Page 48 - Drumul_socialismului_1970_06

M *
PPOLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNÎŢI-VA! ! SECVENŢE INTERN

PAGINA A IV-A

a Forţele patriotice au izolat

capitala Cambodgiei 1

a Calm aparent în Iordania |

m Grevă generală la Saigon

a Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4802 MARŢI 16 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
BEJ

O înaltă datorie faţă de patrie şi partid, In vederea obţinerii
unei producţii sporite de l i l i DE STAT
minereuri şl metale,
pentru tmbunătătlrea
o onoare pentru fiecare colectiv proceselor tehnologice
de extracţie şl prepara­
re şl creşterea producti­
vită ţii muncii, consiliul II REPUBLICII SOCIAIISTE ROMÂNIA,
P L A N U L S E M E S T R IA L — de administraţie al Cen­
tralei m inereurilor neie-
roase Deva acordă Şi în
anul acesta o atenţie
sporită dotării minelor A
cu noi şl moderne ma­
ÎN D E P L IN IT E X E M P L A R ÎN şini şi utilaje. Numai în DIHII CIAUŞISCU, II IRÂNŢA
primele 5 luni ale anu­
lui, zestrea tehnică a m i­
nelor s-a amplificat cu
maşini, utilaje şl alte
mijloace tehnice în va­
T O A T E ÎN T R E P R IN D E R IL E , loare de aproape 3.5 mi­ Plecarea din Capitală
lioane lei.

Preşoriin 1 c*le Consiliului de A vio n u l oficial. Ia bordul că­ Gere, Ion Iliescu, Ion lonită. M ii şl ml[ do locnltor! al
L A T O T I IN D IC A T O R II Sporeşte zestrea Stat al Republicii Socialiste ruia se află preşedintele Vasile Palilinet. Ion Stăncscu, Capitalei, veniţi Ia aeroport să
conducăto­
precum şi soţiile
şeful statului
pe
conducă
România.
Nicolae Ceauşescu şi celelalte
Nicolae Ceauşescu.
* tehnică a minelor împreună cu soţia, Elena personalităţi române, a decolat rilor de partid şi de stat • vice­ român, i-au făcut o caldă ma­
Ceauşescu, au plecat luni in de pe aeroportul Răneasa la preşedinţi aî M arii Adunări nifestare de stimă şi preţuire.
Franţa intr-o vizită oficială la ora 12. Naţionale, ai Consiliului de Urîndu-f „drum bun", oamenii
ju ru l căreia trebuie să gra vi­
invitaţia preşedintelui Georqos Pe aeroport pavoazat cu dra­ M iniştri, membri ai Consiliului
teze in aceste zile totalitatea Exploatarea minieră Pompidou. pelele de slat ale României si de Stat şi ai quvernului, con­ muncii au ovaţionat îndelung
Ing. Ştefan Almăşan preocupărilor organelor şi or­ Deva a fost dotată cu Şeful statului român este în­ Franţei erau prezenţi tovarăşii ducători de instituţii centrale pentro conducerea dc partid
ganizaţiilor de partid, ale con­ încă 200 stîlpl metalici
secretar al Comitetului judeţean siliilor de administraţie şt co­ hidraulici pentru e x tin ­ soţii dc Ilie Vcrdet. prim-vicc- Ion Gheorqhe Maurer Emil şi ovqanizalîî obşteşti, ziarişti şl de stat, au scandat cu en­
Hunedoara al P.C.R. preşedinte at Consiliului de M i­ ttorinaras. Paul Niculescu-Mizil, români si corespondenţi ai pre­ tuziasm — „Ceauşescu —
mitetelor de direcţie, munca Şi derea susţinerii moder­ niştri, Cornetiu Mănescu. m i­ Gheorqhe Pană. Gheorqhe Ră- sei slrăine.
eforturile tuturor colectivelor ne a abatajelor, 80 va- nistrul afacerilor externe. C or­ riulcscu, V irq il Troiin. M axim Se allau. dr asemenea. Ber­ P.C.R.". Un grup de pionier!
