Page 53 - Drumul_socialismului_1970_06

LU IU B i a
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4803 (S> MIERCURI 17 IUNIE 1970

Educarea oamenilor muncii in spiritul
Zaci de co:a din ro ia m unici­ unde s-ou m ulot provlsoriu ei te* o
ie d de fa m ilii sinistrate. D atorita
disciplinei şi moralei comunisfe-in piului Dewa au lo Al dam nate de Unde şi cum se vor stat, ţl lo Deva te construiesc Incâ
ţl
luate de p a rtid
m ăsurilor
de
tu iia
re»ario!e,
>oi
apelor
multe
aUeie au suferit Qrove avarii. Acum
cetăţe­
dezbaterea plenarei activului g o tp o d o rii m unicipiului |l insistenţă 200 de apartam ente peste prevede­
rile planului onual. La
consiliul
nii im iitra ţi caută cu
a flat
popular ol m unicipiului am
soluţii pentru lefcc cie c, conicivo
rea ţi deivaltorea lo rd u lu i locativ co c iis lă p o s ib ilită ţi să se asigu­
municipal de partid In uilim o vreme, c d iip e speciale reconstrui casele re apartam ente in blocuri penlru
Avind In
m ojoritaiea sinislroţilor.
au id e n u lica l im ab ile ic d ittiu ia |<
ce;e core m-n pot li reparale. De vedere că e iisiă cetăţeni cara pre-
cîtova filo , d e p o u lu i de m ateriale lerâ locuinţe individual# iar In
Lo comitetul munîcipol menite să orienteze munca or­ de construcţii o început Să d Jtrl- perspectivă nu se mai co n ilru le ţte
Deva ol P.C.R. a avut loc ieri ganelor si organizaţiilor de par­ buie m oteriole pentru cetăţenii co­ In ionele Inundabile, consiliul
popular a luat ţi a lto m ătură. In
te trebuie i o f i icpore casele
D<n
plenoro activului de portid, în tid, a organizaţiilor de mosâ si consiliului popular al m unicipiului, distruse de inundaţii? slră rile C ălugărenl, Elena Văcă*
in iţia tiv a orgoneloi judeţone
ţi a
care o fost analizată preocupe- obşteşti pentru îmbunătăţirea rescu |i C rlngului s-au d e lim lto l 3
reo organelor si organizaţiilor octivitâtii pe linia ridicării nive­ la Deva ou venit m uncitori dâ Io sone unde vor fi a trib u ite loturi
pentru
ocţlune sa
case.
Aceasta
de partid, a organizaţiilor de lului politic al oamenilor muncii, principalele întreprinderi de gospo­ tar al com itetului m unicipal de Iwlul de a fl Inúndale. Chiar din desfojoarâ Insă pe londul preocu­
dărie com unală sl locativă din lu ­
mosâ (i obşteşti pentru educo- dezvoltarea conştiinţei socialiste, dei, core participă la oiecutorec p crlid . prim arul Devei, anii trecuţi, nu s-a mai permis e* p ărilor privind arhitectura ţl v ii­
rea oamenilor muncii în spiritul întărirea disciplinei de partid sl re p a ra ţiilo r necesare in aparlo- - Avem g rijă de flecare om ră­ iccutaroo anum itor construcţii d in ­ torul o ra ţu lu i. Cel caro cp te o iâ
trebuie
penlru asomeneo locuinţe
morole! comuniste, apâ.rârii de stat. Plenara o adoptat mă­ m eniele inundate. O vastă muncă mas fără adăpost — ne-a declarai colo de lin ia Icra lâ. Acum vor II să aleagă unul din cele 2 tipuri
casele din a-
dinsul.
se deslăţooră pentru retacereo a
reparate strâule
Temporar s-a asigurai ca­
ovutului obştesc $i respectării suri privind intensificarea muncii ceea ce au distrus apele ţi cu fie ­ sare pentru m o|oriloleo sin istra ţi­ ceaslâ sonó, cate n-ou suferit mult de casc care s-au sta b ilit pentru
disciplinei in muncă. de control si îndrumare o orga­ care si se o bţin noi succese în o- lor, dor e vorbo de mâsuri provl- din causa Inundaţiilor, dar oam e­ io n e le am intite.
ceeslă Im portanta acţiune.
