Page 49 - Drumul_socialismului_1970_06

1 DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 4802 ® MARŢI 16 IUNIE 1970

Pianul semestrial ow m izioE munca

îndeplinit exemplar în Producţie suplimentară,

toate întreprinderile, ritmuri amplificate

energetic nr. 2. Colectivele de
la I C.S H. au avut In atenţie
(Uvmoro din p o g . d ) cele două importante obiective
la toţi indicatorii de partid al I.M. Barza. A c ti­ ţiune In această lună — fa b ri­
cu termen de punere în func­

vitatea In subteran s-a soldat ca nouă de oxigen |1 comple­
de
xul hotelier. Un număr
cu extragerea unei producţii peste 300 muncitori construc­
\
suplimentare de minereu şl tori de locuinţe din Valea J iu ­
d l, 12,3 milioane lei la livră ri la C ondiţiile de realizare a metal Peste 400 salariaţi din lui au lucrat la terminarea u­
export — precum şl sporurile producţiei sini astăzi Incompa­ personalul tehulco-admlnlstra- nor noi blocuri de locuinţe
(Utmart d»n pog. 1) apreciabile la producţia de rabil mal favorabile declt fn tiv şl auxiliar au participat la Deşi pentru slderurglştli de
cărbune, minereuri Ieroase şl luna trecută. Normalizarea şl restabilirea depozitelor de ma­ la Hunedoara duminicile slnt
neferoase, cocs, otel, lamina­ Intensificarea iransporlulul fe­ teriale ale întreprinderii“ . din totdeauna zile normale de
în curs este ma| mare cu a­ te, prefabricate din beton şl roviar şl ruller, reluarea pro­ Asemenea veşll despre hăr­ lucru, ge cuvine a îl menţiona­
proape 83 milioane lei la|ă alte materiale de con­ ceselor de producţie In între­ nicia şl pasiunea oamenilor am te strădaniile deosebite depu­
de media lunară de plnă acum. strucţie, formează un ansam­ prinderile care au stagnat şl prim it şi de la F.C. Orăştie, se In ziua de 14 iunie pentru
Aceste uriaşe valori materia­ blu de realizări de prestigiu ce intensificarea generată a ritm u ­ unde s-au produs peste plan funcţionarea continuă şl Inten­
le trebuie să se concretizeze trebuie consolidate şl dezvol­ rilo r produe|let au condus la 10 tone pigmenţi metalici, de sivă a m arilor agregate, pentru
în nivelu ri de producţie llzlcă. tate. Îmbunătăţirea aprovizionării Colectivul fabricii dc cherestea a U E.I.L. Orăşlie înscrie realizări de prestigiu pe gra­ la I.M.C. BIrcea, unde s-au ma­ sporirea producţiei de metal.
de asemenea, celc mal ridico­ tehnlco-materlale şl desfacerii. ficul întrecerii - peste 800 mc cherestea in plus foţă de planul pe 5 luni. Un succes de seamă, jorat realizările la sortimen­ Aceasta a /Acut ca realizările
Principalul factor de succes
le. Asllel, la cărbune brut ex­ esle Îndeplinirea rlquroasă a De asemenea, întreprinderile la a cărui realizare a contribuit din plin şi echipa de sorlalori sli vuitori condusă de Dumitru Sava. tele blocuri din beton, cără­ peste plan pe luna în curs să
tras creşterea va trebui să lu lu ro r sarcinilor de plan pe noastre, Inclusiv unllătlte m i­ Foto : V. ONOIU mizi dlallt, cahle de teracotă crească la 150 tone cocs, peste
Ue mal mare riecfl media rea­ luna In curs de cătie flecare niere şl forestiere, dispun de şi vată minerală. Forestierii de 4 000 tone aglomerat, 1 100 tone
lizărilor lu n ilo r anterioare cu întreprindere, secţie, 6eclor sau sullclenia lorţă de muncă. la unităţile Petroşani, Haţeg şt fontă, 740 tone oţel şl peste
56 000 tone, la lontă cu 20 000 formaţie de lucru. In Înfăp tu i­ Toate acestea lac posibilă şl sectoarele Dobra şl Hunedoara 1 000 tone laminate total
tone, Ia o(el cu 5 000 tone, Iar rea acestui deziderat esenţial, necesară concentrarea preocu­ au continuat eforturile pentru A m pllflclnd volumul de pro­
