Page 51 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 51
4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Hr. 4802 $ MORŢI ÎS IUNIE 1970
VIZIfA H Ş M fH III C O M « Dt SH I — m s s s v m s m s m w m s m ^
i l /?. s. s. Grevă generală la Saigon
M MBUCII SOCIALISH ROMÂNIA, Peste 150 milioane de Confederaţia M uncii din V ie t suferinţe inutile populaţiei'*.
SAIGO N 15 (Agerpres)
—
Unul dinlre liderii sindicali a
alegători în faţa urnelor
luni
namul de sud a lansat
această acţiune nu va fi în
dimineaţa apelul la o qrevâ precizat că, în cazul în care
M O S C O V A 15 (Agerpres). Comisia centrală electorală generală de 24 de ore. la caro cununată dc- succes, toţi n i r n i;
— Poşte 150 de milioane dc a Uniunii Sovietice, întrunită au răspuns. In proporţie de brii sindicatelor, indiferent, de
alegători sovietici s-au pre duminică seara In şedinţă de sută Ia sută. membrii celor tocul lor de muncă, vor fi che
NICOIAE CEAUŞESCU. ¡N ERA1IA a-i desemna pe deputaţi în o r ora 18.00 — ora Moscovei. Federaţia a autorizat anqajatii generală ne termen nelîpnilat.
lucru,
a constatat că, pînă la
zentat duminică la urne pentru
participe la o grevă
maţi să
124 de sindicale
din Saigon.
ganul supr-ein a) puterii de stat
din U.R.SS. — Sovietul Su-' 98.99 la sulă din numărul cetă de la compania de aoă si elec Aceasta este cea de a doua
ţenilor în<wrrişi pe listele tricitate şi pe cei ai spitalelor grevă generată declanşată in
prem. cursul anului 1970 în Vietna
Ziarul „Pravda" de luni e vi electorale îsi exprimaseră vo să se prezinte în mod norma!
mul de sud. Prima qrevă a
denţiază că ziua aleqerilor a tul. la lucru „pentru a nu provoca avut loc la 7 februarie, în
Nicoiae Ceauşescu. Am auzii luat înfăţişarea unei adevărate
fără număr afirm aţii ca aces Primirea de către preşedintele sărbători a întregului popor so semn de solidaritate cu munci
(Urmare din pag. \) tea : „In Franţa, România es vietic. Este relevată participa Forţele populare au izolat torii de la transporturile co
te foarte populară", „cunoaş Nicoiae Ceausescu rea activă a celor înscrişi pe munale din Saigon.
tem şi preţuim realizările listele electorale. In timpul cam
réri şi mai fructuoase In v ii României, poziţia ei dinamică 9 paniei electorale desfăşurate capitala Cambodgiei
tor. timp de peste două luni şi ju t
şi consecventă pe plan ex a membrilor corpului diplomatic
...Orele 14,30 — O rly — p ri tern". ,.ln Europa. România sî mătate în Uniunea Sovietică, PNOM PENH 15 (Agerpres). Reuter, se desfăşoară în ju rul
ma poartă aeilanâ a FranteL Franţa au aceeaşi vocaţie — la în tîln irile dintre candidaţi In Cambodgia, al cărei te localităţii Komponq Spcu, un
Traficul aerian al acestui I asigurarea securităţii a înde- In cursul după-amieziî pre- ■ La primire au participat Ilie $i alegători, în discuţiile pur ritoriu a fost transformat in de forţele populare de rezis
mens aeroport international, pendentei şi suveranităţii tu- şedinţele Consiliului de Stat. Verdeţ, Corneliu Mănescu. iste în Întreprinderi, pe cir întregime într-un vast ci-mp tenţă au respins atacurile A T LA S
unde Ia fiecare doué minute UiTor s la le lo r” . „Transmiteţi Nicoiae Ceauşescu. cu soţia Cornel Burtică, Ion Avram, cumscripţii, s-a făcut o amplă de operaţiuni militare, forţele combinate ale infanteriei, a-
aterizează o aeronavă, a în preşedintelui Ceauşescu senti au prim ii, în „Salon de la Gheorqhe Cioară si ambasado trecere în revistă a realizărilor populare de rezistenţă îşi in viatiei şi artileriei cambodqia-
cetat în momentul apariţiei mentele noastre sincere de Rotonde" din reşedinţa lor o- rul Constantin Flilan. obţinute de poporul sovietic tensifică presiunea asupra tru no-sud-vietnameze în tentati
pe cerul Parisului a avionului respect şi consideraţie". M edi După ceremonia prezentării, în cei patru ani care au trecu» pelor administraţiei dc la va de a ocupa oraşul. aflat INCENDIU LA KIEL
prezidenţial românesc, escor cul parizian Derikberq. din A fîciala do la Quaj d'Orsay. pe preşedintele Consiliului de dc la alegerile precedente si Pnom Penh şi un ităţilor ame- sul) controlul unităţilor pa
tat. de la graniţa Franţei, de venue de Viltars. roaqă prin- şefii m isiunilor diplomatice Stat s-a întreţinut cordial cu au fosl dezbătute pe larg sar ricano-saiqonezc care au in triotice. Corespondentul agen Lo Kiel (R. F. o . Ger- \
reactoare ale forţelor militare tr-o scrisoare adresată amba acreditaţi în capitala Franţei. ambasadorii acreditaţi la Paris. cinile care s»au în faţa ţării în vadai ţara Lupte deosebit de ţiei AP relatează că în cinci moniei), un incendiu o ^
