fec|ionindu-s¡ neîncetat meto- Decretului 294/I96B, a Legii nr. lor materiale.
veşte creşterea Indicelui de u ti data de 1 decembrie. Construc 21 de organizare si funcţiona M ulte din faptele lucrători
lizare a iondulul de timp, re torii Lupeniului si-au mal p ro re a miliţiei, consfătuirea cu lor de m iliţie oglindesc înal
ducerea conţinutului de ce pus ca toate lucrările terminate cadrele de bază din securitate, ta lor conştiinţă politică, pa
nuşi. creşterea vitezelor de a sa poarte calificativele ..bine" luna noiembrie, să fie recupe miliţie, procuratură si jus triotism ul 51 voin|a de a în -
vansare. micşorarea cheltuie $1 ..foarle bine", să reducă LA „MARMURA" SIMERIA rate integral pierderile înre- tiţie, cind tovarăşul Nicolae dreplâli încrederea ce le-a
lilor de producţie $1 depăşirea consumul de material lemnos qislrale. M un citorii. maiştrii, fost acordată. In cadrul ju
beneilclilor planificate. Ferm cu 6 mc, de o|e| beton cu 2 500 şefii de sectoare si-au însuşit deţului Hunedoara se pol t i'a
hotărlti. minerii Liipeniului kq. sarcinile majore ce le revin, numeroase nume de ofiţeri şi
subscriu cu devotament la ma Astfel de angajamente, pline actionind fiecare, la locul său Ziua subofiţeri de m iliţie care nu-si
rea acţiune de redresare a de hotârlre sl fermitate, şi-au Recuperarea restanţelor — de muncă, pentru a le înde precupeţesc nici o clipă elor-
economiei noastre naţionale luat si colectivele celorlalte plini cum se cuvine. De ase miliţiei lurite penlru descoperirea şi
A vln d o sarcini complexa, unităli sf întreprinderi din ora menea. fiecărui membru al co prinderea elementelor in 11 a<~-
dc a prelua si prelucra cărbu şul Lupeni. rnlreaqa masă de m itetului de direcţie i s-a În ‘.oare, dînd dovadă de înallă
nele brut de la F- M. Uricani. oameni — muncitori, maiştri, hotărîre a întregului colectiv credinţai cile un sector, unde constilnciozitale şi spirit de
E. M. Lypenl sl E M. Bărbă- tehnicieni. Ingineri — a hotărit sprijină direct si urmăreşte răspundere.
leni, preparatorii, încă de la să-şl aducă un apoTl con modul cum se aplică măsurile Ceauşescu a arătat im portan
începutul anului au depus e cret sl substanţial la progresul de redresare stabilite. In acest tele sarcini ce ne revin, atit Demn de relevai este laplul
forturi susţinute pentru rea li economiei noastre naţionale. Intre întreprinderile la care ţia fizică restante de 159 mc montarea instalaţiei de pompa lei. considerăm că toate uni tn apărarea avutului obştesc, că alături de ofiţe rii şi subofi
zarea prevederilor de plan. In Oamenii muncii din oraşul îndeplinirea ritmică a planu blocuri de marmură extrasă. re. tntreruptnd procesul de tăţile de producţie tare nu cit şi In lupta îm potriva dife ţerii de m iliţie din cadrul or
primele 5 luni ale anului au nostru caută soluţii noi $1 eco lui de producţie a fost com 1 573 mp placaj finit. producţie In perioada 14— 19 şi-au realizat integra) planul ritelor infracţiuni şi abateri de qanelor noastre, un aport me
promisă dc calamităţile natu — Care sînt lactorii care au mai. Lulnd accaslă măsură am pe luna mai pol să-şi redre rito riu îşi aduce Şl personalul
fost supuse spălării 983 100 to nomicoase pentru realizarea sl la normele de convieţuire so
ne cărbune brut. realiztndu-se depăşirea angajamentelor Pro rale care au lovit Judeţul nos frinal bunul mers al activită evilat păgubirea întreprinderii seze grabnic activitatea şi să cială, precizlnd că în acest civil, care înzecindu-si efortu
rile sf aplicînd în practică cu
cu o sumă de peste 500 000 lei.