la buşteni n i aproape 32 000 ce trebuie să devină cuvîn lul părilor comitetelor de direcţie la dispoziţia populaţiei sinistrate : recuperarea restanţelor la buş­ ducţie suplimentară, recupe-
mc. de ordine, deviza fiecărui co­ spre utilizarea Integrală cu teni. rînd restanţele şl lntenslflcind
Amploarea sarcinilor canti­ lectiv, a fiecărei orqanlza(l| de maximum de randament a ca­ Constructorii au fost, de a­ ritm u rile de execuţie, colecti­
tative esle aşadar Impresio­ parlld. biroul C om itetului Ju­ pacităţilor productive, folosirea semenea. prezenţi pe schele. vele Industriale şl constructo­
nantă. Dar aceasta nu exprimă deţean de parlld se blzule In la parametri înalţi a lu lu ro r La Mintia, Rlălurl de energe- rii din judeţul nostru au făcut
n id pe departe totalitatea şl prim ul rtnd pe aportul m arilor maşinilor, ulllajeior, Instalaţi­ ABUNDENTĂ DE OBIECTE licieni, el au muncit la fina­ duminică un nou şl lm|>orlant
complexitatea m arilor cerinţe colective muncitoreşti din ca­ ilo r şl mecanismelor. In lm c ft lizarea verificărilor şl probe­ pas spre finalizarea optimă a
şl exigente pe care conduce­ drul centraletor Industriale de aceasta depinde ho lă rllo r lor premergătoare punerii de­ prim ului semestru de muncă
rea de partid şl de stat. eco­ Hunedoara, Petroşani ş| Deva, asigurarea zilnică a unor r it­ din acest ultim an al cincina­
nomia naţională Ic ridică In de la I M . Hunedoara. F.C. O- muri maxime de producţie, evl- finitive In funcţiune a grupului lului
tata colectivelor din Industria râştle. Acestea au depăşit cu larea stagnărilor sau întreru­ DE ÎMBRĂCĂMINTE, ÎNCĂL­
Judeţului nostru. Obligaţii regularitate ţoale prevederile perilor este de cea mal mare
deosebii de mobilizatoare re­ şl au adus cea mal mare con­ importanţă ca exploatarea, în­ Şedinţa comună a Comitetului
vin lu lu ro r colectivelor noas­ tribuite la bllanful de prestigiu treţinerea şl repararea maşini­
tre In creşterea produc­ încheiat pe cinci luni. N e în­ lor şl utila je lo r să se facă In
tivită ţii muncii, mal ales doielnic că şl In această lună cele mal bune condl|lunl In executiv al Consiliului popular
fn minerit. siderurgie. In­ .slderurqlşlll de la Hunedoara toate unităţile şl, în mod deo­ ŢĂMINTE, CAZĂRMAMENT
dustria lemnului, materialelor şl Călan, m inerii Vătl Jiului, sebit, acolo unde aceste ne­
de construcţii şl In cea locală, de Ia Barza, CerfeJ, Telluc şl ajunsuri s-au manifestat frec­ judeţean şi a Biroului executiv
întreprinderile hnnedorene au Chelar, rh lm işlll Orăştlel nu-sl vent — Ia minele din Valea
datoria, mal mult ca oriclnd, v o r precupeţi eforturile şl Jiului, Ţebea şl Muncel, la Dna dintre formele omeneşti CONVORBIRE CU T O V A R Ă ­ — Slslemul de preluare şl
să realizeze Intreaqa producţie vor acumula noi şl substanţia­ „M a rm u ra * Slmerla. I.P B. Crls- de a veni In ajutoru l popu­ ŞUL DU M ITRU BOGDAN, D I­ distribuire esi© acelaşi. PInă al Consiliului judeţean
planificată Şl suplimentară la le sporuri peste plan Ia toţi lur. In unităţile C.E I.L. Deva laţiei care a avut de suferit de RECTOR AD JU N C T AL DI­ In prezent au fost preluate a li­
un fnalt nivel calitativ şl să Indicatorii. Şl In Industria locală. pe urma revărsării distrugă­ RECŢIEI COMERCIALE JUDE­ mente în valoare de peste
populaţiei alimente a al frontului Unităţii Socialiste
o livreze ritm ic beneficiarilor Eforturi deosebite slnt ne­ Cu o deosebită energie se toare a apelor a fost şi aceea ŢENE. 532 000 le!, din care s-au dis­
din ţară şl Ia export. Este de cesare In acele întreprinderi şl cere a se acţiona In domeniul de a preda la centrele de pre­ tribui!