franceze In întlm pinarea înal sadei tării noastre în numele perioada ce urmează. violente relatează agenţia puncte din jurul oraşului distrus o întreprindere de ţ
tulu i oaspele se află preşedin său sl al altor medici (râncezi, Pnom Penh se desfăşoară asamblare o motoorelor }
tele Consiliului de M iniştri al să se transmită preşedintelui Intîlnirea preşedintelui Consiliului lupte între forţele de rezis novele, provocînd poqube )
Franţei. Jacques Chaban-DcI- Ceauşescu admiraţia sinceră tentă populară şi trupele ad evolo,te la 10 milioane ^
mas, m inistrul afacerilor ex pentru inteligenta, curajul si CaSm aparent în Iordania ministraţiei Lon Noi susţinute mărci vestgermone. Po- i
terne, M aurice Schumann, cu realizările poporului român si de Stat cu birourile grupurilor de unităţi saiqonczc. La Neak trivit primelor constotori. 1
soţia, ambasadorul Franţei In urări de noi succese. Pe şan A M M A N 15 (Agerpres). — maîă, iar pe străzile oraşului Leunq. patrioţii au atacat un incendiul pare să fi fost \
România Pierre Pelen. cu so tierul de conslructii al parcu La Ammán şi in îm p re ju ri patrulează unităţi mixte ior- post fortificai. Toate princi provocat de un scurt-cîr- 1
ţia, Jacques Senarei, şeful pro lui de astăzi dar şi de mîine parlamentare de prietenie mile oraşului, unde săpUmtna rlaniano-paleslinicne care au patele căi dc comunicaţie cu cult in reţeaua electrică. I
tocolului francez, precum şl „La defense", muncitorul Ray trecută au avut. loc ciocniri misiunea să supravegheze res oraşul Pnom Penh au fost în
reprezentanţi el m unicipiului mond M îdrier ne-a spus: „P ri franco-române violente între armata iordania pectarea acordului dc încetare trerupte luni dimineaţa, în u r El NST ElN CONFIRMAT j
Paris. mim vizita preşedintelui unei nă si unităti militare ale o r a focului. ma atacurilor forţelor popu Un grup de astronomi 4
In această zî însorită de Iu ţări cu care Frania este In ce ganizaţiilor palestiniene dc A u to rită ţile iordaniene şi lare de rezistenţă din Cam-
nie, flutură pretutindeni trico le mai bune relaţii Ne bucu In continuare, preşedintele pentru cuvintele ce ¡-au lost quorilă, nu s-au semnalat în reprezentanţii orqanizatulor bodqia a declarat un purtător din Pasadenc (California) ;
lo ru l românesc sl drapelul răm pentru că ştim despre Nicoiae Ceauşescu insolit de adresate, amintind că poporul ultimele 48 de ore incidente, palestiniene de querilă au ho- de cuvînt. al administraţiei a făcut cunoscut că o 1
francez români că sînt un popor ha r persoanele oficiale româno, a român nutreşte sentimente de ru excepţia atentatului pus ta l.ărîl. în scopul evitării orică Lon Noi — Sirik Matak. ci reuşit să verifice pentru ^
A v io n u l prezidenţial ateri nic, care îsi construieşte cu prim it la Quai d ’Orsav po preţuire şi stimă fată de po calc sîmbălă seara îm polriva r o r alte incidente, să interzi tat de aqenţia France Presse. prima dată, cu ajutorul ra- i
zează pe una din cele patru curaj viitorul. Noi sintem si membrii birourilor qrupurîlor porul prieten al Franţei. Fx- Şefului statului major al ar că drcplut de porl-armă în Fste pentru prima oară cind dio‘ jlescoapelor, ¡usteţeo J
mari piste, în fata salonului de gu ri c§ vizita preşedintelui de prietenie Franţa—România primind m ulţum iri pentru aju matei iordaniene. Calmul a capitală şi în îm prejurim ile o- capitala Pnom Penh este izo i teoriei generale o reiaţi- ^
onoare. In acest moment, ră Ceausescu în Franţa va duce din Adunarea Naţională şi din torul prim ii de România din rasului. cu excepţia unităţilor lată, fapt considerat de ob vităţii, enunţată de Alberţ 4
sună prima din cele 21 salve în final la întărirea prieteniei Senatul Franţei, cu rare a ovul partea Franţei, pentru aju to lost restabilii, toate unităţile au’nri/.atc sil asiqurc respec servatorii politici ca o deterio Einstein cu 55 de ani în
de tun trase în onoarea şefu dintre poporul român şi po o convorbire. rarea victim elor calamităţilor $i întreprinderile economice tarea clauzelor acordului in rare serioasă a situaţiei din ( urmă. *1
lui statului român. porul francez". Deleqaliilc parlamentarilor naturale, preşedintele Nicoiae şi-au relua! activitatea nor- tervenit. Cambodgia. Din ecuaţiile lui Ein- ^
La coborîrea din avion, pre Fastuosul cortegiu ajunqe francezi au fost conduse de Ceauşescu a relevat de ase slein rezultă că lumino, .