din economia judeţului. goneji pentru desfăşura­ nel Burtica, ministrul comer­ norqhianu. Florian Dănălachc. nard Dejean de la Batie. în ­ români ŞÎ copii al mem brilor
Economia hunedoreană, an­ victorie în lupta pentru finali­ rea corespunzătoare a ţului exterior, foan Avram , m i­ Constantin Drăaan. Emil Dră-
grenaj de prim rang In meca­ zarea optimă a actualului cin­ Sarcinile ce trebuie înde­ transporlulul în mină Si nistrul industriei construcţiilor qănescu. Janos Fazekas Manca sărcinatul ru alareri ari-interim ambasadei franceze au încon­
nismul economic naţional, cinal. Onorarea cu un bilanţ plinite pe ansamblul Industriei un concasor pentru creş­ de maşini. Gheorqhe Cioară, Mănesru. Dumitru Popa Du­ al Franţei Ia Bucureşti membri jurat cu dragoste ne şeful
ai ambasadei franceze, şefi ai
judeţului cît şi In llecare în ­
traversează o perioadă de pozitiv de prestigiu a planului treprindere sini dimensionate terea capacităţii de pro­ prim -viccpresrdinle al Comite­ mitru Popescu. Leonle Răutu. misiunilor diplomatice acredi- statului român şl pe soţia sa.
deosebită însemnătate, marca­ şi noilor angajamente majora­ deosebit de mobilizator. Dacă ducţie la uzina de pre­ tului de Stat al Planificării, de Vasile Vîlcu. Ştefan Voitor. lati în România şi alţi membri Elena Ceauşescu. oferindu-le
tă de sarcini cantitative şi ca­ te înseamnă a răspunde prin parare. Pentru sporirea consilieri şi experţi. M iron Constantinescu, Mihai buchete de flori.
litative Iară precedent. In a­ contribuţii de mare preţ şi din )a aceasta adăugăm necesitatea randamentelor la extrac­ ai corpului diplomatic.
recuperării restantelor surve­
ceastă lună. centralele indus­ toate puterile la chemarea par­ nite in luna mal in unele uni- ţia m inereurilor neferoa­
triale. întreprinderile, şantiere­ tidului pentru redresarea vieţii se. la mina Muncei au
lăţi. precum şl obligaţia de a Sosirea la Paris
le. toate unllălUe economico economice Şi sociale, pentru realiza la semestru cel puţin fost introduse în abata­
je două noi maşini de
din judeţ trebuie să-$( m obili­ asigurarea mersului înainte al jumătate din angajamentele încărcat cu siloz pro­
zeze întregul potenţial tehnic, României socialiste spre noi anuale majorate, rezultă că în priu, precum şi un nu­ Poporul francez, rare a în ­ prlelenlo care cunoaşte* in a- risulul. aflaţi la aeroportul Or- dată cu aatlsfactla pentru e»
material şi uman. toate resur­ culmi de civilizaţie ş| progres. această lună este necesar să măr de 35 vagoneli şi scris în istoria civilizaţiei u­ (oşti ultimi ani o continuă lv la Esplanade des Invalides, volutla favorabilă a ra p o rtu ri­
două autobasculante. De mane file nepieritoare, l-a în- dezvoltare, in interesul reci­ din cuvinlelc „V iv o Ccauşes- lor dintre cele două ţări, şl
sele de care dispun pentru în­ Pornind de la aceste raţiuni, obţinem în judeţ cel mal mare
asemenea, tînăra exploa­ lim pin ai po preşedintele Con­ proc: „Săptămina cultu rii ro ­ cu. vive la RoumaniL1" Inso li­ bucuria de a-1 putea saluta pe
deplinirea exemplară a planu­ biroul Comitetului judeţean volum de producţie indus­ tare de la Bolta-Hateg a siliului de Stat at Republicii mâneşti" — organizată do ra­ te do qeslul flutu ră rii buchete­ pămîntul Franţei pe preşedin­
lui semestrial şi angajamente­ de partid consideră că realiza­ trială. Numai la producţia glo­ îost dotată cu un conca­ Socialiste România Nicolae diodifuziunea franceză. Ex­ lor de (lori. am desluşii ex­ tele Ceauşescu.
lor la ln(i indicatorii. rea in cete mal bune conditiuni bală sporul planificat pe luna sor de 15 mc. 50 vago- Ceauşescu nu numai cu cele poziţia „Comori de artă veche presii vii ale cordialităţii cu Opinia publică franceză a
ne(i si o ma$ină de în­ mai înalte onoruri cuvenite românească'' deschisă Ift .Pe­ caro poporul acestei ţări In- luat cunoştinţă tn aceste zile.