asemenea Imperios necesar ca unităţi care, datorită calamită­ organizării producţiei şl a mun­ luare diferite obiecte de Îm ­ căror valoare se ridică la
în acest final de semestru şl ţilo r din luna mal prezintă res­ cii. In aceste zile, organizaţiile brăcăminte şl Încălţăminte, o- vreau să subliniez încă o dată 311 000 lei. Reslul. fiind din ca­ Frontului Unităţii Socialiste a
fn această perioadă de supra­ tante faţă de plan. Astfel, )a noastre de parlld, comitetele limenle. O in iţiativă pornilS Impresionantul spirit de în­ tegoria celor uşor alterabile, aprobai, pe baza H.C.M,
solicitare a resurselor econo­ producţia globală. Centrala m i­ de direcţie, toţi salariaţii tre ­ din profundul simţănitnl de trajutorare manifestat de s-ou vîndut u n ilă lilo r comer­ (Urmata din pog 650/1970 ajutoare băneşti in
mice ale ţării, să determinăm nereurilor neferoase Deva, buie să înţeleagă- mai m ull ca ajulorare care caracterizează întreaga populaţie a judeţului, ciale penlru a li desfăcute ur- valoare de 4 694 852 lei, pentru
fn flecare întreprindere b mal C.PJ L. Deva. întreprinderea nricînd că fără o orqanlzare poporul nostru. In sate, com u­ a ţării fală de soarta celor a ­ qont. valoarea lor fiind virală 806 lamilii, ce vor fi folosite
accentuată reducere a cheltule de Industrie alimentară Deva, rlquroasă a activităţii, fără o ne. oraşe, municipii, au fost junşi .la grea încercare. Ilus­ în conlul 498, (ol penlru sinis- brăcăminle, încălţăminte şi de pentru cor.struirea locuinţelor
Iilor materiale de producţie — „M arm u ra* Slmerla, „V id ra " desâvîrşilă ordine şl disciplină înfiinţate asemenea centre, la trez aceaslă afirmaţie subli­ 11 a ti. Vreau să spun că. la in­ ui casnic, precum şi alimente distruse, repararea celor avaria­
îndeosebi a consum urilor spe­ Orăşlle, T.I.I.. Deva prezintă o In muncă în ţoale com parti­ care s-au predat cti maj qrab- niind că volum ul obiectelor do­ tervale scurle. Comandamentul in valoare de 258 230 lei au te, refacerea anexelor aospodâ-
cifice de melal. cocs. lemn, e- restantă de peste 18 milioane mentele nu vom pulea înfăptui nic cele mai folosiloare obiec­ nate asigură cu prisosinţă ne­ judeţean de apărare îm potriva losl distribuite sinistraţilor. Ac­ ceşti şi a bunurilor. Ajutoarele
nerqle electrică — şl obţinerea lei, care va trebui recuperată sarcinile semestriale şl angaja­ te penlru oamenii a căror aqo- cesarul populaţiei sinistrate, inundaţiilor analizează felul ţiunea de distribuire continua. vor li dislribuite in urmâloareie
de henrflclt suplimentare. Inteqral In această lună O si­ mentele. De aceea, biroul Co­ niseală a fost distrusă. rămîntnd şt însemnate disponi­ cum slnt preluate şi distribuite In contul 2 003, cetăţenii jude­ zile, râminind ca in con­
Cotele ob llqaţlllor fată de «- tuaţie mal dificilă s-a creat la m itetului judeţean de parlld — V-am ruga. tovarăşe d i­ bilităţi pentru alte judeţe. La alimentele şi, de la caz la caz. ţului nostru au depus la C.E.C. tinuare să se stabilească cuan­
conomla naţională slnt mal producţia marfă vindută şl în­ consideră absolut necesar ca rector, să precizaţi cum s-o ora actuală, cele două săli de după necesităţi, sini distribuite pinâ In prezent suma de tumul ajutoarelor şi pentru
