Page 47 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 47
DRUMUL SOCIALISMULUI t® Nr. 4801 â DUMINICA 14 IUNIE 1970
SECVENŢE INTERNAŢIONALE > SECVENŢE
către toate cooperativele agricole de pro Consideraţiile guvernului roman Acord
iordaniano-
ducţie, către întreaga ţărănime cooperatistă referitoare la problema întă
palesfinian
Pentru a realiza aceste can greutate de m inim um 300 kg. ECHIPAJUL DE PE
tităţi de produse, toţi membrii De asemenea. In spaţiile actua A M M A N 13 (Agerpres). — Cu
(Urmore dirt pog. 1) cooperatori din judeţ s-au an le, prin introducerea micii me ririi securităţii internaţionale excepţia unor Incidente mino i „RA-ll" A OBSERVAT
gajat să execute lucrări de canizări, prin asigurarea unei re, capitala Iordaniei şi îm UN O.Z.N.
bună calitate, la timp şi ori mai bune în g rijiri şl furajări,
Judeţ au avui loc în ultimele de cite ori va fi nevoie, lu- vor fi crescuţi şl valorifica ţi N E W .YORK 13 (Agerpres). în treburile interne, integrităţii vestigii ale colonialismului. pre ju rim ile ei $i-au recăpătat Membrii echipajului
zile adunări generale extra crind In liecare zi. din zori şl un număr mai mare de pui M isiunea permanentă a Re teritoriale, nerecurgeni la for Aoţiunîle la nivel regional, aspectul obişnuit, după aproa omborcaţiunii construite
ordinari« în cadrul cărora ţă pînă fn noapte, folosind fieca pentru carne. întregul tineret publicii Socialiste România pe ţă sau Ia ameninţarea cu for vizînd dezvoltarea cooperării pe o slptăm înâ de lupte între din popirus ..Ro-ll", care
ranii cooperatori, tntr-o at forţele organizaţiilor palestini
re oră bună de lucru la Între ovin destinat sacrificării şl o lingă O.N.U. — New Y ork, a ţa şi avantajului reciproc. şi înfăptuirea securităţii în di traversează în prezent O-
mosferă de fierbinte patrio ene de guerilă staţionate In
ţinerea şl recoltarea culturilor. vinele reformate vor îl îngră transmis secretarului general Adoptarea solemnă a Decla ferite părţi ale lum ii, pot e ceonu! Atlantic, au anun
tism. anatizînd rezultatele ob- In acest scop, cadrele tehnice şate în ferme organizate, pen al O.N.U. o notă verbală cu- raţiei asupra princip iilor de xercita o influenţă pozitivă a Iordania şi unităţi ale armatei
ţinuie pc primele 5 luni in şl consiliile de conducere din tru a putea fi valorificate la prinzind consideraţiunile gu drept internaţional p rivin d re supra întregului climat inter lordaniene. P otrivit unor surse ţai prin radio câ au ob
realizarea planului iiecărel u- cooperative vor organiza mat greutăţi cit mai mari. vernului ţării noastre re fe ri laţiile prieteneşti şi coopera naţional. In acest sens, un rol iordanlene şi ale organizaţiilor servat in zorii zilei de joî
nltăţi şi linînd seama de posi toare la problema întăririi rea între state ar constitui o important revine apropierii si palestiniene, incidentele s-au un obiect zburător ne-
Adresăm această chemare fn
bilităţile existente, au hotărât bine munca In c!mp, pentru a prim ul rfnd cooperativelor a- securităţii internaţionale, ca măsură concretă în direcţia în înţelegerii între statele euro soldat cu moartea şi rănirea identificol. Intr-o emisiu
să contribuie cu cantităţi mal folosi din ptin mijloacele me grlcole de producţie şl ţără răspuns la recomandările re tă ririi securităţii in te rna ţiona pene, pentru înfăptuirea secu a sute de persoane. ne pe unde scurte, recep
canizate c*.n secţiile I.M.A. şl
mari de produse agricole la zoluţiei 2606 (X X IV ), adoptată le. rităţii pe continent. Potrivit agenţiei Irakiene de ţionată în localitatea Cle-
iornidrea fondului central al forţa de muncă manuată. Pe nim ii cooperatiste din zonele de Adunarea Generală la 15 La întărirea securităţii in te r Un efect deosebit de pozitiv presă, acordul de încetare a orwoter (S.U.A.), naviga
statului. întreaga suprafaţă de 36 200 ha mal puţin afectate de calami decembrie 1969. naţionale ar contribui şi ela asupra clim atului politic gene ostilităţilor prevede, între alte torul Hermon Boker a
Pe baza angajamentelor lua amenajată pentru Irigat, c u lti tăţi, pentru a mobiliza toate le. reîntoarcerea forţelor ar comunicat că la ora 1,30