După cum se poate deduce, e-
Lo plenară o luat parte tova­ nelor de portid, de întărire a ro­ Paralel cu rclocoreo unor Imo­ to rli In viilo r se var construi o- nii «ore vor să-ţl pună căm inele lis tă o a preciabilă preocupare <0
sini îndrum aţi
la adăpost
spre
blocuri ţi
par'.om ei'ic in
locuinţe
răşul David Lazăr, secretar ol lului de conducător politic o! bile, se sîmie insă lot moi acut Individuale. blocurile din noile corlierc sau pot toţi sin istra ţii să-ţi refacă, să p ri­
s ă j i Iacă
locuinţe Individuale In
oi«-
Comitetului Judeţean de partid. organizaţiilor de partid, o acti­ nevoia do locuinţe. De cîlovo lă p ri lo Alte de amănunte no-ou (oft Fierea, o lio sene. In sprijinul lor a venit, mească ori să canilrulască noi că­
mine, Acoste preocupări ţH măislrl
Cornel
tovarăţul
tâm inl m ulţi cetăţeni ]ţ| p un ace-
Referatul si dezbaterile ou re- vităţii politico-organizatorice e o ţi m lrebore : unde vor locul Si­ arXitect ţe l ol m unicipiului. Comi­ de o llle l. ţi recento hotârire p ri­ lac parte din marea g rijă fa ţă de
llefot acţiunile întreprinse de pentru respectarea disciplinei si n istraţii I Introbare lirooscă, pe telui m unicipal de partid ţi con­ vind ajutorarea îm i s iro ţlo r. om ţl nevoile Iul.
comitetul municipal de partid, apărarea avutului obştesc. care am adresai-o ţi noi lovarăju- siliul popular s-au g ln d ll la v ii­ După cum j-o mol onunţat. con­
torul oroţulul ţ i in speeîal la soar­ structorii au urgentat o ie cu ţio b lo ­
Iul TOAN AROEIEANU, piim -sceie- to xonelor care sini eipuso perlco- cului nr. 9 din cartierul D ada. D. STANESCU
Consiliul judeţean a! sindicatelor a
analizat problemele protecţiei muncii Şantierul Valea de Peşti : La gura galeriei de deviere a a­
pelor - închisa de mari cantităţi de lemne aduse de torent
Ieri a avut loc, la Deva, (ple­ tă de organele sindicale $i con­ - a început munca de deblocare şi curăţire. Militari şi muncitori EXPRESIE A SOLIDARITĂŢI!
nara lărgită a Consiliului ju ­ ducerile tehnico-adminislrative de pe şant/er fac, in aceste zile, dovada ¡naltelor lor calităţi UMANE
deţean al sindicatelor. La ple­ în domeniul respectării norme­ civice. Foto : ION LICIU
nară au participat conducători lor de tehnică a securităţii
de întreprinderi, responsabilii muncii si s-au stabilit măsuri
compartimentelor cu proiecţia pentru reducerea accidentelor
muncii, reprezentanţi a| Direc­ si îm bolnă virilor profesionale. Oamsnii primise sprijin Populaţia lliei mulţumeşte pentru
ţiei Judeţene pentru probleme In planul de măsuri, adoptat
de muncă sl ocrotiri sociale, de plenară, se prevăd obiec­
Direcţiei sanitare Judeţene, tive privind intensificarea pro­ „Pentru familiile sinistrate“ bănesc pentru refacerea ajutoarele sosite din străinătate
Inspectoratului sanitar de stat, pagandei de proiecţie a muncii,
procuraturii, justiţiei şî m iliţiei. a controlului obştesc organizat „Coletul nr. 24. Vesela. nă şl de bucătărie, au fost
La lucrările plenarei au luat de sindicate, întărirea asisten­ Din partea ambasadelor a­ gospodăriilor La Ilia, multe fam ilii au stăm în cortul pe care l-am
parte tovarăşii : Gheorghe Pe- tei tehnice din partea celor creditate la Bucureşti pen­ distruse. In ea se allá far­ rămas în aceasta primăvară prim ii. Esle ca o casă.