şedintele Consiliului de Stal, pe Avenue Winston Churchill. Lucien N cuw irlh, preşedintele menea. sprijinul primii din 1 undele radio sî olte 1
Nicoiae Ceauşescu. şi soţia sa, Cele două palate ale artelor qrupuluj de prietenie Franţa— partea multor ţări ale lumii, La Varşovia a fost dat pu l unde eU-iromagnetice sînt ^
Elena Ceauşescu, sini înlîmpî- frumoase — Palatul M arc si România din Adunarea N aţio subliniind că aceasta repre blicităţii comunicatul cu p ri deviote de cîmpul 4
na ti de premierul Jacques Palatul Mic — situate fată în nală. şi de Jean-Louis Viqicr, zintă o mărturie a solidarită vire la vizita lui J. Sambu, gravitaţîonol o! soa- J
Chaban-Delmas. Insolit de m i faţă. sini bogat drapate cu t r i preşedintele qrupului de pric- ţi' popoarelor lumii eu poporul preşedintele Prezidiului M a \ reluî, oboterea prevăzută \
nistrul afacerilor externe, color u rI Iranceze şi române icnie din Senat. Vorbind în român şî in acelaşi timp. a relui Hural Popular al R.P. I fiind insă deosebii de re- l
M aurice Schumann, care le a Pe portalul micului palat se numele acestora, deputatul aor-'cierii de care se bucură Mongole. în Polooia. (n co dusă : echivalentul unui ,
dresează cuvinte de bun sosit poale cili : „Tresor d art an Lucien N e uw irth a adresat politica României socialiste a municat se arată că în bălă in localitatea Moca. si important care revine ţări \ arc de cerc de 1,75 se- ţ
pe pămîntul Franţei. cien en Roumanie". Este afişul preşedintelui Oonsilinlui de princip iilor pe care tara noas cursul convorbirilor purtate tuată la 142 km nord de ca lor mici in viata politică a ţ cunde, ceea ce corespun- ^
P r e ş e d i n t e l e Nicoiae expoziţiei de artă veche româ Stat al Republicii Socialiste tră le promovează în viaţa in cu reprezentanţi ai conduce pitala Republicii Dominicane. continentului. de u ghiulul sub care ţ
Ceauşescu răspunde cordial. nească deschisă sub înaltul România urări de bun-sosit pe ternaţională. In înch rirrea alo- (j| rii dc partid şi de stal po Doi tineri care plasaseră o ' este privită o monedă de )
Şeful pro to colulu i francez patronaj al preşedinţilor Pom pămîntul Franţei, oxprimîndu-si ru tiu n ii sale, preşedintele Con loneze au fost dezbătute bombă sub tribuna în care ♦ 0 4 \ mărime mijlocie de la o )
prezihtă apoi personalităţile pidou şi Ceauşescu expoziţie convingerea că vizita va con siliului de Stat a subliniat con probleme privind dezvoharea urma să ia loc Dalaquer au Agenţia V N A anunţă că l depărtare de oproximatîv l
franceze aflate pe aeroport. avlnd ca emblemă un coif da tribui la dezvoltarea pe mai tribuţia pe care qrupurilc par în continuare a relaţiilor fost răniţi de explozia pre aproximativ 500 <lc ofiţeri şi doi kilometri. Astronomii /
Şeful stalului român pre cic. V iz ita to rii întrerup clteva departe a legăturilor de prie lamentare de prietenie, parla politice, economice si cul matură a acesteia. soldaţi din armata america* \ cofifornienî au declarat 1
zintă prim ulu i ministru al minute contemplarea expona tenie dinlre cele două popoare. mentele. pot să o aducă la dez turale dintre cele două ţări. A genţiile de presă reamin- no-saigoneză au fost . scoşi \ că testele reolizate cu o- ţ
Franţei personalităţile române telor şi ies pe scările e d ific iu El a adresat totodată, incsaiul voltarea colaborării $i întelc- Părţile şi-au reafirmat voin lesc că în anul 1899, în lo din luptă în perioada 4—7 jutoruf unor antene ra- 4
care 11 însoţesc în vizila sa. lui să salute pe şeful statului de compasiune a populaţiei qerii între popoare, pe baza ţa de a duce o politică acti calitatea Moca a (ost ar.nsi- iunie (n timpul atacurilor t dio de forma unor farfu- J