peste plan Importante canti- punerile lor au Intrat In a- tru se află şi „M a rm u ra " Si- ţii in luna precedentă şl dato Datorită ploilor torenţiale recupereze răm incnle în urmă, domeniu s-au obţinui rezulta noştinţele dobîndite, se stră
rită cărora întreprinderea este
tatl de sorturi de cărbune. Oe- len(ia comitetelor de direcţie, meria. Re/uUo-lele obţinute din nou Intr-o situaţie econo cave au căzut la carierele M o - dară e.sle posibil. încă In lu te bune şi că organele de m i duieşte să efectueze lucrări de
neficiile suplimentare se cifrea a comitetelor de partid sl de aici după 5 luni de activitate neasa. Alun. hanpolnc. munca na iunie. liţie reuşesc să-şi îndeplineas bună calitate, contribuind ast
ză la 639 000 lei. Comuniştii dc sindicat, a organizaţiilor U.T.C. nu sini satisfăcătoare- Aceas mică dlllcllă ? de extracţie a fost Întreruptă — Care este ritm ul produc că rolul si misiunea încredin fel la îmbunătăţirea aclivilă til
la Preparalla Lupeni au hotărî! In direcţia efo rtu rilo r pentru ta datorită nerealizărll preve — Cauza principală — ne-a ţiei la ora actuală Şl ce ga ţate.
derilor la majoritatea Indica răspuns tovarăşul director Ni- zile întregi, lucrul sub cerul de miliţie.
s3 preia şl s i prelucreze la un suplimentarea angajamentelor, liber nepullndu-se de.sfăsur« ranţii prezintă pentru o re De hună seamă că o astfel
nivel calilallv superior tntrea- pentru satisfacerea cerinţelor torilor tn luna mai cind s-a colae Cinbotea — a constitui declt sporadic. Aceasta a dus venire absolut certă la nor de apreciere a umplut de Pentru modul exemplar, p ri
qa producţie de la exploatările strlnqente ale economiei naţio înregistrat sub nivelul plani t-o inundarea slatiei de pompe la nerealizarea producţiei în mal 1 bucurie inimile tuturor ofiţe ri ceperea şi abnegaţia de earc
din lunca Mureşului care asi
aiulnllte. Angajamentele m ajo nale. organelor şl organizaţii ficat o rămânere fn urmă de gură alimentarea cu apă a tu cariere. De asemenea. uncie — In zilele care s-au scurs lor şi subofiţerilor noştri, con au dat dovadă Io îndeplinirea
1 190 000 lei la producţia g lo
rate prevăd : depăşirea produc lor noastre de partid le-au re bală $i marfă, minusuri de turor capacităţilor de produc drumuri au devenit im practi din luna iunie ne încadrăm stituind totodată un imbold tn misiunilor, pe pieptul a nume
ţiei marlă cu 6 milioane Ici. venit şi le revin In continuare 1 276 lei pe salariat la produc ţie. In această situaţie, am fost cabile. in planul zilnic şi chiar se strădania fiecăruia pentru r i roşi lucrători din judelui nos
obţinerea unei economii la sarcini multiple. Intreoqa a- dicarea calităţii muncii si In- tru strălucesc ordine şi me
tivitatea muncii, iar la produc ncvoili să procedăm Ia de- — Cum a Intervenit condu resimte o accentuare a ritm u târirea luptei îm potriva infrac- dalii
preţul de cost de un milion let ten|ie va trebui Îndreptată spre cerea întreprinderii pentru lui si obţinerea unei produc
şi a unul beneficiu peste plan concentrarea tuturor e fo rtu ri contracararea acestor urmări ţii suplimentare din ce in ce lionism ului In întreaga lor Aniversarea a 21 de ani de
tn valoare de 1 500 000 lei. lor tn scopul realizării ritmice negative şl In ce se concre mai mari. Astfel, după prima aciivilale^ ofiţerii şi subofiţe la înfiinţarea miliţiei, pe care
împreună cu comitetul de d i a producţiei, a obţinerii unor tizează aceste Intervenţii î decadă, avem deja depăşiri de rii noştri de m iliţie au făcut o sărbătorim astăzi, arc loc in
recţie. comitetul sindicatului şl produse de calitate, care să — In vederea normalizării 130 mp placaj fin ii si 184 mp dovada ¡naltelor lor calităţi condiţiile avîn lului general al
organizaţia U.T.C., com itelui satisfacă cerinţele actuale. La Lucrările agricole situaţiei creale. am recondiţio dale mozaicale. M inusul per morale si de luptă. întregului nostru popor penlru
de partid de 1a preparare o in- aceasta stnt chemai! să concu nat Instalaţia de pompare, am sistă încă la marmură şi pia Slujind cu devotament cau îndeplinirea măreţelor sarcini
Ireprins o serie de măsuri con re toţi factorii de răspundere, za scumpă a în flo ririi con ti ■ rasate de Conqresul al X-lea
amenajat noi puţuri, am pus tră extrasă dar si aici ritm ul nue a României socialiste, cre
crete (controlul permanent al de la toate unităţile si între şl conservării întregii produc la puncl Instalaţia electrică, zilnic s-a înviorat. al partidului şi pentru în lă tu
