Page 52 - Drumul_socialismului_1970_06

| •r/rfrrrtrrrrrrrtrrr*ffm rrfffrftrfthtffm ntJt/ttfrfrtPiirnrrFrfym fnnw £
U v je * * * - -,
^ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

î $
PAGINA A IV-A §
I mForţele de rezistenţă populară j

| din Cambodgia continua seria |

I atacurilor |

| mLucrările celui de-al doilea |

! Congres Mondial al Alimentaţiei |
! |

| Situaţia din Argentina
I 1
! ■ Curier, Atlas

I I
,/f/r/fnt//n/r/rtt/ttttftin/nnrtr/tirr//r//tfrttirr/rtrrrrrrrrrrrtttrn/nt*

Sarcinile semestriale —

îndeplinite exemplar

Să realizăm peste

50 la sută din planul A doua zi a vizitei in Fran­ au ti nu L să prezinte omagiile

ţa a preşedintelui Consiliului lor. luni după-anuo7d. la Ouai Convorbirile dintre pre­
de Slat ai României. Nicolae d'Orsay. preşedintelui Nicolae
Ceauşescu, a cuprins un p ro­ Ceaiişescu. Intr-adevăr, o ju ­
anual de investiţii gram dons, bogat in manifes­ mătate de oră şefului stalului şedintele Georges Pompidou
tări, care au evidenţiat
in
nostru i-au fost prezentaţi pe­
continuare atmosfera dc co r­ ste 100 de persoane, ambasa­
dialitate. preţuire şi stima dori sau însărcinaţi cu afaceri
reciprocă ce caracterizează ra- din lări ale Europei, A m e r iiii şi preşedintele
p o rlu rilc dintre România si de Nord şi A mor ici i Latine.
.Judeţului Hunedoara, încadrat organic în amplul Franţa dintre popoarele celor A fric ii si Asiei. Am remarcat
program de dezvoltare economică şi social-culturală a
două ţări. prezenţa ambasadorilor U niu­
ţârii, îi revin şi în acest ultim an al actualului cincinal Nicolae Ceausescu
Căldura cu care conducăto­ nii Sovietice, R. P. Chineze.
sarcini deosebit de importante în domeniul investiţii­
rul stalului român a fost în­ Statelor Unite ale Am ericii,
lor Cele 2,5 miliarde lei fonduri de Investiţii alocate Argentinei Angliei R.A.U .
trebuie materializate de aşa manieră incit noile ca­ conjurat încă dc la sosirea sa
pe pămînlul france/, nenumă­ Ceylonului. Indoneziei. Indiei In cursul dimineţii de marţi, probleme ale colaborării sl
pacităţi de producţie să fie puse în circuitul economic
ratele manifestări dc conside­ şi ai multor ailor state. Este. în cea dc-a doua zi a vizitei cooperării franco-rom âne; cel
la termenul planificat, să asigure realizarea sporurilor acesta un act politic dc o în­
prevăzute la producţia de energie electrică, metal, căr­ raţie şi respect venite din soiului statului român in doi şeii de stat au trecut, tot­
bune, produse chimice, materiale de construcţii şl al­ partea oficiali lăţi lor Franţei semnătate particulară si care Franţa, a avui loc, la Palotul odată, în revistă principalele
pune. la rînriu-i. în evidentă
tele. De asemenea, in acest an, vor trebui dale in folo­ dovezile de simpatie ale popu­ Elvsee. n nouă întrevedere în ­ probleme ale vieţii internaţio­
sinţă pesie 4 000 de apartamente şi alte obiective so- laţiei Parisului evidenţiază cu gradul inalt dc cunoaşierc a tre Georges Pompidou. preşe­ nale.
t i r ii noastre, a realizărilor ei,
eial-culturale această vizită este o acţiune a politicii ei externe, care, dintele franţei, şi Nicolae Convorbirea dintre preşe­
Punerea În funcţiune a tuturor obiectivelor p la n ifi­ Regimul termic optim ol cuptoarelor adine! de la lami­ politică ce va contribui la în ­ Ceauşescu. preşedintele Consi­ dintele Franţei şl preşedintele
cate In acest an şi avansarea stadiilor fizice la cele cu norul blumîng „1 300" se asigură cu ajutorul aparatelor mo­ tărirea relaţiilor dc prietenie după cum ni s-a declarat şi liului de Stat al Republicii So­ Consiliului de Stal ai Româ­
execuţie In continuare trebuie să constituie dezideratul şi colaborare dintre papoare- aici. este considerată o po li­ cialiste România niei, care a durai o oră şl un