După ceremonia prezentări roman. iranceze penbu încercarea princip iilor suveranităţii. in vă, în favoarea destinderii nat preşedintele dominican. lansate de unităţile G uver \ rii, cu un diametru de a- )
lor protocolare, preşedintele Pînă Ia Arcul de Triumf. în prin care a trecut România in dependentei. egalităţii în drep internaţionale şi a coexis nului Revoluţionar Provizo l proximativ 70 de metri au t
Nicoiae Ceauşescu cu soţia, stingă, şi pină la Place de la urma calamităţilor naturale, turi. neamestecului în treburile tenţei paşnice a statelor cu Uliscs Hereaux. riu al Republicii V ie tn am u furnizat dote apropiate !
precum şi premierul Jacques Concorde. In dreapta, flutură evprim ind simpetja Franţei interne şî avantajului reciproc. sisteme social-politicc dife lui de Sud în provincia M y ’ de cifra indicată de Ein- 1
Chaban-Delmas se urcă In din zece în zece metri mari şi convingerea că greutăţile Convorbirea s-a desfăşurat rite. Tho. fn această perioadă, \ stein (1.75 secunde), de- \
tr-un elicopter al tortelor mi drapele iranceze şi române. provocate de inundaţii vor fi in lr-o atmosferă de cordiali 4 0 4 P o trivii ultim elor <la- i forţele patriotice au distrus . vierile ostfel stabilj^ va- l
lita re aeriene franceze, în- Mulţimea, acea lume In con ti dcbăşlte. ’ tate. j te publicate la Lima, nu- i în provincia M y Tho cinci ' riind între 1.77-1 ¡82 se- *
drepUndu-se spre Paris. nuă .fierbere .jle la Champs. E- Preşedintele qrupului de ★ La Kabul au început con j mărul celor care şl*au j maşini blindate, o însemnată \ cunde de orc. )
Elicopterul zboară lin pe lysees, se opreşte aplaudă. prietenie Franţa — România a vorb irile oficiale afqano- | pierdui viaţa in urma : cantitate de (elinică militară
In seara acestei zile. un alt
cursul Senei şi aterizează pe Coloana ajunqe la Palalul inmînat apoi preşedintelui loc al cărui nume are o rezo saudilc. prilejuite de vizita i catastrofalului cutremur I şi armament şi au scufundat \ AUTOBASCULANTA \
esplanada din lata Domului In Elysee. Nicoiae Ceausescu o medalie oficială pe care regele Fei- dc la 31 mai se ridică j trei ambarcaţiuni. Potrivit ' GIGANTICA \
valizilor. Aici, In acest punct In lata coloanei de maşini de aur jubiliară şî un album nantă deosebită In istoria sal al A rabici Saudite o În la aproxim ativ 60 000 de j com unicatului, la 6 iunie,
Franţei : Versailles. Vastul an
de mare atracţie al capitalei se deschid porţile monumen memorial consacrat activităţii samblu arhitectural cuprinde treprinde in Afganistan. în ; persoane. Alte 30 000 de ; subunităţi ale F.N.E. au dis In R.S.S, Bielorusă a \
franceze, numeroşi parizieni tale ale Palatului Elysee. reşe A du nă rii Naţionale a Franţei. trevederile dintre şefii celor persoane au fost răni- j trus sau avariat în provincia fost reolizolă o outo- l
care, avînd încă de mult cu dinţa de aproape un secol a Deputatul francez a subliniat, castelul, a cărui construcţie a două state sînt consacrate • te. Iar aproxim ativ f Dinh Dinii 16 avioane ina basculonto cu o capoci- }
noştinţă de sosirea în Franţa preşedinţilor Franţei. cu acest prilej, că darurile o- început în anul 1624 si a lost examinării situaţiei din O- i 50 000 de peruvlenl au j mice. iar în cursul unor al Iote de 27 de tone, des- 1
a preşedintelui C onsiliului de Pe peronul de onoare al ferilc conslîluic vin simbol al continuată apoi, cu in te rm i rientu! Apropiat, hotărîrilor ; (ost evacuaţi din zonele : te operaţiuni lansate în pro linotă deservirii carierelor ţ
Slat al României, au ţinui să-l palatului se alia preşedintele prieteniei ce' uneşte pe parla tenţe. încă două secole si ju adoptate la conferinţa de la sinistrate. vincia Binli Thui au ucis sau de cărbuni. In curînd, se- l