dincioşi jurăm întului dat
In
sorbirilor tehnologice, deseca prinderile oraşului nostru. ţii de lucernă Şl trllo l de pe am achiziţionat clteva electro- Intr-adevăr, in întreprindere la|a drapelului stînt ai tării, rarea urm ărilor dezastruoase
rea prin cenlrîfuqare a sortului Promovlnd un stil de muncă u d e pesle 2 500 hectare răma pompe care au şl fost monta se constată grija sporită a lucrătorii din m iliţie au oferit provocate de inundaţii Cu a-
de 0 —3 nun, majorarea debi bine glndit, cunosctnd sarcinile se încă nerecollate. Destul de te. Cu toate măsurile luate şi m uncitorilor pentru redresarea de-a lungul anilor nenumărate reastă ocazie, lucrătorii de m i
tului tn secţia flolatie etej. care ce stau tn fata. condiţiile care anevoios se acţionează la eforturile depuse, am reuşit producţiei. La secţiile de pre pilde dc nbnegatle. de vitejie liţie îşi reafirmă hotărirpa de
au menirea de a contribui la exista, organele si organizaţiile forilă practicii greşite mani plantatul şl semănatul legume să lucrăm din nou cu înlrca- lucrare o marmurei, dale mo- Si luptă pentru apărarea o rd i a îndeplini cu înaltă răspun
m i
dere si conştiinciozitate
realizarea si depăşirea angaja de partid colectivele de sala festate de coasilille dc condu lor, precum si la întreţine qa capacitate de producţie a zaicflle. slaţia de concasarc. u- nii de dr»pt. Fi au acordat o siunile ce le stau în fată. pen
mentelor luate. riaţi din Întreprinderile oraşu cere ale unor unităţi care aş rea acestor culturi. în d e p lin i bia cu începere de la 28 mai. lilajele şi instalaţiile fun cţio alcntie deosebită muncii de tru a răspîăl) si mai rm:ll în
Un aport subslanlial 1a re lui nostru vor putea ca Dina la teaptă să se execute mal in tii rea planului la producţia de Din cauza celor 172 de orc nează din plin. se depune o prevenire $i descoperire a in crederea pe car.e Ic-a
dresarea vieţii economice sl sfîrşilul anului să-$l realizeze prăşllnl mecanizat Şt apoi cel legume Impune ca in această de stagnări înregistrate 1n pe muncă rodnică pe care com i fracţiunilor. reuşind prin me dnt-o partidul si poporul no.s-
sociate si * I va aduce şi FF.A. angajamentele luate şl. după manual. săptămfnă să se lucreze intens, rioada 14— 27 mai am înregis tetul de direcţie de la „Mar-* tod e-şi procedee adecvate să trir. ------
..Vîscoza". In primele 5 luni cum confirmă rezultatele obţi O altă acţiune mult I n t im a u i toate torţele, la cultivarea trat pierderi de producţie in mura" Sinmria trebuie s-o
ale anului In curs, colectivul nute ptnă acum. exista pre tă este şl recoltatul trtlotiene- tuturor suprafeţelor planifica valoare de 1204 000 lei Pen sus|ină p rin lr-u n complex de
dc I a „Vîscoza" a obţinui re mise sigure pentru depăşirea lor, unde procentul de reali te fn flecare unitate coopera tru a recupera o cit mai mare acţiuni şi măsuri menite să
alizări însemnate. Producţia acestor angajamente. zare a primei coase nu repre tistă. parte din acest minus pină la dea noi impulsuri activităţii
marfă realizata suplimentar In aceste momente, etnd se zintă nici un sfert din supra Deoarece lucrările agricole sfîrşilul lunii mai am lucrat de exploatare fn cariere si 0-
se ridica la 454 000 lei, ¡ar eco conjugă întregul efort al tării faţa prevăzută. .Necesitatea e- trebuie eieclitalc in condiţiile suplimentar o duminică. iar provizionăril cu materie p ri
nomiile la preţul de cost la tnlr-un tot unitar, oamenii v llă ril pierderilor din produc olerlle de natură, se cer efor timp de 10 zile. întregul co mă a secţiilor prelucrătoare,
538 000 lei Rezultatele cele muncii din oraşul Lupeni. uniţi ţia de nutreţuri — lactor care turi maxime. 2l de zl, din par lectiv a muncit tn schimburi folosirii rationale sl cu Inten
mai bune au fost obţinute I a într-o coeziune de nezdrunci condiţionează îndeplinirea In tea tuturor cooperatorilor, me prelungite de cite 12 ore. A şa sitate sporită a tuturor capa
fire de mătase $1 sulfura de nat obţin realizări însemnate, dicatorilor de plan stabilit! canizatorilor şl cadrelor tehni se face că am reuşit să recu cităţilor de producţie, a forţei
carbon. pentru sectorul zootehnic — ce pentru Intensificarea ritm u perăm 300 000 lei la producţia de muncă sl a tim pului de lu
contribuind din plin la refa solicită eforturi deosebite din lui la fnsămfnţârl. întreţinerea qlobală si G00 000 la producţia cru.