ridicate ca orlctnd Realizarea casată, Indicator la care Jude­ (oale colecllvcle să Iacă din desfăşurat această acţiune In gimnastică ale liceelor amin­ oamenilor. Aş ilustra aici cu 1 503 000 lei. S-a apreciat apor­ reslul familiilor sinistrate.
lor exemplară de către flecare ţul a rămas dator faţă de nou şl in mal mare măsură Judeţul nostru 7 tite slnt arhipline. un exemplu : o femeie în vîrst.ă tul dovedii de organizaţiile de In încheierea şedinţei comu­
colectiv solicită ta maximum planul lunii mal cu 12,3 mi­ dovada (nadelor v irtu ţi m unci­ — In municipii, oraş© şl in ■— PInă la această dată, în din salul Tisa, fără posibllilătl masă şi obşteşti, care fac patle ne, tovarăşul IOACHIM MOGA, .
capacitatea orqanlzaloiică $1 lioane lcl. Aceasta dalorllă toreşti, a spiritului de ahneqa- aproape toate satele şi comu­ ce proporţie s-a prezentai de întreţinere, a primit o sin­ din Frontul Unităţii Socialiste, prim-secretar al Comitetului j u ^ ,
competenţa organizaţiilor noas­ faptului că Centrala minereu­ |lc şl dăruire, de responsabi­ nele, la cererea insistentă a populaţia sinistrată pentru a gură dată 50 kq făină albă. la toate acţiunile inlreprinse : deţr m de partid, preşedinte!^
tre de narlld, obllqâ consiliile rilo r neferoase. C F I I . Indus­ l i c e şt conştiinciozitate, ce cetăţenilor, au f os t înfiinţate primi Imhrăcămlnie. încălţă­ 30 kq făină mălai. 5 kq slănină, de evacuare a cetăţenilor şi a Biroului executiv al Consiliului
de administraţie şl comitetele tria alimentară, I I I . Deva sl le-au caracterizat In perioada centre de preluare a obiecte­ minte, cazarmament 7 2 kq ulei, 2 kq zahăr. 20 hu- bunurilor, de colectare şi dis­ judefsan al Frontului Unităţii
de direcţie la ac|lun| enerqtce alte 3 unităţi n-au îndeplinit qrelelor încercări provocate de lor de îmbrăcăminte, încălţă­ — Peste 75 la sulă din oa­ că|i ouă. 5 kq fasolo, apoi un­ tribuire a ajutoarelor, de refa­ Socialiste, a sublinia! principa­
pentru folosirea Intensivă a prevederile cu 13,5 milioane calamităţi şl să asigure l:i toate minte şi a alimentelor deslino- menii ale căror bunuri au fost tură. orez şi altele. Asemenea cere şi normalizare a activitâlii lele obiective şi sarcini care se
potenţialului tehnlco-economlc Ici, depăşirile celorlalte untlâll întreprinderile. secţiile Şl lo sinistraţilor. De la acesle dislruse s-au prezentat 1« cen­ exemple pol fi dale foarle in unităţile economice şi locali­ impun în peiioada imediat ur­
al întreprinderilor, cere tu tu ­ neputlnd compensa acest m i­ locurile de producţie un climat centre m ărfurile si produsele trele de distribuire penlru a multe. tăţile calamitate. A losl subli­ mătoare in acţiunea de refa­
ror colectivelor o muncă plină nus Similar se prezintă lu cru ­ favorabil muncii ¡nlense, rod­ au fosl aduse la depozitele În ­ primi cele necesare. A vtnd în — Acesle acţiuni de a ju lo ­ niată atenlia şi grija acordată cere şi recuperare cit mai
de abnegaţie şl dăruire Biroul rile $1 la productivitatea m un­ nice. fiinţate ad-hoc în sălile de vedere volum ul mare de haine, rare a populaţiei din zonele cazării populaţiei sinistrate, re- g'cbnieâ a pagubelor: con­