derne de automatizare, măsură şi control pe care cuptorarul tică activă, consecventă de In timpul convorbirii dintre
major în activitatea constructorilor şl beneficiarilor. şef loan Iov le stâpineşte cu siguranţă. le român şi francez şi. tot­ sfert, s-a desfăşurat înlr-o at­
In această perioadă, cind întreaga ţară s-a mobilizat odată. o contribuţie la crea­ pace. inspirată din dorinţa sin­ Georges Pompidou şi Nicolae
Foto : N. GHENA ceră de colaborare între po­ mosferă deosebit de cordială.
cu forţe sporite pentru refacere şi normalizare, se im ­ rea pe contincnlul european Ceauşescu au fost abordate
pune mai mult ca oricînd ca beneficiarii de investiţii a unui climat de pace si secu­ poare. in baza respectării nor­
şi constructorii din judeţul nostru să etaleze din plin ! ritate. melor şi principiilor unanim
recunoscute alo dreptului in ­
valenţele maxime ale forţelor de care dispun, să-si Fsto ceea ce subliniază a­ Ceremonia de la
unească eforturile intr-un front unic care să conveargă | Producţie supli- proape în unanimitate şî zia­ ternaţional.
spre realizarea in prim ul semestru al anului a peste | meritară şi efici- j ¡Se reduc consumu- rele franceze, si nu numai cele Sînl romentaie, dc aseme­
50 la sută din planul anual de investiţii. i franceze, din nloculiunea pre­ nea. ca oglindind preţuire şi
In judeţul nostru s-au putut consemna nu de pu­ şedintelui O auşnscu io rare consideraţie onorurile rezer­ Arcul de Trium f
ţine or: succese deosebite în domeniul investiţiilor. Do­ enţă economică | rile de materiale se arală că în lumea acluală vate dc conducătorii Franţei
vadă slnt rezultatele obţinute In cele cinci |unî ale a­ sînl multe probleme spinoa­ preşedintelui român. Intr-ade­
nului. eînd. cu loaie greutăţile provocate de calami­ ! sporită j Una din preocupările de se care-şi cer rezolvarea că văr. dineul oferit luni scara tilor combatanţi şi victim elor
tăţi. s-au executat investiţii în valoare de peste un m i­ \ bază ale colectivului de România şî Franţa sînl. deo­ de preşedintele Pompidou la Marti, ora 9,55. Preşedintele
I Furnalişlil. turnătorii, lu- lialahi] Marele Trianon în Nicolae Ceauşescu. însotit de de război, du generalul de ar­
liard de Ici, din care peste 540 dc milioane lei la con- i muncă de la I. M. Barza
| oratorii din toate secţiile potrivă. animale de dorinţa de rinsiea tovarăşului Nicolae primul ministru francez. Cha- mată A ndre Meltz, guvernato­
structii-monlaj, valori ce corespund unor procente de | este reducerea cheltuielilor rul regiunii m illla re a Parisu­
42,7 şi respectiv 42,3 la sută din planul anual. Succese î de producţie ale Uzinei j de producţie. In acest scop, a se ajunge la lichidarea fo­ Ceauşescu şi a soţiei sale. a ban-Delmas. părăseşte Palatul
! „V ic to ria " Călan înscriu M inisterului Afacerilor Exter­ lui. In ju rul marii pieţe, nu­
importante s-nu înregistrat şi în ceea ce priveşte sla- i specialiştii întreprinderii au carelor de tensiune şi război, fosţ o mărturie grăitoare in
I noi succese pe tărîmul spo- ne. reşedinţa rezervată con­ meroşi locuitori ai Parisului
dulp fizice. ! elaborai şi concretizat o pentru asigurarea pe continen­ acest sens. Aici a io$l. semna!., îşi manifestă calda simpatie
Realizările bune obţinute în primele cinci luni aU \ rlrii producţiei Şi eiicien* ! seamă de studii care asigu- ducătorului stalului nosl.ru. si faţă de selul statului romăn.
anului formează o bază solidă pentru obţinerea unor i lei economice In prima ju - j ră imporlante economii de tul european a condiţiilor ca­ după primul ră/hnî mondial, sc indreaplă spre Arcul dc