trescu, secretar al Consiliului care conduc şi organizează furii. ceşti diferite, castroa­ fără case. Ne-am stabilit bine in el.
tru fam iliile sinistrate din ne din plastic, tăvi de sfl- Am prim it şi pături. Să a­
Central al U.G.SR.. Ştefan producţia, a colaborării între Judeţul Hunedoara". clâ şl altele. Ele vor fi re­ De cîle ori - în luno core s-o scurs de la jumătatea lui — Am rămas fără casă.
Almăşan, secretar al C o m ite ­ organele Direcţiei Judeţene Este Inscripţia scrisa pe partizate fam iliilor, cărora mal - mii, zeci de mii de oameni n-ou întins mîini de sub cerul liber — ne spu­ vem cu ce ne înveli. Aces­
tulu i judeţean de ipartid, M lhal pentru probleme de muncă Şi un colet enorm care a so­ apele le-au luat şl farfuria ajutor celor despre care ştiam doar că se oflă la grea ne Lucrelia Marian, mamă ta este adevăratul ajutor
Angelcscu, adjunct al m inis­ sit Ia Ilia. conţinînd ajutoa­ de pe masă. Eslc un ajutor încercare, că furia apelor le-o di.trus gospodăriile, ago­ a doi copii. N-aveam un­ omenesc, care trece mările
tru lu i muncii. ocrotiri sociale şi cele ale re pentru familiile şl oa­ frăţesc, care vine din par­ niseala de*o viaţă. După ajutoarele în îmbrăcăminte, în­ de-mi culca copiii. Atunci şi oceanele. Dc la oameni
In dezbaterile plenarei o fost procuraturii, Justiţiei şi m ili­ menii ale căror bunuri, pî- tea altor oameni. călţăminte şi alimente — care sosesc şî acum aproape am fost anunţaţi că primim la oameni.
analizată activitatea desfăşura­ ţiei. zilnic în localităţile colomitate - oomenii ou primit şi alte un cort. Cum să mulţumesc Sînt doar citcva dintre
ajutoare, în bani, pentru refacerea gospodăriilor. Cită oamenilor care mi l-au tri­ părerile şi cuvintele de
mis ? profundă m ulţum ire pe ca­
emoţie poartă acele momente în core C.E.C.-urile, cu re le rostesc ţoale cele 22
menţiuneo «Sinistraţi*’, le sînt înmînate oamenilor. „N u­ — N'oî avem copil mic de familii din lila care lo­
Să realizăm peste 50 la sută mai noi, cu puterile noastre, greu ne-am fî ridicat - ne — ne mărturiseşte soţia lui cuiesc astăzi In corturi, res­
Teofil Popa. Cînd am ră­
(Urffoic din |»g }\ spune Aron Maier. Dor n-om fost şi nu sî item singuri. mas fără casă. eram dispe­ tul de peste o sută care au
Simţim asta în fiecare zi. Acum am primit C EC.-urile. Să
ne cumpărăm materiole de construcţii, mobilă... Nu ştiu rată. Unde să-l culc ? In prim it pături noi. A jutoare
frăţeşti sosite din îndepăr­
Rolul hotărltor în încheierea cum să mulţumesc pentru omenie şî pentru g rijă ” . cortul pe care l-am primit, tata Americă, aşa cum au
nc-am aranjai bine. Pină o
unul bilanţ Industrial valoros Am întîlnit în magazine - la „M obila", Io cele de pro­ să ne ridicăm casa, avem sosit din multe ţări ale lu ­
Conducerile şantierelor, cadre­ din planul anual de investiţii duse industriale, la depozitele de materiale pentru con­ unde sta. Le purtăm toată mii. Vestea suferinţelor
In domeniul Investiţiilor re v i­
ne neîndoielnic constructorilor.
strucţii - oameni cumpârînd, dînd în schimbul produse­
noastre, a ajuns la ei.