vată cu legume, cereale, plan forţele în vederea executării In notă se arată că preocu borarea unei definiţii general ral îl are stabilirea de înţele
te in aceste insulleţitoare a- mate lordaniene şi a un ităţi G.M.T, împreună cu egip-
te tehnice şi furaje se va a exemplare a tuturo r lucrărilor parea pentru întărirea secu acceptate a agresiunii. geri regionale. In acest sens,
dunărl, consiliul Uniunii ju d e rită ţii internaţionale şi pentru A preciind însemnătatea ro România consideră necesar să lor de fedalni la taberele lor, tecnul Georges Souria! o
ţene Teleorman a cooperative plică numărul corespunzător agricole, pentru a obţine re investigarea cauzelor şi stabi văzut timp de cîteva mi
de udări In func|le de nevoile . colte sporite şi a valorifica la buna funcţionare a mecanis lului care revine Organiza se intensifice eforturile, de că
lor agricole de producţie, ; In mului prevăzut, în acest scop, ţiei N a ţiun ilo r Unite, în efor tre toate guvernele în cauză, lirea persoanelor care se lac nute acest obiect lumi
numele ţărănimii cooperatiste plantelor. Pentru realizarea fondut de stat cantităţi cit mal vin ova te de Incidentele slnge- nos. „Intensitatea luminii
producţiei totale Şi pe sorti mari de produse agroalimen- în Carta Organizaţiei N a ţiu n i turile pentru întărirea păcii si pentru dezvoltarea largă a re
din judeţ, adresează coopera - de culoare portocalie -
mente fn Iegumlcultură, pc tare. Ne adresăm, de aseme lor Unite este cu atit mai Jus securităţii popoarelor, Româ la ţiilo r interstatale în regiu roase, destituirea unor ofiţeri
tivelor agricole de produc era Io fel ca aceea a
lingă aplicarea lucrărilor de nea, cooperativelor agricole şl tificată, cu cît în unele regiuni nia consideră necesar ca în nea Balcanilor, pentru trans superiori din armata Iordania
ţie şl ţărănimii coopera unui avion care explo
întreţinere şl evitarea pier ţăranilor cooperatori din zone ale iu m ii se menţin încă foca acest for să fie reprezentate formarea acestei zone tntr-o
tiste din intreaga ţară înflăcă derilor Ia recoltare, transport le greu Încercate de revărsa re de conflicte şi surse de toate ţările interesate. zonă a păcii, co n vie ţu irii paş nă şi formarea unui comitet dează în aer şi se prăbu
rată chemare pentru a spori pentru supravegherea aplicării şeşte dincolo de orizont"
şl valorificare, vor li însămîn- rea apelor, pentru a munci tensiune. Cercurile im perialis In notă se subliniază nece nice. într-o regiune lipsită de
in acest an producţia agricolă, jate tn plus faţă de plan 3 580 te cultivă disensiunile şi în sitatea restabilirii drepturilor arme nucleare. prevederilor acestui acord. -- o spus el. Baker a
pentru a vinde statului, peste neobosit la relnsămfnţarea tu cordarea, atentează la liberta legitime ale Republicii Popu precizat câ în mod ho-
turor suprafeţelor
calamitate
plan, cit mai multe produse a- ha In cultură succesivă. Pen şi întreţinerea culturilor, pen tea şi liniştea popoarelor, pen lare Chineze la O.N.U., a ad tărît nu putea să fie
groalimentare. tru evitarea pierderilor se va tru a-şi menţine şi consolida m iterii în O.N.U. a celor două vorba despre o stea si
In acest scop ne propunem urmări efectuarea recoltării in tru executarea tu tu ro r lu cră ri astfel dominaţia. state germane şi a altor state. Ambasadorul vest -german nici despre Lună, intrucît
tim pul optim a cu ltu rilo r pă-
să valorificăm la fondul cen lo r agricole şi refacerea grab După părerea guvernului ro Pentru realizarea unul c li obiectul observot se de-
tral, peste plan, din producţia toase, repararea cu mai multă nică a proprietăţii obşteşti, In mân, securitatea internaţională mat de pace şî securitate în ploso cu repeziciune pe
cooperativelor agricole şl din grijă a combinelor şl etanşel- scopul asigurării şl fn aceste reclamă un sistem de angaja lume, este necesar ca statele în Brazilia va fi eliberat cer de Io stîngo spre
produsele ce revin cooperato zarea lor, pregătirea din timp zone a producţiei necesare mente clare din partea tutu să încurajeze şi să se angaje dreapta.