noi succese Pentru finalizarea într-un tim p optim o ! mălaie a lunii în curs aici ! materii prime, materiale, re să permită dezvoltarea li- tratatul dc pace cunoscut sub Triumf, unde, la Monum entul Comandantul gărzii de onoare
tuturor lucrărilor de investiţii însă factorii răspun­ j s*au produs peste prevede- i piese de schimb, energie şi heră a lu iu ro r naţiunilor, con­ numele de Tratatul de la T ria­ soldatului necunoscut, va a­ prezintă raportul, după care
zători mai au încă multe dc făcut. Acolo unde încă mai j rllc de plan 115 tone fon­ ! altele. form dorinţelor şi aspiraţiilor non dintre România şi fostul vea loc ceremonia depunerii se salută steagul şl se trece tn
lipsesc utilaje, amplasamente şi documentaţii, benefi­ ! ta. 55 lone semicocs şi i Printre acestea se pol | unei coroane de flori. revistă compania de onoare a
ciarii sint datori să acţioneze neintîrz.iat pentru asi­ s-au turnai in plus mai { menţiona două recente stu- i lor. stat auslro-ungar, document Pe Champs Eivseos. coloana gărzii republicane. La m ijlocul
gurarea lor, să-si aducă aportul concret la impulsiona­ muit de 50 lone dilerile j dii privind recuperarea prin | In schimburile de opinii pe internaţional care a consim ţit oficială osie întim pinată cu acesteia, preşedintele Nicolae
rea ritm ului de execuţie pe şantier. Proiectanţii, pt piese mecanice şi linqolie- | filtrare a uleiului iolosil Şi I care îe-am avut cu publicişti de drept marele act al unirii simpatie şi căldură do mii dc Ceauşescu se opreşte ascultînd
lingă sarcina de a elabora in cel mai scurt timp tonte re. Aceste succese comple- j confecţionarea la sttprala- francezi, cu trimişi ai unor a- Transilvaniei cu . România parizieni care adresează înal­ imnurile. In faţa plăcii sacre,
documentaţiile tehnice aferente investiţiilor anului îr I teazâ bilanţul realizărilor j ţă a elementelor de susţi- tului oaspete român semne de preşedintele Nicolae Ceauşescu
curs, trebuie să urmărească in mod efectiv pe şantie­ obţinute dc colectivul uzi­ j ncre necesare In abataje, qenlii de presă, aceştia rele­ de Ia I Decembrie 1918. salut Unilăti m ilitare dispuse este salutat de prc5o kD*ele
re modul cum «e valorifică soluţiile din proiecte, si nei din Călan în primele 5 j Electul studiilor se roate* vă semnificaţia unor manifes­ Un fapt întru lo tu l remar­ de o parte şi de alta a marii Comitetului flăcării veşnice.
aducă In faţa Incului completările şi schimbările im­ luni ale anului, tin d preve­ j riatizează în reducerea con­ tări cuprinse în programul de cabil este considerat la Paris artere dau onorul şefului sta­ Coroana purtată de doi ofiţeri
puse dc procesul dc construcţie derile au fost depăşite cu I sumului de ulei şi respec- spectacolul prezentat în cin­ lului român. români în uniforma de cere­
7.6 milioane ici la produc­ vizite şi eontaele al preşedin­
ŞTEFAN VRANNAY ( tiv de material lemnos şi telui român Ui aveau astfel, stea şefului statului român la Arcul de Trium f La coborî- monie este depusă de preşe-
activist al Comitetului ţia industrială iabricată Si I manoperă. aslgurîndu-se rea din maşină. preşedintele
s-au obţinut 4.6 milioane în vedere, pe lîngă alte ele­ străvechiul şi impunătorul Tea­
judeţean Hunedoara al P.C.R. i astfel o economie de 117 600 i Ceauşescu este înlîm pinal de
lei economii şl 7,6 m ilioa­ mente relevante, numărul ma­ tru Ludovic al XV-lea din M ichcl Debre. ministrul apă­
ne lei beneiicli suplimen­ i lei anual.
(Continuare în pag. a 2-a) re al reprezentanţilor diplo­ istoricul caslel al Versailles- rării naţionale al Franţei, de (Coniinuorc In pag. a 4-a)
tare.
matici acreditaţi la Paris care uluî. Henri Duvillard. ministrul foş-
OBOARE !
Intensitate maximă la însămintări
9
si întreţinerea culturilor