Realizarea cu maximă ri­ a planului şi angajamentelor a-
cărcat. Dotări corespun­ şefilor de state, dar şi cu căl­ tit palais". precum şi o suges­ Umpină pe şeful statului prin Intermediul presei care a
gurozitate şi eficientă a pre­ lerente prim ului semestru zătoare s-au făcut $1 Ia dura şi plinătatea sentimente­ tivă prezentare a cărlii roma­ român. publicat In te rviu ri cu preşedin­
vederilor semestriale înseamnă constituie problema centrală, (Continuore in pag. fa 2<o) I.M. Barza. lor de aleasă stimă fată do neşti de către mari librării pa­ Oamenii politici din tara tele Ceauşescu, despre simpa­
a cîştiga o nouă $1 decisivă miezul Întregii activităţi in conducătorul României socia­ riziene ca HacheUe Larousse, gazdă cu care am stat de vor­ tia cu care poporul român u r­
liste, a cărui .puternică perso­ Garmer. Eyrolles şi Dunod. bă în aceste zile. printre ca­ măreşte munca şt realizările
nalitate este preţuită de cele Am văzut marile bulevarde re Jean de Llpkowski, secre­
mai largi cercuri ale opiniei ale capitalei Franţei, pe Trase­ tar de stat la M inisterul A fa­ remarcabile ale poporului iran.
cez, despre bunele raporturi e-
inăltale
Inirtml nolvniiaimaterial şi umani publice franceze, do oamenii ele cărora au fost româneşti cerilor Externe. Andre Botten­ xlstente între cele două ţări
slcaqurl tricolore
court. ministrul 'planului şl a-
politici.
Am fost martori în zilele am văzul, nu numai în v itrin e ­ menajâri* ie ritoriu lu i, Herve sl perspectivele unei colabo-
premergătoare vizitei în Fran­ le feeric luminate de pe Alphand. secretar qoneral la
PE ŞANTIERELE REFACERII Şl NORMA Ceauşescu, la un şir de mani­ Chaurps ■ Elysccs, dar şi la feres­ M inisterul Afacerilor Externe,
ţa
Nicolae
lovarăşului
a
multor
case portretul
ministrul dezvoltării industria­
trele
festări ale tradiţionalei priete­ preşedintelui României. le ci ştiinţifice. Francols Xa- (Continuare în pág. a a-o)
nii dintre cele două popoare. In atitudinea cetăţenilor Pa- vicr Ortoli, şi-au exprimat, o
Şedinţa comună a Comitetului Cuvintarea preşedintelui Cuvintarea preşedintelui
executiv al Consiliului popular GE0RGES POMPIDOU NICOLAE CEAUŞESCU
judeţean şi a Biroului executiv Domnule Preşedinte. tlmente care se bazează pe Stimate domnule Preşedinte, dezvoltare puternică. Slnt con­
încercări
şi
alîtea am intiri
Fiţi binevenit I Stimată doamnă Pompidou, vins că Împreună vom găsi
prin care am trecui îm preu­ noi posibilităţi pentru a pro­
nă. Doresc să aduc dumnea­ mova relaţiile de colaborare
Intim pinind în persoana dv.
al Consiliului judeţean România, Franţa este lerlcită C onvorbirile noastre, Dom­ voastră şt întregului popor şl cooperare Intre România »1
să salute o naţiune cu care nule Preşedinte, ne vor per­ francez un salut şl lin mesaj Franţa.