rilor pentru munca depusă, a spaţiilor de magaztnare Şl consumului populaţiei şl fon ror statelor, precum şi măsuri ze într-un larg proces de coo RIO DE JANEIRO 13 (A ge r populaţie. Nu se precizează în Boker o comunicat că
următoarele cantităţi : depozitare a produselor în ce dului central de cereale al concrete care să ofere fiecă perare internaţională, pe baza pres) — Eliberarea ambasado- să dacă oficialită ţile au intrat în momentul observării o-
le mal bune condiţii. In vede
statului.
— Grîu 7 100 tone rea realizării angajamentului Cu aceste angajamente ne rui stat garanţia deplină că se egalităţii în drepturi şi fără ruluî vest-german In Brazilia, în contact direct cu coman biectuluî zburător neiden-
— Porumb 15 000 tone la producţia animalieră, pe adresăm cooperativelor agri află la adăpost de orice p r i nici un fel de discriminare. Ehrenfried von Holleben, ră doul „Juarez de B rito" pentru tificot „Ro-ll'' se afla Io
— Floarca-soa- • mejdie de agresiune sau de Guvernul român consideră pit Jot de comandoul „Juarez stabilirea modalităţilor în care aproximativ 750 mile vest
relui 2 600 tone lingă o îng rijire atentă vor fi cole de producţie, întreg ii ţă- alte acte de folosire o forţei că este necesar să se acţio de Brito", pare Iminentă. Gu va avea loc schimbul de deţi de coastele Africii.
efecti
realizate fn
totalitate
— Sfecli de rănim! cooperatiste pentru a sau de ameninţare cu forţa neze hotărît pentru a se obţi vernul brazilian a acceptat nuţi.
vele de animale, vor I i ‘ îm bu nl se alătura şl a ne unt hăr
zahăr 5 700 tone şi care să asigure dezvoltarea ne rezultate pe calea opririi sfmbătă condiţiile puse de au Intre limp poliţia şl armata
nătăţite raţiile furajere. In- nicia şi priceperea cu efortul CEL MAI MIC
_ Ricin 145 tone lor paşnică, intr-un climat de cursei înarmării, a trecerii to rii răpirii si se aşteaptă ca continuă cercetările pentru de
— Legume 10 000 tone trucît în acest an există o ve general al ţării, să smulgem destindere, înţelegere şi cola practice la dezarmarea gene punerea în libertate a ambasa pistarea autorilor răpirii. Co CIRCUIT ELECTRONIC
— Cartofi 900 tone getaţie bogată, se va organiza păm fntului tot ce poate da în borare. rală si în prim ul rînd la dezar dorului să aibă loc dintr-un mandamentul armatei a dat INTEGRAT
— Fasole uscată 500 tone munca de recoltare şl strînge- acest an. Ne aducem astfel Subliniind necesitatea res marea nucleară. România a moment In altul. In comunica publicităţii o listă conţinind
re a furajelor pentru a se pu
contribuţia la Înfăptuirea po
— In ulei 30 tone tea administra vacilor cu lapte litic ii partidului pusă In între pectării dreptului fiecărui po militat consecvent pentru a tul oficial remis presei se ara numele a II persoane suspecte Specialiştii de la Insti
— Struguri 400 tone 50— CO kg masă verde. întregul gime In slujba prosperităţii por de a-şi hotărî soarta in doptarea şi înfăptuirea unor tă că guvernul a acceptat să de a îl luat parte la această tutul de cercetări pentru
— Lapte vacă 5 000 hectolitri efectiv de tineret taurin la naţiunii noastre, a României mod independent, România măsuri concrete de dezarmare, elibereze 40 de deţinuţi po li acţiune printre care se află telecomunicaţii din Japo
— Lapte oaie 1 600 hectolitri îngrăşat va fi valorificat Ia o socialiste. consideră că securitatea inter-- menite să ducă la reducerea tici şî a permis difuzarea la si cel al fostului căpitan al ar nia ou realizat cel moi
— Carne (dc bovine. naţională poate ii realizată nu treptată si, în cele din urmă, matei, Carlos Lamarca, lide mic şi moi eficient circuit
ovine, pasăre) 400 tone CONSILIUL U N IU N II JUDEŢENE TELEORMAN mai prin statornicirea si dez la eliminarea definitivă a ar posturile de radio $1 televiziu ru l organizaţiei ilegale ,,A- integrat folosit pînă în
- Ltnă 1.5 tone A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE voltarea între state a unor re melor şî a forţei dîn sfera re ne, precum şt tn presă a ma vangarda populară revo lu ţio prezent în domeniul elec
laţii bazate pe respectarea la ţiilo r internaţionale. nifestului comandoului către nară”. tronicii. Pe o placă de si
p rin cip iilo r suveranităţii şi in Consolidarea păcii şi secu licon lungă de 5.2 mili
dependenţei naţionale, egalită rită ţii in te rna ţiona le reclamă metri şi Iotă de 5 mili
ţii în drepturi, neamestecului imperios lichidarea ultimelor peruvieni, echipa braziliană metri o fost creotă o re
bine structurată in comparti ţea de circuite electronice
mentele sale este de departe necesare pentru 16 ope
raţiuni de calcul teoretic,
C U R I E lează cu 1 000 de tronzis-
favorita intilnirii.