9 9

)n aceste zile. cind în tre ­ Timpul deosebit dc prielnic fimd posibilă îndeplinirea in­ pă cum nc-a inform at tovară­
gul nostru popor munceşte cu din ultimele trei zile a favo­ dicatorilor de plan şi recupe­ şul Aurel Rola, contabilul şei
dăruire şi abnegaţie pentru de­ rizat in bună măsură mobili­ rarea pagubelor produse de re­ al un ilă ţii. s-a (recul cu două
păşirea momentelor de d ific u l­ zarea masivă a forţelor şi m ij­ vărsarea fără precedent a ape­ maşini Iu rcinsăm in turco cu
tate provocate dc calam ităţile loacelor existente la urgenta­ lor. porumb a unor suprafeţe inun­
naturale, se cer efo rtu ri de ma­ rea insăminţărilor, a întreţine­ Volumul marc al lucrărilor date dc pe care s-au scurs a­
xim ă intensitate din partea o r­ rii culturilor şi recoltatul fu­ ce trebuie executate la semă­ pele. f'a ralcl cu aceasta. zilnic
ganizaţiilor de partid, a consi­ rajelor. Refacerea grabnică a nat, prăşit şi stringereo nutre­ cile 120— 150 cooperatori p a rti­
liilo r populare comunale, a potenţialului productiv al agri­ ţurilor solicită ca întreaga ca­ cipi! la efectuarea praşilclor
conducerilor u n ităţilor agrico­ culturii — cuvînt dc ordine pacitate şi putere de muncă n manuale şi la recoltatul fu ra ­
le. cadrelor tehnice şi tuturor pentru toţi lucrătorii ogoare­ lucrătorilor ogoarelor să fie jelor. De asemenea, mecaniza­
lu cră to rilo r din agricultură în lor — necesită ea ziua-lumină concentrate zilnic, din zori şi to rii din secţia cor,dusă dc Ro­
vederea redresării producţiei să fie folosită cu un ¡nalt pinâ în scară, in cimp. In a- man Suciu an prăşit mecanic
agricole prin executarea In randament dc către fiecare fo r­ coastă privinţă sint demne de cartofii şi sfecla dc pe Întrea­
mod exem plar a lu crărilor ca­ maţie dc muncă în toate un i­ evidenţiat eforturile depuse la ga suprafaţă, ini la porumb
re hotărăsc soarta recoltei. tăţile agricole, numai astfel C.A.P. Geoagiu unde, ieri, ilu- prima praşilă mecanică s-a a­ După relraaereo apelor Mureşului, pe terenurile mai zvintate, la C.A.P. Aurel Vlaicu mecanizatorii Sabin Tocaci, Ion
plicat pc aproape jum ătate din Bârdaş, Ionel losif şi Troian Popa au trecut la executarea arăturii in vederea cultivării suprafeţei respective cu cartofi şi
suprafaţa cultivată.
porumb.
Unele acţiuni s-au întreprins
şi in cooperativele agricole de
pe raza comunei M ărtineşti. In
raport cu posibilităţile, aceslea
dulcşli şi Roşeam unde. pc O .situaţie nesatisfăcătoare la m ult prea greoi la aplicarea nă, a forţelor şî m ijloacelor de
siot îosă destul de anemice. In
lingă că nu s-au insămmţut in întreţinerea c u ltu rilo r sc in til- praşilclor. Ca dovadă, la nici care dispune fiecare coopera­
cursul zilei de ieri. ne spunea
totalitate cu ltu rile planificate, neşte şi !h C A .r. Turda?. Fap­ una din cele patru cooperative tivă agricolă. Inţelegînd că cea