C om ile liilul ţudclcan de partid, cii unde, cu toate depăşirile gimnastică de la Liceul „De- calamitate vor mal continua 7 levîndu-se că din cele 437 fa­
Tuptind cu lóale loríele Şl lenjerie, cazarmament. încăl­ tinuarea activităţii coman­
apreciind realist marile resurse masive pe ansamblul judeţului, mijloacele ce le avem la in- cebal" şi Liceul pedaqoqic din ţăminte ele., care se află in •— Da. A tlt preluările de la milii a căror adâoostire solicita damentelor locale de apă­
existente fn judeţ, bazat pe avem un număr de 7 nn llă li demînâ pentru o producţie spo­ Deva. Aici obiectele de îm bră­ cele două depozite, facem un populaţie cit şl distribuirea urgenţă, 104 au fost cazate în rare împotriva inundaţiilor, ur­
experienţa îndelungată, hă r­ reslanţlere. Ta producţia llzlcă, rită de melal. cărbuni, mine­ căminte şi încălţăminte au fost apel călduros lu lu ro r cetăţe­ vor continua In perioada u r­ apartamente iar restul tn alte gentarea reparaţiilor la toate
nicia, priceperea şl pasiunea răm lncrlle In urmă se locali­ reuri. malcríale de construcţii, sorlale pe mărimi, calegorii nilor sinistraţi do a se prezen­ mătoare. mai cu seamă tn si­ spaţii şi in corturi. Planul de imobilele proprietate de stat,
celor peste 85 000 de salariaţi zează îndeosebi la buşteni, produse chimice sau lorestle- ctc., apoi au fost expedíale ta la centrele de distribuire tuaţia creolă de recenlele I- investiţii a fosl suolimenlat cu stabilirea de loturi penlru con­
industriali din Judcl. are 1er lemn de mină şl celuloză, mar­ spre centrele de distribuire din nundoţli. Solicităm pe to|| cel 240 apartomenle din care 200
re. sinlem datori să acordăm pentru a şi lua loi ce au ne­ strucţia de locuinţe proprietate
ma convlnqcre că flecare co­ mură Şl concentrate de cupru localităţile calamitate : Iha, rare au avut de suferit sB se se vor construi la Deva Iar 40
cea mai mare grijă reducerii voie. Un asemenea apel am a­ personală şi a modului de exe­
lectiv de muncă va face lotul precum şl la cărbune brut ex­ rebuturilor fi dec lăsatelor, r i­ Deva, Celmar. Foii, Hărău, dresat şl caselor de copii — prezinte la centrele de distri­ la 1 fia. cuţie, măsuri de distribuire a
pentru a încheia In cele mal tras dicării parametrilor calitativi Dobra ele. unde se află şl copii sinistraţi buire penlru a-şi ridica haine, materialelor de construcţii, ur­
bune condilîuni acer-l prim şl Pală do cerinţele sporite ale ai produselor, lichidaţii — Ce volum de obiecte s-a — căminelor de bălTÎnl. încălţăminte, cazarmament ctc. Şedinţa comună a Comitetului gentarea studiilor şi proiectelor
qreu semestru al ultim ului an economiei, ţaţă de propriile chel Inieli lor neeconomicoase. prim ii de la populaţie ? — V ă rugăm să vă referii! executiv al Consiliului popular de consolidare şi construcţie a
al cincinalului. anqa|amenle dc sunllmontare a Eforturile de realizare a unul — Inainlc de a răspunde Şt la acţiunea de preluare şl Convorbire consemnată de judeţean şi a Biroului executiv unor diguri pentru apărarea şi
Bilan|ul qencral pozitiv În ­ producţiei şl avfnd fn vedere volum cit mal mare de pro­ concret la aceaslă Întrebare, distribuire a alimentelor. GH. J. NEGREA ol Comitetului judeţean al prevenirea inundaţiilor.