întlmpine, să-l salute călduros Georges Pompidou cu solia, mentarii francezi şî români. mătate. vestitele qrădinl ce se Djeddah a m iniştrilor aface rănii peste 200 dc soldaţi ai \ rîa autobasculantelor qî- J
şi să-i ureze bun sosit pe pă- Claude Pompidou. Şeful statu Răspunzlnd. preşedintele intind pe o sulă de hectare, rilo r externe din ţările isla trupelor amerieano-saiqo- | gontice produse în Bie- )
m lntul tării lor. lui francez coboară treptele în Nicoiae Ceauşescu a m ulţu m ii Marele şi M icul Trianon. mice si dezvoltării colaboră neze. lorusij urmează să fie l
Toate m arile edificii şi in întîmpinarea preşedintelui Con rii economice şi comerciale Vorbind In faţa Asociaţiei 4 0 4 I îmbogăţită cu o nouă ?
stituţii ce se înscriu pe itin e siliului de Slat al Republicii dintre Afganistan şi Arabia presei străine dc la Bruxel \ moşînă. o corei mor- i
Nicoiae Ceauşescu şi Gcor Dineul oferit în onoarea preşedintelui
rarul vizitei preşedintelui Socialiste România Saudilă. les. m inistrul de externe al fnlr-o cuviniare ţinulă Ia , tore a şi început în ate- ţ
Nicoiae Ceauşescu slnt pavoa După încheierea vizitei în Belgiei, Plerre Harmel, a W a w e rly (Minnesota), fostul lierul experimental al u- i
zate încă de acum două zile qes Pompidou se salută cu Afganistan, regele Arabiei abordat o seric de probleme vicepreşedinte american, Hu- \ zinei din Jodino. Eo vo '
cu drapelele tricolore ale ce cordialitate, îsi string mîinile Nicoiae Ceauşescu si a soţiei sale Saudite, care întreprinde Hin actuale care frămîntă Euro beri Hum plircy, a caracteri ^ deservi, de osemeneo, ex- )
lor două ţări. Acest mare e- Preşedintele Franţei invită • » turneu prin mai multe ţări, pa. El- a declarat printre al zat intervenţia m ilitară a plootârile carbonifere si i
diflciu, construit în secolul a'i apoi pe şeful statului român in Cornel Burtică. Ion Avram, va pleca spre Alger, unde tele : „La 25 de ani după S.U.A. în Cambodgia drept ' va putea transporta în- ?
XVII-lea, eslc pentru prima fata drapelului Republicii Preşedintele Consiliului de va avea convorbiri cu mem război, intrăm într-o eră în un eşec. După ce a declarat \ corcături de 40 de tone t
oară m artorul unui eveniment Franceze. Răsună acordurile Slat. Nicoiae Ceauşescu, cu Gheorqhe Cioară, ambasado bri ai guvernului şi cu pre care trebuie făcută o aleqe- că regretă hotărirea preşe J
Flitan, consi
rul Constantin
soţia, au participat la un d i
ca cel de astăzi. Pentru că Im nului de stat al României şi neu oferii în onoarea lor, la lieri şi experţi care însoţesc şedintele Houari Bou-ine- re. Noi, europenii, sintem dintelui N ixon dc a trimite I POPULAŢIA GLOBULUI
pentru prinia oară în istoria ale Marsiliezei. palatul Marele Trianon de la pe preşedintele C onsiliului de diene cei care trebuie să alegem trupe In Cambodqia. Hum- \ LA MIJLOCUL ‘
Franţei un conducător de stat, Cei doi preşedinţi trec în Vcrsailles. de preşedintele Re Slat. 4 0 4 plirey a arătat că „războiul \ SECOLULUI 21 \
invitat al Franţei. descinde revistă garda de onoare. publicii Franceze, Georqes Din partea franceză au luat in tre o politică de forţă şi din Indochina a distrus uni
dintr-un elicopter în plin cen Ceremonia oficială a p rim i Pompidou. şi soţia sa. parte Jacques Chaban-Delmas. La Sanlo Domtngo s-a a presiuni m ilitare si o p o liti tatea internă din S.U.A.". £1 I) Intr-un document ol se* \
trul Parisului. rii se desfăşoară apoi în gran Ora 19.25. Cortegiul oficial M ichcl Debre, Rogcr Frey, nunţat că 7 persoane au fost că de securitate colectivă a promis totuşi că va sprijin i creionatului O.N.U., pu- \
dioasa ,,Salle de fetes", într-un ) blicat la sediul Noţiunilor (