reţea
întreaga
echiva
Echipa ţării gazdă Intîlneşte tori şi rezistori şi cu 105
Programul Alim entar M o n cietatea mixtă ,-Sodemin" din organizai de Radio Hjalpen. „po rţi" prin care intră si
dial (PAM), din cadrul FAO Chile, donează onorariul său Organizaţia de tineret „Die In numele „C om itetului de altă parte, documentul la Toluca selecţionata Italiei, iese curentul electric. Vi-
va acorda asistenţă tehnică fn pe trei luni, respectiv 1 350 Falken" şi Organizaţia de ti pentru respectarea Constitu subliniază că aviaţia SU .A. Intr-un meci ce va testa in tezo de lucru a acestui
valoare de 1 477 500 dolari dolari. neret a sindicatelor salariaţilor ţiei", un grup de reprezen a întreprins intense raiduri sfirşit valoarea reală a celor nou tip de circuit ultra-
S.U.A.. pentru ajutorarea zo Cetăţeni român) care îşi din serviciile tehnico-admlnis- tanţi al opiniei publice ame de bombardament asupra u două formaţii, care plnă acum integrat - cu un CQCSum
nelor sinistrate din România. desfăşoară acllvitalea la Vie- tratlve din R.F. a Germaniei ricane au cerut C u rţii Su nor regiuni laoţiene dens ttU du impresionat prin jocul de numoi 4 .miliwaţi —
In cadrul programului PAM na au donat 29 927 şilingi. au subscris la fondul de aju preme a S.U.A. să ia în dez populate. Mesajul relevă că prestat. De remarcat, că am este de cîteva fracţiuni de
s-au aprobat, pentru prima e- M al mulţi cetăţeni români torare cîte 1 000 mărci vest- batere problema „le g a lită ţii" asemenea acţiuni încalcă in bele echipe nu au primit secundo.
lapă. 7 125 tone făină de griu, rezidenţi în R. D. Germană germane. far organizaţia „ T i războiului din Indochtna, dependenţa, neutralitatea şi pînă În prezent nici un '¿ol.
1 425 tone lapte praf, 570 tone au donat 2 380 mărci. nerii socialişti", 3 000 de mărci. declanşat de S.U.A. în urmă integritatea teritorială a Lao-
ulei comestibil. Grupul de tehnicieni români S-a anunţat, de aseme-nea, că cu şapte ani, fără aprobarea sului. LA MARATON,
Consiliul Central al coope care lucrează în Iran a donat municipalitatea oraşului M ü n Congresului. Ei au publicat C1UDAD DE MEX1CO M In^sfîrşit, pe stadionul „Az RĂZBOINIC IN VIRSTA
rativelor cehoslovace acordă 1 631 dolari. chen a subßcris suma de 10 000 în ziarul „N e w Y o rk Times" ♦ 0 4 ( Ag:rpres). — Cel de-al 9-lea teca" din capitala mexicană DE 10 ANI
fondului de ajutorare 150 000 Magda Ljungherg şi Maria de mărci vest-germane. o declaraţie în care condam In regiunea Saigon-Cholon, campionat mondial de fotbal Se va disputa meciul U .RS.S-
coroane. Slosselgren, cetăţene suedeze Delegatul firmei „V a n W a- nă politica- S.U.A. în Asia de 60 000 de m uncitori au hotă- se reia astăzi, după două zile Uruguo.y, intilnire in care co Un monument ol „Sol
Întrajutorarea protestantă el de origine română, au donat in veren" din RF. a Germaniei. sud-est, subliniind caracterul rît să declanşeze la 15 iunie de pauză, cu meciurile »sfer mentatorii acordă prima şansă datului necunoscut ol tu
veţiană a mai oferit, pe lingă sprijin ul populaţiei sinistrate Doehler V llhelm a făcut cu neconstitutional al acesteia. o grevă generală. Această turilor" de finală, etapă In echipei sovietice. Avlnd doi turor timpurilor" vo fi