Cu acelaşi efort «-au înscris
cerea sf normalizarea vletll e- partea tuturor cooperatorilor cultu rilo r şl recoltatul fura marfă. De altfel, colectivul
tn circu itul refacerii şl con
structorii de pe şantierul din conomlce. pentm urgenlarea strtngerll jelor. nostru a holărtl. ca. ptnă in ROMAN SONOC
EFORTURI PENTRU INLÁTURA-
REA NOILOR INUNDAŢII
Umăr la imăr ţoală comuna
in Valea
Jiului
Numai dacă străbaţi satele Am fost in şcoala din Vorţa. Numai pe pereţi, dunga a-
comunei Vorţa, pe ptriul Pă- Am văzut copiii luind vacan c.eea obsedantă, care vrea
trtna tn sus, iţi dai seama cu ţa. Vineri şcoala era inunda ţxircă să-ţt spună : „Pină aici
cită fu rie au putut lo vi apele tă. „Cind au venit apele, unul au fost apele !" Axi fost. Oa
dezlănţuite. Au devastat gră dintre copţi a luat cataloagele menii le şterg urmele şi se Cu toate că Unitatea de exploatare şi industrializarea
dini, lanuri, s-au năpustit tn şi le-a urcat sus, in pod. Era uită tot mai des spre cerul lemnului Orăştie a avut de suferit de pe urma inundaţiilor, la
curţi, prin case, In scoală, pe adunată acolo munca lor înnegrit de nori, de unde în Fabrica de cherestea „11 Iunie" din localitate munca s*a des
leriolele şi utiloiele cuprinse de de-un an .. Azi şcoala e cura cepe să picure, cu picuri
ope. s o executat consolidareo ste tot. Au smuls arborii din tă Şi internatul unde au fost mari Şi leagă mai strins anco făşurat normal. Echipa condusă de Dânilâ Sava pregăteşte noi
malurilor cu pîotrâ şl balast. rădăcini, au rupt malurile, au cantităţi de cherestea pentru a fi expediate beneficiarilor.
muscat lacome din drum, cazaţi copiii evacuaţi din llia, rele de care sînt prinşi arbo
De osemeneo. o i fost remedia Pretea, Valea Lungă, Bacea... rii. Sint toţi, umăr lingă
te ovariile core ou determinat vrlnd parcă să distrugă totul. Dar nici aici n-au avut liniş umăr 7'oată comuna.
unele ¡0' ;ruperi în alimenta Peisajul dezolant este greu de te. Jar i-au scos apele afară.
rea cu energie eléctrico si opă. redat fn cuvinte. ,,Asa ceva Acum e curat. Bucătăreasa S. POP
Colectivele de munco din nu s-a mai pomenit pe aceste
locuri de cind mă ştiu". Şi, Ana Nistor poartă şorţ alb.
unitâţile economice unde s-ou
bătrtnica se ştia tn Vtşca de
înreqîstrot pierderi de produc
mai bine de 80 de ani.