In maşina prezidenţială iau ajunqe la Marele Trianon, M aurice Schumann, Raymond arestate ca urmare a unei bazată pe bună-credinţă şi politica indocliineză a preşe
decor dominat de lam briuri au ) Unite, se arată că popu- )
loc preşedintele N i c o i a e prin curtea de onoare. La co M arcellin, V alery Giscard tentative de atentat la viaţa înţelegere". dintelui N ix o n ^ loţio globului pămîntesc )
Ceauşescu şl prim ul ministru rite şi tapiserii borîrea din automobile, pre d’-Estaing. Edmond Michelet, preşedintelui Joaquln Bala* M in istru l de externe bel In legătură cu declaraţia
al Franţei Jacques Chaban- Aici. in ' prezenta primului şedintele Nicoiae Ceauşescu O livie r Guichard. Francois guer. lui Humphrey, observatorii i va fi lo Jumătatea secolu- (
Delmas. In alte maşini urcă o- ministru, Jacques Chaban-Del şi soţia sa. Elena Ceauşescu, O rtoli, A lb in Chalandon, alţi Tentativa a avut loc sîm gian a vorbit despre rolul reamintesc faptul că declan i lui 21 de 11 miliarde de
ficialitătile române şi franceze mas, a preşedintelui Senatu sînt îniîm pînati de preşedinte membri ai guvernului, preşe şarea agresiunii în Vietnam \ locuitori. Aceosto repre- t
care însoţesc sau care au ve lui, Alain Pohc-r a preşedin le Georqes Pompidou şi doam dintele A dunării Naţionale, şi escaladarea continuă a t zinto o creştere de peste \
telui A du nării Naţionale, A ! trei ori a numărului oclu- 4
nit în întlmpinarea şefului sta na Pompidou. A chille Perelti, preşedintele conflictului este opera fostei
tului nostru. Conform noului c hi lie Pereţii a m embrilor qu- Ceî doi şefi de slale. îm Senatului, Alain Poher. depu C U R I E R adm inistraţii Johnson. în ca i ol ol copulaţiei terestre ce /
protocol prezidenţial francez vernului, Consiliului C onstitu preună cu soţiile, sînl conduşi taţi. senatori, decanul corpului drul căreia Hum phrey deţi ^ se cifreoză Io 3.362 mili- )
— coloana oficială este des tional, C onsiliului de Stat şl în „Salon des Famîlles'1, unde diplomatic acreditai la Paris, nea postul dc vicepreşedinte. ^ arde. ^
chisă de fanfara călare urina C onsiliului Economico-Social, are loc prezentarea inv¡laţilor qenerali, funcţionari superiori,
tă de o gardă de onoare. cci doi şefi de state au rostit oameni de afaceri.
alocuţiuni. la dineu ; după aceea, eî in
Se trece peste podul A le tră în »Galerie des Cotelles", In timpul dineului, care s-a
xandru al îll-lea, cel mai fru (Textele cuvintărilor unde are loc dineul dat de desfăşurat într-o atmosferă
mos dinlre numeroasele poduri se publică In pagina 1). gazde în cinstea distinşilor cordială, preşedintele Repu
ale Parisului. M ulţim ea aplau Sînt prezentate apoi preşe oaspeţi români. Din partea ro blicii Franceze $i preşedintele Ajutoare de peste hotare
dă, se aud ovaţii — ,,Vive !a dintelui Ceauşescu persoanele mână au fost prezenţi Iile C onsiliului de Stat al Româ
Roumanie" ,.Vive 1‘amitie oficiale franceze, iar preşedin Verdeţ, Corneliu Mănescu, niei au rostit toasturi,
franco-roumaine" 1 telui Pompidou persoanele o
Sentimentele calde şi since ficiale române. Guvernul tanzanian a donat preşedintelui C onsiliului de
re de respect şi prietenie la La sfîrşitu) ceremoniei p ri Spectacolul de gală de ia Teatrul 60 000 şilingi (circa 8 500 do Stat Nicoiae Ceauşescu, pre Kamfer" au donat in total, ris, au donat in total 2 000
adresa tării noastre le citeşti m irii preşedintelui Consiliului lari S.U.A.), pentru fondul de şedintele Consiliului de admi 11000 şilinqi. Dane franci, iar diverşi cetăţeni
Firma „F.D.B." din
pe chipurile oamenilor care de Stat al României, Nicoiae ajutorare din România. nistraţie al A lia n ţe i construc francezi — 3075 franci.