cheiat după 5 luni pe ansam­ că aceste restante au antrenai ducţie suplimentară trebuie să
blul judeţului constituie din qotnrl In aprovizionarea teh­ se îmbine in cel mal (nall
aceste puncte de vedere nu nu­ nico materială a numeroşi be­ qrad cu preocuparea penlru r a ­
mai o puternică bază de plecare neficiari. apare cu loată clarita­ diate şi cllclenţă. Numai In
şl o dovadă Incontestabilă a po­ tea necesitatea strlnqenlă dea acest Ici vom ro n lrib u l masiv
sibilităţilor, dar şl un solid ©- recupera qrabnlc toate rămlne- şl elicace la satisfacerea Inte­
Icment de certitudine pentru r lle fn urmă Şl a alinia Ia sl grală a nevoilor economiei, ¡¡[CEHIIE IIH III, VUIA M E El
luna in curs. Depăşirile sub­ peslc nivelul planificai to|l numai aşa pulcm considera e-
stanţiale pe 5 luni la Indicato­ indicatorii. Considerăm că fn lo rlu rile noastre pc deplin în­ > 7 >
rii valorici — 01.6 milioane Iei acest sens toate întreprinderile cununate dc succes.
la producţia globală. 73,0 ml judeţului dispun de posibilităţi Biroul C o m llclulu l judeţean
lioane lei la producţia martă reale şl de sutlclenle resurse de partid exprimă încrederea
con­ PUTEREA DE NEINFRlNT
vindută $i în» asală, I 070 lei pe trhnleo-eeonomlce şl de mun­ ră toate colectivele Industríate
salariat la productivitatea mun- că. A O M E N IE I
clin judeţul Hunedoara.
ştiente că îndeplinirea exem­ Se şterg urmele
plară a planului semestrial şl
Potenţialul legumicol angajamentelor constituie o 15 mai 1970, catastrofa care meni minunaţi, care au ştiut proape toţi să-l ajute pe Alba să-şi ridice casa'. Vorbele Iul lăsate de ape
Am văzut, începtnd din acel
Inadă datorie faţă dc patrie şl
partid, vor munci din răsputeri s-a abrituf şi peste noi In ade­ să-şi apere munca, iot ce au să-şi desfacă şi grajdul şi loan Renea erau ca o hotărîre,
fă u rit in fabrică, in coopera­
casa, tot „Dacă nu azi, mtlne,
ca un ordin de la care oa­
pentru a raporta înfăptuirea cu vărata ei dimensiune A m vă­ tiva agricolă sau la ei acasă potmlinc, peste o lună-două menii nu se abat O spunea
mal Intens a lucrărilor In gră­ In zilele de revărsare
succes a m arilor sarcini ce le zut casele Devei şi lliei, şi Toţi la un loc şi unul pentru tot vine. Cind plouă se duce, prezenţa lor acolo, ţigla rtn-
dinile de legume Se Impune Gelmarului şl ale Stretci Îne­ altul. dezlănţuită a Crlşulnl Alb,
atenţiei terminarea in cel mal revin tn această perioadă de alunecă. De ce să piardă omul. duită stivă. Doar lui Alba ll şalele comunei Rlhlţe au
(U/ition din pag 1 } cate. Oameni rămaşi cu După v iitu ra care a m ătur ai totul 7“ Au demontat in tfi zvîcnea din cind fn cind băr­ fost fn mare parle Inundate
scurt tim p a plantatului ro­ muncă şl luptă încordată pen­
ce-au avu t pe ei Am văzut
şiilor şl ardeiului, unde pla­ lru refacere şl normalizare, cum se culca la pămînt griul, totul in calea ei, pe valea grajdul 7'iglă cu ţiglă, lemn bia. Şi se ferea să nu-l vadă de apă. Rlbiţa, salul reşe­