ţie ou hotărit ca în cel moî Expresia lirică a unor
scurt timp să treacă Io recu- In cursul zilsi de ieri, numeroase case din oraşul Brad se Dar oamenii n-au dat
peroreo lor. In prezent, în mai aflau în apă. înapoi. Nici un pas Au smuls
treaga octivitote economică din Foto : V. ONOIU din calea apelor bunuri mate
mjnicipiu decurge normol. riale. unii intrtnd in puhoi
ptnă-n ifărbie ca să scape profunde sentimente umane
Munca de refacere copii, să scoată la adăpost
animale, stupi, agoniseala fa
miliilor de-o viaţă Primarul
„...D in cele irâ ile , vâ tu lo f i a u iiie in ultim ul tim p, nici nu ftiu cum
mi-a înşirat multe nume. mi i-au m cnagoi in m m ie versurile a c e ite ...*.
icno Litera ro iu ic h i*
din B ronifca, lin te liiin d parcă, prin
ne
Festivalul de Le-om notai pc toate Parcă a ceite cuvinte um ple, g in d u nle xocilor de oameni, cunoscuţi sou necu-
A fo
făcea evidenţa hârlxaţilor din
raşului. ostaşii, gărzile patrio r.oicut r, care, im presionau P»o»ună de o d e le dram olrce ale acestei p ri
Vorţa, Visca, din... toată co măveri lă lb a lic e , no-au scris in u ltim u l tim p.
tice. tinerelul au actiouat v i
teatru şcolar (Urmare dWt po ç Tj guros Si vor munci i i i conti muna „D a r vă rog să scrieţi Se a nim o oospre noi că sintem un popor do poeţi. Se o lirm ă o jo
nuare pentru ştergerea urme de tor>arăşul Glrboueanu. poale pentru co n o irile noastre ¡şi au o b iiţia in vechimeo M io riţe i, iau
poale că vibrăm mai odm c ia bucurii fi necaiurî. Dar
Iară m doiola cu
lor lăsate de ope. şeful nostru de post, A fost c m lâ momorrto acute in vioţo noostră, cind sentimentele umane se cer
kerent an luat sfiişlt 1n- parcă peste tot unde era transpusa liric f i cind numai versul poate să espume inlrca ga compie-
tioce iilc din cadrul Festiva — Deşi este prima zi după — In privinţa aprovizionării mai greu., Şi-ncuma-i tot pc u to te o frum useţii morale.
lului de le aln i şcolar — în- Inundaţii, vă rugăm să nc oraşului, a apărării sănătăţii drum..." ' ' ¡ Ê ... .. Reuşite sau mol p uţin reuşite, ilu iin n d g induri amare sou optimism ,
tieccre la rare au participat spuneţi dată au fost începute oamenilor, ce măsuri s-au în p o e iiil« accsloo re pre im tă un g e tl alcchv, c insiii, spontan. ră d ă c in i/
risipeşte
„N ic i soarelo nu moi are livo r/ se
ilu to riu
spre
un număr dc şapte licee din acţiunile de revenire la nor treprins ? Pe toţi aceşti bărbaţi i-am Zodornic braţele ni se prelungesc/ in chem ări/, lo r b ucuiio a ors ru-
judeţ O comportare I n i ma) ? — Aprovizionarea unităţilor tntflnit din nou pe drum. prin Şantierul Valea de Peşti : o draglină întoarsa de şuvoi. g atoaie in ro m u ri/“ , scrie A dino Popescu din lirg o v iţle , in poerio „ It o -
moasă a avut-o echipa de — Drumul Brad — Crişcior comerciale decurge normal, curţi, rpfăcind malurile rupte, la ie *. Un a ii poet. Ion Socol, din Bucureşti, crecerá ¡n „P u nte o vie*’
lugsslive pentru
tild e
stih iilor ;
im agini poetice
dm .
„F lo o ie -n im to io
t*a h u a lice u lu i leorellc a fost deja redat circulaţiei. impulsionată fiind însă la apă conso/idind poduri. . l-am vă Foto : I. UCIU spre clipe frumoase,/ Cind um blă apoto cătate pc d ig u ri/ Inim a noastro
din Petroşani care a pre Pentru aceasta s-a lucrat toa minerală, pline etc. Pe de altă zut pe Ghcorghc Nistor si n o să te fose/ S tih iilor oarbe ce leapădă frig u ri/“ . Apoi lup ia sc în
zentat piesa „N ota zero la tă noaptea, neîntrerupt. Tot parte, organele sanitare vor Toader Mertea, pe Ion Tac şi dreaptă spre irb in d o : „Scrişneşte b ă lrin a cu cooso tăioasă/ Duşmonâ in
floarea presantului ifin lă ,/ Cind drogosiea ţă rii cetbieca i oposă/. Şi pa
purtare" de V'. Stoenescu şl de azi-noaplc si in continuare începe vaccinările antiepide Adrian Toader. pc Partenie săreo lin iştii n-*astre ia r ciñ ió /*.