cele 8 generatoare electrice $i din România, 21 cutii cu îm noscut că donează pentru aju Printre semnalării .declara decizie a fost luată în semn care patru echipe europene mijlocaşi foarte buni, Asia- ndicot pe locul unde a r A
6 aparate de radio emisîe-re- brăcăminte colectată şi, res torarea regiunilor sinistrate o ţiei se numără fostul m inis de solidaritate cu m uncitorii evoluează alături de patru e tani şi Muntian, doi atacanţi heologii au descoperit^
ceptie, anunţate anterior, 1 500 pectiv, 5 saci cu îmbrăcăminte cantitate de 10 000 kg fasole tru al justiţiei, Ramsey Clark, care deservesc portul Sai- chipe din ţările Americii L a periculoşi — Bişeveţ şi E- \ recent o groapă comună
\
kg Îmbrăcăminte. şl obiecte de uz casnic. de sămfnţă in valoare de senatorul Charles Goodcll, qon, aflaţi în grevă de la 28 tine, intr-un duel al „ conţi- vriujihin — echipa sovietică unde se crede că au fost V
In acelaşi scop, Banca N aţio In cadrul legăturilor de prie 43 000 mărci vest-germane. profesorul John Kenneth mai. G reviştii cer îmbunătă nentelorÂ\ al stilurilor diferi are posibilitatea <f§ a desfă inmormîntoţi combotanîi 1
nală a Austriei a pus la dis tenie stabilite între cele două Din partea firmei „E xp o rt Galbraîth, fostul ambasador ţirea condiţiilor de muncă si te de joc, al pasiunii care a şura un joc ofensiv. Totuşi nu căzuţi în timpul bătăliei \
poziţia Crucii Roşii austriece oraşe, primăria oraşului Kas Union K rupp" s-a prim it o te al S.U.A. în India, A rth u r anularea concedierilor arbi cuprins lumea sportului de este exclusă o revenire a e de la Maroton (anul A90 t
150 000 şilingi- sel a hotărât să trim ită m uni legramă prin care se anunţă Goldbcrg, foslul reprezentant trare anunţate de administra pretutindeni. chipei uruguayene, care ştie î.e.n.). Anjnţînd această |
Tot din Austria, au mai fă cipiului Brăila suma de 10 000 că a fost pusă la dispoziţia al Statelor Unite la O.N.U., ţia portului. Meciul vedetă, indiscutabil, să sc ridice la nivelul celui hotorîre. inspectorul qe- 1
cut donaţii firmele : „O slerr mărci vest-germane in vede ambasadei române din R.F. a precum şi multe alte perso va fi cel de la Leon unde se mai redutabil adversar. neral al Serviciului de an- ^
Zlgaretenfillre" — 3 000 şilingi, rea sp rijin irii reconstrucţiei Germaniei suma de 15 000 nalităţi proeminente ale v ie ♦ 0 4 reeditează finala ediţiei trecu tichităţi elene a precizat i
„Firelacher und Sohne" — zonelor oraşului, lovite de mărci vest-germane. drept con ţii politice americane. te a „Cupei Jules Rimet° i ★ că printre cele 11 schele- ’
10 000 şilingi, „A ustria Tabak inundaţii. tribuţie la fondul de ajutorare. 4 0 4 Ambasada Elveţiei la M on Anglia-R.F. a Germaniei. De CIUDAD DE MEXICO U te de tineri războinici
regle" — 10 000 şilingi. Crucea Roşie cehoslovacă a Firma „H ugo Schule" dfn tevideo a fost atacată vineri ţinătorii titlului mondial au (Agerpres). — Poliţia din
de un grup de persoane a- descoperite se află si cel
Noi firme din Belgia au sub acordat un ajutor în valoare München a transmis în con Secretarul general al Co parţinind organizaţiei clan o misiune grea in faţa unui Ciudad de Mexico a anunţat ol unui copil în virstă de
scris la fondul de ajutorare de 300 000 coroane, constînd tul 1 000 la Banca Română de m itetului Central al Frontu destine uruguayene „F or şalanger ambiţios, capabil că şase persoane şi-au pierdut 10 oni.