aplaudă trecerea maşinii în Ceauşescu. înaltul oaspete csle Ludovic al XV-lea Regine luliana a Olandei a torilor de maşini-uneltc din marca a acordat un ajutor în Cetăţeni din R.D. Germană
care se află preşedintele Con invitat de preşedintele Franţei făcut o donaţie Crucii Roşii Franţa, M. Massip, îşi exp ri valoare de 25 000 coroane da au făcut o donaţie de 2 908
neze, constînd in seminţe dc
siliului de Stat al României. in cabinetul său de lucru. După dineul oficial, a avut bun dc la ospitalierele lor Olandeze pentru ajutorarea mă simpatia faţă de poporul legume şi zarzavaturi. mărci.
Firma „D a ily" din Zurich a
loc un spectacol de qală la gazde, preşedintele Franţei, regiunilor inundate din ţara român caie trece prun mo Un număr de firme engleze oferit 200 perechi încălţă
întrevedere între preşedintele Teatrul Ludovic al XV-lea. Georqes Pompidou, şi soţia noastră. g e n e r a l al mente qrele în urma drama — „The Denlley Engineerinq minte.
sa. Cortegiul prezidenţial pă
Construit între 1748 şi
1770,
Directorul
ticelor inundaţii şi se asocia
Group",
„The Glacier Metar
„Rexalns-Valsamakis"
Firma
UNESCO a donat
din
Consiliului de Stat, Nicoiae Ceauşescu, tcalrul csle considerat, pentru răseşte castelul de la Versail pentru fotografierea materiale ză generozităţii frăţeşti folosul Company", „C.J.B. Projects". din Grecia a suplimentat do
aeriană
les, înapoindu*»se la reşedinţa
v irtu ţile sale acustice, „o a
întreaga
Franţă
In
„H.
„Prices"
..W ilkinso n",
naţia cu încă 1 200 de dolari,
devărată vioară". oficială de la Quai d'Orsay. în valoare de 3 000 dolari. României, oferind pentru ope Goldman", „Guest fndustria- în ajutorul zonelor calamitate
Oraşul Frechen din R F. a
şi preşedinteSe Franţei, în loje. Se intonează im nu Prima zi a vizitei oficiale Germaniei a trimis sin istraţi ra de reconstrucţie a re g iu n i lis" şi „Lopold Charres and din România. Tot din Grecia,
★
Oaspeţii şi gazdele iau loc
inundaţii o
de
lor afectate
Company" — au subscris la
rile de stat ale României şi în Franţa a preşedintelui Con lor din Sighişoara circa 12 contribuţie de 500 dolari ajutorul pentru refacerea zo compania „Naviera S. A. Con
daras", comercianţii Aris Vou-
Georges Pompidou Paris prezintă apoi, în cinstea siliului de Stat al României, şi medicamente. alimente S.U.A. nelor calamitate suma de douris şi soţia sa. Ch. Econo-
tone
îmbrăcăminte,
din
Mare
Franţei.
Opera
Nicoiae Ceauşescu, marcată de
Pierre Burkland, preşedinte,
4 560 dolari
oaspeţilor, un spectacol de primirea călduroasă pe care Conducerea sindicatelor aus director general la Societatea Din Italia au făcut donaţii mou şi Metsopoulos au conlri-
buit la fondul de ajutorare în
In prima zi a virile i şefului şurai. într-o almosferă deose balet. După spectacol- preşe capitala Franţei a iăcui-o pre triece a hotărît mărirea con „Parsons el W hiU em ore" din firmele : „M etalurgica V icano" total cu 6 000 dolari şi 10 000
stalului român in Front a, la bit de cordială. dintele Nicoiae Ceauşescu şi şedintelui român, de începutul tribuţiei pentru fondul de a Paris şi firma „C ri-D an" din şi „Famir Rosctto“ — cîte drahme.