întreţine, de multă vreme, le­ mite să examinăm sub toate de prietenie din partea po­ Este adevărat că tn lume
aspectele relaţiile noastre bi­
spi­
probleme
multe
stnt
al Frontului Unităţii Socialiste gături dintre cele mal strînse. laterale. pe care dorim îm­ porului român. poporul noase care Işl cer rezolvarea.
moment, o
acest
Chiar în
Intr-adevăr. între
strălucită expoziţie permite preună să le extindem şi să român şl poporul francez e­ Faţă dc aceste probleme,
parizienilor să admire m ărtu­ le adînclm xistă vechi legături de prie­ România Şl Franţa au multe
ieri a avut loc, la Deva, şe­ rea împotriva inundaţiilor! au riile unei culturi seculare, ca­ Vom avea, de asemenea, să tenie. Ele au rezistai de-a puncte de vedere comune sau
dinţa comunâ a Comitetului fost evacuate din calea apelor re, prin atltea aspecte, se a* ne spunem multe In domeniul lungul m ultor ani şl nu o dată asemănătoare. Slntem ani­
executiv al Consiliului popular peste 12 000 de persoane, mai prople de a noastră. Şi. cu problemelor Internaţionale şi. cetăţenii Franţei şi celăţenil maţi de dorinţa de a se a­
judeţean şi a Biroului executiv al mult de 64 000 de animale, pre­ riscul de a da o notă de tris­ mal ales, in ceea ce priveşte României, în îm prejurări gre­ junge la lichidarea focarelor
problemele continentului nos­
Consiliului judeţean al Frontu­ cum şi cantităţi importante de teţe unui moment care ar tre­ tru. Mă bucur cu atit mai le. s-au (ntîlnll, au luptat îm ­ de război şl Încordare, de a
lui Unităţii Socialiste in care au cereale, mărfuri, utilaje, bunuri bui să fie consacrat bucuriei, mult că vot avea p rile ju l să preună şi s-au ajutat, co n tri­ asigura pe continentul noslru
fost analizare situaţia economică casnice. pot să vă asigur că Franjo mă întreţin cu dv. In aceste buind prin aceasta atit la o colaborare rodnică ln ire
a judeţului in urma calamităţi­ Şedinţa a scos in evidentă nutreşte cea mal prolundă probleme, cu cit Franţa şi prietenia popoarelor noastre, toate naţiunile, colaborare ca­
lor din luna mai şi măsurile în­ ampla acţiune de ajutorare a simpatie pentru poporul ro­ România sint direct interesa­ cit şl la dezvoltarea civiliza­ re să permită fiecărei naţiuni
treprinse pentru refacerea vieţii sinistraţilor, organizată de con­ mân în teribila catastrolă ca re te în rezolvarea lor şl au a­ ţiei şl progresului. o dezvoltare liberă, indepen­
economice şi sociale, pentru aju­ siliile locale ale Frontului Uni­ a lo vit recent ţara dv. Călă­ doptat In multe privinţe po­ In cursul vizitei pe care o dentă, corespunzător dorinţei
torarea sinistraţilor. tăţii Socialiste, la care popu­ toria dv., Domnule Preşedinte, ziţii asemănătoare, care ne facem în Franţa, la amabila Şl aspiraţiilor el.
vă va permite să vizitaţi nu
In informarea prezentată s-au laţia judeţului a răspuns cu numai capitala noastră, cl şl Invită să ne unim eforturile. dumneavoastră lnvita(ie, pen­ Doresc încă o dală să ex­
arăiat că au fost afectate de generozitate şl spirit umanitar, provinciile, să cunoaşteţi atit Domnule Preşedinte, tru care doresc să vă m ulţu­ prim m ulţum iri pentru p rim i­
vigurile de ape din luna trecută donind peste 147 000 de diverse bogăţiile artistice, cît şl ma­ Soţia mea nl se alătură pen­ mesc alît eu cil şi soţia mea, rea pe care ne-o faceţi şl
19 localităţi, 17 unităţi şi secţii obiecte de îmbrăcăminte, încăl­ rile noastre întreprinderi mo­ tru a vă ura dv., precum şi colaboratorii meî. vom avea să-mt exprim satisfacţia şl
de proci icţie, 32 de cooperative ţăminte şi de uz casnic, circa derne- Astfel, veţi putea face doamnei Ceauşescu bun-venlt prile ju l să trecem în revistă totodată încrederea, că vizita
relaţiile dintre ţările noastre.