ib Sa va. lucrează 10 motopompe la e mice unde este nevoie, precum Popa şi loan Pîscarea.. Şi Străzi ale Devei din nou inundate Pentru Estero Paraschiv, de core om inleom lQ începui, natura scăpată
S-au mal remarcat cu a* vacuarea apei din subsoluri, si dezinleetia fin tîm lo r din zo pc. plutonierul GUeorghe Gîr- dm p ro p n ile -i legi se intiuchipcasă in Mureş ; „M u iă ş. Mu.ăş, opă lin ă /
rest prilej. în ordine, lorma- incinta minei Barza a fost e li nele lovite de apă. Cetăţenii boicanu l-jim îniilnit. Tot la Ieri după-aiuîază, in urma unei ploi torcn|lale, străzi alo Apă fă iă do tiodină/ Te focuşc rea şi s tră in ă / Fără glo» ne-ai p u s tiit.../.
trim ite
Şlelon Cotoara, elev ol Liceului economic din O răştio,
no
[ a de teatru a l iceului teo berată de apă. schimbul de. care au Iost evacuaţi s-au re datorie. Erau la lucru toate Devei au fost din nou Inundate. Două v iitu ri succesive au „C u vin lu t absolventului" - ideal şi ongajam ent ol prom oţiei liceenilor
retic din Slmerla („Adoles noapte a lucrai, cel de dim i întors la casele lor. satele, umăr linoă umăr. rit Ilanslormat străzile Aurel V lalcu, Avram lancu. Horea, T ilu anului )V70 in care sinlem in c re d in ţo ţi că „oeum -m oi m ult co oricind,/ Po-
m inlul doc ngem ănot
întreaga
nu cerc/ S-oducem lot prinosul ju ve n il,/
centul" — d r floria l.ovl- ţine comuna Vorta „Se-ntunc- M diorcsm , Tribunul -Soloioon si Branişteî, In adevărate riuri noosltă fiin ţă şi pulere/ Şi-acolo unde opo a iu i,> o !/ Aveiea ţă rii - a
nesr,.i), precum şi echipa de neaţă şi următoarele la lei. Vă roq să menţionaţi ho ră inr. !rră plouă si iară 1 inc vijelioase, ta ie au depăşii pc numeroase tocuri bordurile tuturora,/ Cu tinereţa noostră vom ce rco/ S-ojungem io t d ep lina a u *o iă /“ .
teatru a Liceului „A vram Toate întreprinderile care aii tărî re a noastră, a tuturor lo P.ătrhin maro... Acuma nu nc Din p o e iio „ liscloştore“ , o m uncitorului A u.cl liip o din G uroboria.
mai In malurile Am adus trotuarelor. reţinem lin a fu l o p tim u l : „C h io r dc cere s a c rilic ii/ Lupta osto încordată/
lăncii" din Brad („Siciliana" Iost afectate de apă şi-au re cuito rilo r oraşului de a munci Comandamentul local de apărare împotriva inundaţiilor Apele şi-o lor c a p ric ii/ N-ou sâ-nvmgă niciodată I/“ .
de Aurel Baranga). luat activitatea Sacii cu pă- cu toată strădania si hărnicia arb or/ şi i-am pus in calc-i“ a luai loalc măsurile necesare pentru înlăturarea mitului $1 .S in t doar cilevo g induri din cilevo seniori. íle re pre iin to vib ra ţii
lince de moro sensibilitate şi fă iă in d o io 'ă că ic situcotâ in acelaşi flux
Fondurile rezultate din — nc spune secretarul corni- picliişulu i adus de ape, pentru asigurarea de condiţii op g en cio l de d ăiu ire civico.
încasări au fost donate tn mint au fost adunaţi, rămîninri poniru a ne realiza exemplar totului c.vciilir al conciliului time circulaţiei rutiere. C. DEVEANU
tontul sinistraţilor. pe loc doar cei de pe diguri. sarcinile de pro du cte şi anga popular comunal. Octavin n
Vreau să spun că populaţia o- jamentele luate. Modrea. J