la unităţile calamitate au |>re- nul esle îndeplinit abia in pro­ pentru binele şl progresul cum plinea noastră era plngă- pirîului Rătrina. am văzut sa­ cu lemn. A rămas fundaţia, femeia lui şi oam enii dinţă de comună, era Izo­
ludă, crăpată. Parcă ar fi fost
luai şi cooperativele agricole porţie de 6R şl respectiv 53 la tele comunei Vorţa. Aici apa descompuse bucuriile, năzuin­ Secretarul comitetului exe­ lai. Drumul din şoseaua
din Sîntandrel, CAstAu, Homos sulă Paralel cu aceasta s ă se patriei. rită. Si oamenii, aceşti oa- a venit iureş, fn miez de ţele, visurile. „Cind ţi Ic ia cutiv al consiliului popular Bradului spre el se trans­
şi altele urmărească Jnsâmînţarea faso­ noapte. a distrus în c/teva apa, te doare. Dar parcă nu te comunal. Octavian Modrea, formase tn lr-u n rin în­
vedea şl el necazul, dar ştia că
In funcţie de noua structură lei, rădăclnoaselor, cartofilor ceasuri tot şt... s-a dus. Au doare ca atunci cind trebuie lui Alba cu familia 1i trebuie volburat. Apa cuprinsese
sule de hectare de teren
rămas oamenii aceia tari să
a culturilor, fiecărei unităţi şl plantatul verzel de toamnă refacă drumul, podurile, să să desfaci tu cu mina ta Vă acoperiş, că trebuie să-şi ri­ arabil, case ale oamenilor,
cultivatoare de legume I s-au — culturi cărora le slnt rezer­ cureţe curţile de mii rog s<i mă înţelegeţi. Aici am dice casă nouă. fn drum ul el dlslruqlnd
repartizat cantităţile necesare vate peste 400 hectare Un e­ făcut eu totul", loan Alba sc — Pînă una alta, o să stai drum uri, poduri, podeţe,
dc sâminţă, fiind deja ridicate xemplu demn de urmat In a- şi bolovani, şcolile din simţea legat de fiecare cui, de în sat. Apoi Ifi dăm loc de punţi ele.
aproape in întregime fasolea, ceaslă privinţă ne este oferit Vorţa şi Visca Au cărat ar­ fiecare piatră, de fiecare lemn. casă, dacă vrei Să ne Spui
castraveţii şi varza de toamnă de cooperativa agricolă din O- bori. piatră, au făcut adevăra­ cam unde. Şl ţi-l întăbulăm... Munca de refacere gene­
Pentru asigurarea răsadului de răştle unde roşiile, ceapa, var­ te diguri fn calea apei. „Dacă In casa care-şl număra nu rală declanşată de săteni
za de vară, morcovii şl faso­ vine iar". Şi, copiii au în­ zilele, ci ceasurile, femeia lui — Să n-am necazuri mai urmăreşte In acesle zile
mşii şi varză de tonmnă, ce
-e vor planta In unităţile afec­ lea s-au cultlvfit pe întreaga cheiat veseli anul şcolar. Via­ Alba a-ntins masa mare. A încolo, zice Alba într-o doară. înlăturarea cft mal urqentă
tate de inundaţii, cooperativele suprafaţă prevăzută. De remar­ ţa a reintrat în normal, doar rinduit multe farfurii, iar — Mă, dar dumnealui ştie a efectelor pricinuite de
agricole din Toteştl, Tlmpa, cat că, sub conducerea briga­ ritmul e altul, mai accelerat, dinaintea lor a pus cîte un legile Că lucră cu ele, le Inundaţii. In acest sens, el