agricole şi ferme ale I.A.S., 35 30 tone de gnu, 17 tone cunoştinţă cu Franţa tra d iţio ­ la noi şl o şedere plăcută în 91 convorbirile noastre vor li
unităţi de desfacere ale comer­ porumb, 2,7 tone făină grîu, nală şi cu Franţa vie şt veţi Franţa. Doresc să menţionez cil sa­ Încununate de succes,
tisfacţie că în ultim ul timp, şi
ţului de stat şi cooperatist, pe­ 102 000 bucali oua şi multe alte l j laminorul „650" al C. S Hunedoara se pfegâteşte un putea constata fidelitatea sen­ Trăiască România I îndeosebi după vizita istorică V lve Familie entre Ic peu-
şte 50 km de drumuri pentru produse. La ajutoarele oferite nou lot de laminate pentru export. tim entelor nutrite de poporul Trăiască prietenia franco- a generalului de Gaulle în plc roumaln et le peuple Iran-
traficul public, 2 km căi ferate, de populaţia judeţului se francez fată de România, sen- română 1 România, ele au cunoscut o cais t
101 posturi de transformare, pe­ adaugă şi cele sosite din mu­
ste 17 000 hectare teren agri­ nicipiul Bucureşti, din judeţele
col, numeroase poduri, diguri, Cluj, Vilcea şi alte judeţe, pre­
depozite de mărfuri. Au fost i* cum şi din străinătate. Mai
nundate 2 298 case de locuit mult de 50 000 obiecte de îm-
din care 122 au fost dârimate Duminică, zi de muncă intensă
iar 310 avariate prav. Prin mă­ Eforturi susţinute pentru redresarea
surile energice intreprinse de
Comitetul judeţean de partid, de (Continuate ,pog. a
comandamentele pentru apăra­
Oamenii muncesc Producţie suplimentara, ritmuri amplificate potenţialului legumicol
De pe urma inundaţiilor au Chemării adresate de ţărăni­ gîu), sau le suplimentarea sar­
cu toate forţele cuperarea restanţelor şi asigu­ mulîndu-sc un plus de produc­ tone calcar metalurgic şi 40 suferit pagube însemnate şi mea cooperatistă din judeţul In alte unităţi.
cinii de cultivare a legumelor
Suplimentarea producţiei, re­
grădinile de legume. La cele
Teleorman, de a vinde statu­
producţie
tone talc. Această
ţie faţă de planul lunar la zi
rare;) celor mai bune condiţii de 040 tone cărbune Intens suplimentară dă colectivelor de aproape 300 hectare inundate lui mal multe produse agro- De asemenea, s-au redistri­
de revărsarea Mureşului se a-
alimentare, după cum ne-a In­
Dc-n lungul comunei sub­ scăzut, locuitorii Ci ¡seimului de îndeplinire a prevederilor s-a muncit şi la exploatările la IM . Hunedoara posibilitatea daugâ noi suprafeţe calamitate format tovarăşul ing. Liviu A r- buit răsadurile produse la coo­
urbane Crisciur. Grisul Alb au pornit la Ireabă. cu si mai de plan si angajamentelor ;i- miniere Vulcan, Lupeni, Pa- să raporteze îndeplinirea pla­ recent de alte n u r i Cu toate deanu de la serviciul horti- perativele agricole din Spini,
Si-a revărsat apele dc trei ori multe îndîrjire. să Înlăture cit fercnie prim ului semestru — roşeni, Aninoasa şi Uricani E- nului semestrial înainte de ter­ acestea, datorită strădaniei de­ viticol din codrul Direcţiei a­ Bobllna, Clmpurl-Surduc. Pri-
in primăvara aeeasla. De fie­ mai grabnic urmele urile Ki- iatfi mobilurile care au deter­ fnrturile suplimentare depuse men. puse pentru limitarea pierderi­ gricole judeţene, s-au stabilit caz, Aurel Vlaicu etc., în locul
care rlalci mai ni ulii.* rase an sale de ape. Duminică au ieşit minat numeroase colective să duminică dc minerii din ba­ „Cei G 000 de mineri de la lor, planul de livrare la fondul o seric de măsuri, dintre care lor ttrmînd ca aceste unităţi
lost inundate, mitul apelor s-a la muncii peste 500 de oa­ fie prezente şi in această du­ zinul Văii fiului se concreti­ Barza s-au prezentat la pos­ de stat aferent prim ului se­ o parte au fost deja aplicate. să cultive alte legume pe
întins clisos peslc strii/i $' meni. Au desfundat şanţurile minică la muncă în între|)rin- zează intr-o producţie de a- turi hotărIţi să intensifice rit­ mestru al anului a fost înde­ Intre altele, se remarcă faptul măsuri ce se creează condiţii
curţile oamenilor. la Gura Morii, au curăţat r i­ derile şi pe şantierele judeţu­ proupe 8 500 tone cărbune e- mul producţiei şl sâ lichideze plinit, pînă la 10 iunie ac., In favorabile pregătirii terenului.