pentru înlăturarea urm ărilor în alimente. îmbrăcăminte etc. Comerţ Exterior suma de 2 000 lui Patriotic din Laos, ţele armate revoluţionare prin forţa sa de joc să răs viaţa şi peste 200 au fost ră
in undaţiilor din România : „ U In cadrul colectei organizate mărci vest-germane. Fuini V on gvicil. a adre orientale" (F.A.R.O.), A ten toarne multe pronosticuri. nite in urma exceselor de ELECTROMOBIL
nion Chimlque Beige* — 24 de Arhiepiscopia din Atena Firma „Comerlo Ercole" din sat copreşedinţilor confe Calculul hirtiei ar fi in fa bucurie care au avut loc du
cutii penlstrlnă forte a cile 25 pentru ajutorarea celor ce au Italia a comunicat expedierea rinţei de Ia Geneva în pro tatorii au pătruns în incinta voarea britanicilor care din pă calificarea echipei Mexicu Cercetătorii de la Insti
ambasadei şî au luat cu oi
fiole. în valoare totală de avut de suferit de pe urma gratuită, către Combinatul tex blema Laosulu! un mesaj de o serie de documente, foto 9 meciuri susţinute cu echipa lui in sferturile de finală ale tutul de la Bmo au pus
22 200 franci belgieni, „Etablis inundaţiilor din RomâJiia, til „T irn a va " Mediaş, a unui protest prin care denunţă R.F. a Germanici au obţinut campionatului mondial de fot la punct un prototip ol
sement Commercial Globus" populaţia capitalei Greciei a colet de 37 kg, cuprinztnd d i violarea acordurilor din 1962 copii si maşini de scris, du şapte victorii. bal. Aproximativ un milion unui automobil cu trac
— 50 000 franci, „In le in ille oferit pînă acum 35 000 pături- ferite clemente de automatiza de către forţele armato ale pă care au plecat tăsînd de locuitori ai capitalei mexi
S.A," — 10 000 franci, „T rip le x Au fost pregătite, de aseme re de primă importanţă pen S.U-A., Tailandel şl A d m i manifeste semnate „ f A.R.O.". cane au participat )a de ţiune electrică. Electromo-
Im port" — 5 000 franct. nea. 150 de baloturi, conţinind tru utilajele livrate anterior şi nistraţiei de la Vientiane. In monstraţiile ce au avut loc bilul poate tronjporto
Firma „ M ilti" din Lichten 30 000 articole de îmbrăcămin deteriorate în urma inundaţii mesaj se arată că unilăti m i Interesant se anunţă şi me Incepind de joi seara, unii două persoane, dezvoltînd
stein a hotărât donarea unei te, ce urmează a ii expediate lor. litare lailandeze au fost dis Intr-un nou comunicat i ciul Brazilia-Peru de la Gua dintre ei comiţind acte care o viteză de 50 km pe oră.
cantităţi de materiale de con zilele aceslea în tara noastră, Reprezentanţii firmei ameri locate în regiunile Sam difuzat de grupul care j dalajara, dispută ce promite au dus la însemnate pagube El poate fi folosit, de a
strucţii industriale şi civile in cu un vapor special. cane „Corning Glass W orks" Thong-Longchenq, Savanna- şi-a asumat responsabi- j un spectacol colorat, tipic materiale. Majoritatea morţi semenea, cu succes de
valoare de 5 100 franci elve Impresarul grec Theodoros In Bucureşti au donat 400 do khet şî Niia Hun pentru a litatea sechestrării ex- i sud-american, şi un duel in lor şi răniţilor — a precizat către factorii poştoli, sau
ţieni. Crltas e depus în contul pen lari. participa la operaţiunile în preşedintelui argentinian ! direct intre cei doi foşti co un reprezentant al poliţiei — pen(,u mici transporturi
Aram buru se arată că j legi de echipă, antrenorii Didi
Au mai anunţat donaţii so tru ajutorarea zonelor sinistra Cetăţeanul italian Grappi Er treprinse de trupele guver sînt persoane care au căzut utilitare.
cietăţile franceze „Interagra" te 10 000 drahme, iar familia nes din Bologna a donat 500 nului de la Vientiane împo acesia a fost executat. i şi Zagalo, amindoi brazilieni de pe acoperişurile autobuze
— 10 000 franci francezi, „La Costas Slgaras — 50 de pături. de dolari. triva forţelor Palhel Lao. Pe şi ex-campioni mondiali. In lor, de pe statui, copaci sau
Oulnoleine et ses derives — Intr-o scrisoare adresată am (Agerpres) ciuda talentului unor jucători chiar de la ferestre.