Dacia şi Sîntandrei vor produ­ dierei Florica Orăşan, coopera­ maî vibrant. păhărel. Cind au terminat cu aplică Cum să ai necazuri 7 au transformat ziua de du­
ce suplimentar materialul ne­ torii care lucrează la grădina Cind totul părea că se li­ grajdul. Alba a poftit oame­ — se oţărî unul dintre băr­ minică Intr-o zl de muncă
cesar realizării unei suprafeţe de legume slnt la zi şl cu ac­ nişteşte, de sus, din Visca. nii in casă li văd şi acum, baţi. Intensă. A u reparai drum ul
de 30 de hectare. In scopul ţiunile de întreţinere a cultu­ a venit o nouă chemare. ,Sc pe nisorca. pe Trandafir Pup. l-am văzut acolo la grajd Rlbl|a — Ulhăreşll. două
readucerii cit mal grabnice in rilor. O preocupare susţinută duce dealul. Cu casa lui Alba pe Măndula şl loan Tamaş, pe demnntindu-f. i-am văzut la punţi peste p iriiil Rlbiţa, o
circuitul productiv a unor su­ la întreţinerea legumelor se cu tot se duce" Aron Sulta o Parienie Alba şl loan Benea maMjX aceea — parcă era de altă punte peste Valea Cri-
prafeţe, la C A P Deva şi Si- Intîlneşte şl la C.A.P. Itapolt, văzut p rim u l cum a crăpat stind tăcuţi la masă. dinaintea adio — ori legînd măturile şan. au curăţa! 13 hectare
meria s-au iniţiat acţiuni de Strei, Sîntandrei, Dobra ele. pămînlul. cum n alunecat Alba farfuriilor cu sarmale şi a pfrîului şi i-am asemuit pe de teren arahll, s-au tăcui
evacuare a apei prin folosirea Acţiontnd In continuare cu nu ştia nitţiic. O zi oamenii au păhărelelor eu ţuică. F.ra noate oamenii aceştia — şi nu numai Şanţuri penlru scurgerea
agregatelor de pompare. perseverenţă şi măsuri ener­ stai fn ^Jpertatir ă. Au pus ultima „masă mare" în casa pe ei, ci pc zecile de mii de apei de pe semănături ele.
Obţinerea producţiilor de le­ gice. este posibil cn unităţile senine A doua zi pămînt ul s-a a cărei soartă fusese deja ho- an on im i care n-ou ştiut re c Un aport deosebii şl-au
gume planificate necesită insă agricole cultivatoare de legu­ dus cu semn* rn tot. Au cră­ lărîtă. „Dar fn durerea lui odihna — ca un imens fluviu adus inq. Marla Mlhet. I o-
In continuare eforturi deosebi­ me din judeţul nostru să recu­ pat fundaţiile, pereţii cosei, omul rămine om. şi omenia al omeniei rare. şi-a ieşit, din qhln Near. loan lane, Ma-
te din partea conducerilor de pereze Integral pagubele pro­ Oamenii satului ajută ia salvarea gospodăriei lui loan Alba. nu s-a mai putut închide usa. omenie rămine". Nu-i singur matcă gata să stăvilească furia ila G onea. Flena Dusan,
cooperative, a cadrelor tehnice vocate legumlculturll şl să l i ­ geamurile. s-au srîlciat „Se omul. shilem şi noi. Azi des­ anelor, să refacă tot ceea ce fosil Njţâ, loacliim Iepure,
şi a tuturor legumicultorilor vreze cantităţi mal mari de duce", a zis cineva sentenţios. facem, m iine facem totul la s-a distrus llie Corcea şi mulţi al|il.
pentru desfăşurarea In ritm produs* Ia fondul de stat Şt bărbaţii satului au venit a- loc. 11 ajut<lm toţi, tot satul, S. POP