lui. că cele I 100 hectare destinate Cooperativa agricolă dîn Deva
Vinerea trn u io . cinci Crişul golele Io Barza, eu făcui şan­ nergelic şi cocsificabil urmările inundaţiilor care au proporţie de peste 88 la sulă. cultivării cu legume în ogor
Alb s*a umllat pentru a treia ţuri de scurgere a apei la La chemarea organizaţiilor De la I.M. Hunedoara, tova­ afectat acum clleva zile o par­ existînd garanţia realizării in­ propriu vor fi insâmînţate şi a plantat răsadul de roşii pre­
1 >arA şi cel mai puternic, ani t'rişcior. au curăţat nămolul de partid, mii de mineri clin răşul ing. Vasile Florea, direc­ tegrale a sarcinii stabilite. plantate In întregime. Deoarece luat de la C.A.P. Spini şi Bo-
trecui de mai mulie ori pe de pe sJră/i cir. „Oamcmi Valea fiului s-au mobilizat clin torul întreprinderii, ne face cu­ te din întreprindere — ne-a Printre unităţile care şi-au a­ la unele cooperative agricole bîlna pe o suprafaţă de 5,5
străzile comunei. Sute dc oa­ m uncea cu toate (oiţele. Vor nou pentru a extrage cărbune noscut că minerii din Poiana comunicat tovarăşul Loghln dus o contribuţie mai substan­ (Simeria, Ilia, Aurel Vlaicu). o hectare, situate In locuri des­
meni lucrau cu bărbăţie Ea să şteargă de peslc tot urme­ în contul planului pe luna in Ruscăi au lucrai cu efectivul Dineş, secretarul comitetului ţială la asigurarea fondului parte din suprafeţe s-au de­ tinate Iniţial altor culturi. Can­
înălţarea digurilor. aşezau le apelor“ — ne spunea to­ curs Astfel, la mina Petri )a complet în toate exploatările. centralizat se numără C A P . gradat, necesilînd un tim p mai tităţi însemnate de răsaduri de
piatră si saci cu pămint pe varăşul Gheorqhe Crăciunps-
au fost scoase la ziuă peste S-au produs suplimentar 4 000 Orăştie, Sintandrei, Strei. Do­ îndelungat pentru refacere, s-a
marqinca şoselei. întinderea cu secretarul comitetului e- bra. Genagiu şi altele. trecut operativ la rcamplasa-
Apei a fost in marc parlc o- vecutiv al consiliului popular 1 400 tone cărbune, recupcrin- tone minereu şi 2 000 tone con­ (Continuări in pag.: a 2 «o) In vederea redresării pro­ rea grădinilor unde au existat (Continuare în pag. a 2*a)
orilă. Cind colele apelor au com unal du-se integral restanţa şi acu- centrat, G00 tone dolomită. 600 ducţiei şi pentru a răspunde posibilităţi (Deva, lila, Geoa-