1 000 franci. basadei României din Stock
„Serkate Company", expor holm, industriaşul A xei Axson
tator de bumbac din Iran, o Johnson, exprim lndu-şi simpa
donat 100 000 riali. tia fată de poporul român, a- unui şef de stat francez - ou lărgirea cooperării in domeniul şi studenţi, schimburi în do brote a acestor schimburi,
Studenţii U niversităţii din nuntă depunerea sumei de meniul muzicii ci literaturii, tra chidere de deosebitul Interes
Vtena au donat la fondul de 30 000 coroane daneze la fon 1 , ■ relevat dorinţa şî hotărîrea ce îndustriol, în specioi în indus duceri de opere reprezentative Preşedintele Consiliului de Stat al publicului. Editura Nagel o
construcţiilor de mosini,
tria
lor două ţări de a
intensifica
ajutorare 8 865 şilingi. dul centralizat de ajutorare a chimică, electrotehnică, side din patrimoniul cultural al ce ol Republicii Socioliste Româ scos de sub tipar zilele tre
M iguel Yoma, asociat la So- zonelor sinistrate din România, colaborarea lor economică, nia, Nîcolae Ceouşescu. şi - a cute, în colecţia „Scrieri politi
politică, tehnico-stiinţifică şi rurgică, oeronouticâ, în indus lor două târî, organizarea dc ce". volumul „Pentru o politică
Apropierea de vederi între culturolâ, de a lărgi posibili tria extractivă si petrolieră, expoziţii, cooperarea în dome exprimat speranţo că vizita de poce şi de cooperare inter
Franţa şi România - foctor im tăţile celor două popoare de precum şî în agricultura. De niul cinematografiei. Deschi- sa în Fronţo „va contri naţională" de Nîcolae
portant pentru stabilirea se a-şi cunooste reciproc realiză asemenea, ou fost elaborate dereo, recent, o unei biblioteci bui la întărireo prieteniei si Cejuşescu, volum cuprinzînd
Cresc din nou nivelurile apelor curităţii, încrederi/ şî a coope rile în creaţia materiolă şi spi- recomandări privind extinderea fronceze Io Bucureşti şi o bi- coloborărîi dintre poporul ro- o bogată culegere de texte
rării în Europo - este marcată din principalele sale rapoarte,
de dorinţo comună de poce, discursuri şi declaraţii de po
Datorită ploilor abundente care au continuat să cadă la de lichidare o focarelor de
12 iunie, au crescut nivelurile apelor pe unele rîuri din ves ! tensiune existente în lume, pe litico externă. Radiodifuziunea
tul Transilvaniei si din zona cursurilor superioare ale Tîrna- baza unor soluţii politice si franceză o consocrat. Io rîndul
velor si O ltului, iar pe altele s-au menţinut ridicate. nu a intervenţiilor militare. Am PRIETENIE STRĂVECHE său, o săptomînâ excepţională
Someşul Mare depăşeşte cotele de inundaţie cu 145 cm bele ţări consideră ca este ne culturii României. Peste 60 de
la Dej, 15 cm la Ulmeni şi 100 cm la Satu Mare, iar Someşul cesar să se renunţe la politica emisiuni sînt dedicote drama
turgiei, prozei şi poeziei, arte
M ic cu 90 cm la Salatiu. de dominaţie si de forţă, la in lor plastice, istoriei, folclorului,
Pe rîul Crasna apele se menţin peste cotele de inundaţie tervenţiile armate $1 ia cuce-
muzicii closice şî uşoare româ
cu 35 cm Ia Supurul de Jos si cu 120 cm la M oftinu Mic, Pe rireo oricărui teritoriu străin, neşti.