tovarăşul Aurel Filipcscu. pre­ nici lucrările dc întreţinere nu tul că nu s-a prăşit manual (Răcia, Tiinpa. Totia şî Pc- mai .substanţială contribuţie la
şedintele consiliului popular sc bucură de atenţia Cuvenită. dccîl porum bul de pe 12 hec­ treni). praşila I la porumb nu inlălurarca pagubelor din a-
comunal, au ieşit în cimp circa Din rclaiarcu tovarăşului \ - tare din cele 70 cultivate, iar s-a efectuat pc mai m ult dc gricu llu ră nu este alta dccit
60 de coopciatnri la C A .I’. 3c- drian Costa, preşedintele Con­ cartofii de pc 3 hectare aşteap­ 40 la sută din suprafeţele cul­ participarea efectivă la muncă,
ledinţi. 30 la .Mărtineşti şi vreo siliu lu i popular comunal Dn- tă intervenţia grabnică a coo­ tivate. zi dc zi, în cooperativele ogri-
11 la Dineu Mic. Dacă sc arc l»ra. am reţinut că în aceste peratorilor nu evidenţiază a lt­ In condiţiile cînd unele cul­ colc, fiecare cooperator arc da­
in vedere că fiecare din uni­ unităţi executarea praştiei Ih ceva dccit un slab interes din tu ri sint sufocate dc buruieni toria patriotică, de înaltă răs­
tăţile am intite au de execu­ porumb şi cartofi sc află abia partea consiliului dc conducere (’sic de neînţeles şi pasivitatea pundere, să execute în mod e-
tat lucrări agricole urgente pe în faza de ..organizare", liste al F A T. (preşedinte ing. (ih. dc care dau dovadă comite­ xcm plar lucrările ce i sc în­
suprafeţe dc ordinul sutelor greu de explicat dc ce coope­ f'ilip ). pentru m obili/orcn h» tele comunale dc partid şi con­ credinţează, să facă tot cc o­
de hectare reiese io evidenţă ratorii din unităţile respective lucru a lu iu ro r forţelor dc ca- siliile populare — organe caro meneşte este posibil ca dc pe
lipsa dc preocupare a organi­ nu sc hotărăsc să treacă cu rc dispune unitatea. răspund direct dc modul cum suprafeţele aflate în cultură
zaţiilor de partid şi a consi­ toate forţele lu întreţinerea La întreţinerea cu ltu rilo r sc îndeplineşte planul dc pro­ să se realizeze recolte maxime.
liilo r dc conducere pentru a
cultu rilo r. Se aşteaptă oare nici rezultatele. înregistrate de ducţie în agricultură. IcşirCR Din aceasta vor avea dc cîşii-
folosi eu maximum dc randa­
zile mai însorite ? Nu se Ştie cooperativele ugricolc dc pe din impas şî asigurarea obţine­ gat unităţile, toţi cooperatorii
ment fiecare oră bună dc lu ­ că, aşa cum s-a procedat din- raza comunei Iţăcia nu pot ii rii unor producţii sporite la şi întreaga economic naţiona­
ln plantaţia de pomi a C.A.P. Romos se execută stropitul împotriva bolilor si dăunăto­ cru. totdeauna. lucrările agricole considerate ca m ulţum itoare hectar necesită măsuri ener­ lă. asigurîmJu-se astfel satisfa­
rilor. Foto : V. ONOIU Destul de palide sint şi rea­ trebuie executate în condiţiile Cele aproape 500 fa m ilii ale gice in scopul u tiliz ă rii cu cerea cit mai deplină a nevoi­
lizările cooperatorilor din Kâ- oferite de natură ? cooperatorilor sc mobilizează randament m axim a zilci-iu m i- lor de produse agrOBlimentarc.