Palatul Elysee a avut loc o La încheierea convorbirii, soţia oferă artiştilor, în semn convorb irilor oficiale, a stal ju to r din România de la 52 000 acelaşi oraş, au donat în total 500 000 lire italiene. firmele In acelaşi scop, firma
convorbire intre preşedintele preşedintele Georqes Pompi de omagiu, un imens coş cu permanent sub semnul fertil şilingi, la 250 000 şilingi. 3 O00 franci. „Jazbar", „Falani dr. Enrico „M a u lh n e r" din Austria a fă
al prieteniei dintre popoarele
Consiliului de Slat. Nicoiae dou si solia ¡-au condus pe flori. român si francez, sub semnul Societatea „Caritas" din A us Compania maritimă „A lla n - ed Enzo", „Leonardo", pre cu» o donaţie de 21 000 şilingi
Ceauşescu. şi preşedintele preşedintele Nicoiae Ceauşescu Preşedintele Consiliului de stimei si preţuirii reciproce. tria a mai donat, în folosul iica-A uslra!" din Argentina cum şi ziarul „Paese Sera" — Profesorul pensionar A le
şi soţia pînă la peronul de o Stat. Nicoiae Ceausescu, şi sinistraţilor, 12 260 kq îmbră s-a oferit să transporte gra o donaţie totală de 300 000 xandru Can Lacuri no. din Fran
Franlei, Gcorqes Pompidou. soţia sa îşi iau apoi rămas Fiţi binevenit I căminte. încălţăminte, pături
noare n! Palatului Elysee. Cei tuit, cu fiecare vapor, cîte 30 lire italiene. ţa. fiul marelui savant român
Convorbirea, care a durat a* doi şefi de slat şi-au luat căl şi saltele. tone de materiale destinate Firma „Mosselman" din lon Cantacuzino, a donat su
pioxim a tiv o orii s-a desfă- duros rămas bun. Societatea „C aritas" din El sinistraţilor din România. Kruivinqen (Olanda) a mai ma dc 2 500 franci.
veţia a făcut o nouă donaţie, Firma „Placzer et Co" din donat 4 830 kq-'îm brăcăm inte.
* * în valoare de 97 400 franci el Pe adresa Filialei din oraşul
Primirea de către soţia preşedintelui veţieni, constînd în 18 tone A uslria a acordat un nou a Karl Kohn, comerciant din Sebeş a Băncii Naţionale, au
După încheierea convorbi după ce străbate un traseu jutor în valoare de 100 000 Viena. a donat in contul fon sosit două cecuri totaliy.înd
rilor de la Eliysee, preşedin străjuit de o parte şi de alia produse lactate, supe concen SÎlinqî î anterior mai acordase dului de ajutor suma dc 400 600 dolari, trimise de Jon T in-
tele Consiliului de Stal. de o mare mulţime de oameni. Franţei a tovarăşei Elena Ceauşescu trate şi obiecte de Îmbrăcă un ajutor tot In valoare de dolari. eu născut in Sebeş, si de prie
minte.
Nicoiae Ceauşescu, cu soţia, se Un ilitaşam cnt al nărzii repu 100 000 şilingi. Fam iliile Pio S ignor in din tenul său M cC orm ik, ambii
îndreaptă spre Palatul Afaceri blicane francezo aliniat jn PARIS 15 (Agerpres). — D u România Elena Ceausescu. In Uniunea bisericilor protes Tot din Austria. firmele Italia au donat alimente «n din Chicago (S.U.A.).
lor Externe — Quai d'Orsav — curtea palatului, prezintă ono pă sosirea oficială la Palatul unul din saloanele reşedinţei tante din Olanda a donat su „W ie lfrie d Meinzel" şî „N a- valoare de 500 dolari S U.A., Firma „H o m burq " din R.F.
care Ic-a fost rezervat drepl rul. Elysee, soţia preşedintelui Re soţiei şefului stalului francez. plimentar 10000 florini- Iu chrichlenteehnische W erke iar diverşi cetăţeni italieni — a Germaniei a anunlat. că va
Biserica adventistă din
reşedinţă oficială pe timpul înalţii oaspeţi români au publicii Franceze, Claudc La prim ire au asistat Lucie goslavia a donat 10 000 di A. G." au donat cîte 10 000 470 000 lire italiene trimite medicamente în va
vizitei lor in Franţa. fost întîmpim (î de ministrul Pompidou. s-a întreţin ut cu so Schumann. Georgela Flitan nari noi şilinqi. iar firmele „Porzellan Paul Seiler din Paris a do loare de circa 6 100 mărci.
Ora 16,25. Corlcqiul oficial afacerilor exierne al Franţei, ţia preşedintelui C onsiliului de Rosemary Pelen, M ărie Claire fabrik Frauenlhal", „H ildcgard nat 2 000 franci, Solly Karmitz
ajunge la Palalul Quai d ’Orsay Maurîce Schumann. Stal al Republicii Socialiste Cuvillier. Intr-o telegramă adresată W cinhardtiberg" şi „Fritz şi Joseph Karmitz. lot din Pa (Agerpres)
Redacţia şl administraţia ziarului : Deva, sir. Dr. Pelru Groza« nri 35. Telefoane t 12317 |t 11273. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. ê ir>4»