Crîşuri nivelurile se află în creştere pe cursurile inferioare. să se recunoască dreptul la e-
rituală. Astfel, în luna ianu rezultatelor obţinute în proiec- bliotecii române la Poris va mon şî poporul francez. Io am Referindu-se la apropiata
Depăşirea cotelor de inundaţie este de 100 cm la Ţinea $i xistenţo şi securitate al tutu
270 cm la Zerînd pe Crişul Negru Si de 15 cm Ia Gurahont ror statelor, să se respecte in arie 1969, s-a semnat la Paris tareo şi executarea în comun contribui Io lărgirea schimbu plificarea relaţiilor economice, vizita a preşedintelui Consi
$1 150 cm la Chîsîneu Cris pe Crisul Alb. Bereteul depăşeşte dependenta şî suveranitatea acordul privind înfiinţarea Co de instalaţii industriale. In ce rilor de volori culturole între tehnico-ştiinţifice şi culturole, liului de Stat al României,
cotele de inundaţie cu 25 cm la Sălard. noţionolâ o popoarelor. Nu misiei mixte quvernomentole priveşte cooperarea ştiinţifică cele două ţări, schimburi ce cît şi a conlucrării dintre Româ Nîcolae Ceouşescu, preşedin
Dintre afluenţii Crişurilor î$i menţin apele peste cotele mai astfel se vo putea ajunge româno-franceze de cooperare şi tehnică, trebuie să reţinem au o îndelungata tradiţie, cu nia şi Franţa în efortul pentru tele Franţei, Georges Pompî-
de inundaţie i p iriu l Pocola cu 160 cm la Valea Roşie, Holodul Io destinderea internaţională, economică, ştiinţifică si tehni rezultatele pozitive înregistrate otît moi mult cu cit sînt io- realizarea unei lumi moi bune, dou, sublinio câ, situîndu-se
cu 40 cm la Holod si Teuzul cu 70 cm la Cernei. se va putea obţine pcceo si co Anul acesta, la Bucureşti, in domeniile ştiinţelor chimiei, vorizate de afinităţi de limbo. în care fiecore noţiune să în cadrul t^oâturilor dintre
Pe cursul inferior al Crlşurttor Negru şi Alb nivelurile progresul general. o avut loc cea de-a doua se fizicii, motematicii, în calculul In ultimii patru oni, schim a:bâ largi posibilităţi de dez Franţa şi România - legături
vor continua să crească, atingînd duminică cota maximă la Deşi România şi Fronţo tră siune a comisiei, cu care pri electronic, în transporturi, cer- burile noastre economice cu voltare întemeiote pe o foarte veche
Zerind cu 280 cm si respectiv, Chişineu Cris cu 200 cm pe lej s-o semnat acordul romă- cetari agricole, medicină şî b i Fronţo aproape s-au dublat. Aşteptînd sosirea înoltului prietenie — aceasta călătorie
iesc In condiţii sociai-politice ologie, precum şi în alte sec exprimă dorinţa quvernelor
ste cota de inundaţie. . . . . diferite, dezvoltareo relaţiilor no-francez cu privire la schim S-a constatat, de asemeneo, oaspete roman, Fronţo găzdu
Pe rîut Mureş se înregistrează creşteri de niveluri datori româno-franceze o cunoscut burile si cooperarea econo toare. De asemenea, progra că există condiţii pentru am ieşte Io Petit Patois. de ta 25 francez şi român de a dezvol
tă precipitaţiilor căzute în ultimele 24 de ore. la Slinceni cu in ultimii ani o evoluţie îmbu mică pe perioada 1970-1974. mul de schimburi culturale si plificarea, în anii viitori, a coo mal a.c., expoziţia „Tezaure de ta şî lărgi cooperorea şi con
8 cm pesle cota de inundaţie. Pe sectorul aval dc Alba lulia curătoare, Convorbirile romă- Prin prevederile sale, ocest lehnico-ştiintjfice pe anii 1970 perării româno-franceze. pen ort” veche din România'*. Pu tactele dintre cele doua (ori
nivelurile apei staţionează in jurul cotei de inundaţie, cu document va crea un codru 1971, semnat de guvernele ro tru sporirea şi diversificarea în toate domeniile. Această do
no-fronceze - desfăşurate in să sub înalt ui patronai al pre
excepţia Săvirşinutui unde o depăşesc cu 108 cm. luna mai 1968, cu prilejul vizi adecvat dezvoltării rapide, mân şi francez, prevede. între schimburilor comerciale. pre rinţa, a relevat preşedintele
Pe Tîrnava Mare unda de v iitu ră a atins culminaţia cu 218 te: în România o generalului continue si echilibrate si unei oiţele, schimburi reciproce de cum şi pentru adoptarea unor şedinţilor Nicoloe Ceauşescu F-mpidou, cores“ ”*de pe de
cm peste cota de inundaţie 5i se propaqă spre Mediaş unde structuri armonioase o schim oameni de ştiinţă, de cultură soluţii reciproc ovontaioase şî Georges Pompidou, expozi-
Charles de Goulle, primo vi plin năzuinţei poporului fran
va înrâgîslra creşteri de nivel care vor depăşi cota de şi artă, de cadre didactice în vederea dezvoltării echili-
zită ofidolă în taro noastră o burilor. Se are în vedere 5' ţio s-a bucurat încă de Io des cez.
atenţie.
Redacţia |i administraţia ziarului: Deva, sir. Dr. Pelţu Groza, nr. 35. Telefoane: 12317 {I 11275. Tiparul I întreprinderea poligrafi cd Deva. 44065