Si
recunoştinţa oamenilor care
stau gata pregătite 40 000 de ţiqle, 80 000 de cărămizi,
le tehnice, organizaţiile de lor C E C.-uri. Lo depozitul de materiale pentru construcţii s-au gîndit la noi, ne-au oameni care nu nc-au vă-
niciodată, ni doar
au
7 ll l
partid trebuie să ia cele mal 3 000 de soci cu ciment, moteriole lemnoase destinote si­ ajutat. auzi 1 despre România şi ipo­
eficace măsuri pentru punerea pentru economia naţională. In realizare a investiţiilor — în jâ şl spirit gospodăresc în ges­ nistraţilor. Zilnic, de o ici, pornesc spre qosoodănile care Silviu Gabor şî soţia lui poriiil ci. ne-ou S ă r it în a­
în valoare a tuturor rezervelor numai 6 luni va trebui conec­ special şantierul Hidro Valea tionarea materialelor, sâ între­ renasc, materialele necesare "refacerii, însoţite de urarea : sînt oameni in vîrslă. Au jutor. Au venit alături rte
de dare dispun şantierele, pen-- tat ia sistemul energetic naţio­ Jiului — au fost lovite de prindă noi măsuri şl soluţii „Spor Io lucru !". de sfaturi pentru depozitare $i, dacă or muncit o viată întreagă noi cu gîndul şi cu si¡ro­
tru accelerarea rllm u lu i de e- nal şi grupul energetic nr. 3 inundaţii Conducerile acestor tehnice care sâ reducă cheltu­ fi să cităm o cifră, atunci 1 407 400 lei - cît reprezintă să-şi agonisească cele tre­ fămi niele lor.
xecutie la toate punctele de de 210 megawaţi de la C.TE, unităţi, organizaţiile de partid ielile materiale necesare rea­ ajutoarele acordate numai în bani familiilor sinistrate din buitoare. Dar apa a fost ne­ Di n inima noastră li se
lucru. In viitor să se acţioneze Mintia. La Hunedoara şi Câ- trebuie să-şi înzecească efortu­ lizării obiectivelor. De aseme­ Devo - oceosto este de la sine grăitoare. îndurătoare. Le-a distrus Cil vi ne un qînri cura» dc
energic pentru ca utilajele şl lan vor fl puse în funcţiune rile pentru recuperarea restan­ nea, ele trebuie sâ promoveze De cite ori asemenea cuvinte colde nu s-ou spus I O a ­ totul. m u l ţ urnire. Aşa cum le ■au
maşinile să fie folosite In cel obiective industriale care sâ ţelor şi încadrarea In fluxul cele mai moderne metode de menii ou venit în sprijinul celor care ou avut de suferit — Voi fi ajutat să-ml r i­ fost faptele.
mal înalţi indici de producti­ conducă la sporirea producţiei normal de producţie şl execu­ lucru care să asigure scurtarea de pe urma calamităţii oferlndu-le munca, priceperea, dic altă casă — ne declară
vitate, în procesul de producţie şi creşterea parametrilor cali­ ţie. In acest sens, este de cea termenelor de execuţie, calita­ timpul lor liber, bonf. Bonî care li se distribuie familiilor Silviu Gabor. Pină atunci GH. 1. NEGREA
să se promoveze cu curaj me­ tativi ai metalului. In Valea mal mare Importanţă sâ se a­ te Ireproşabilă astfel Incit o­ sinistrate prin acele C EC.-urî - expresie o grijii faţă de
tode şi soluţii constructive de Jiului, Ghelar, Telluc şi Barza sigure peste tot un larg front biectivele puse în funcţiune sA oameni.
mare randament, sâ se asigu­ trebuie puse în exploatare noi de lucru, care sâ permită o atingă In cel mai scurt timp
re o aprovizionare ritmică a clmpurl miniere. De aseme­ largă desfăşurare a forţelor şi parametrii proiectaţi. Numai In
locurilor de muncă, sA creascA nea, se cere luată în conside­ mijloacelor atît la obiectivele acest fel se va putea realiza
asistenţa tehnică din partea ca­ rare cu toată seriozitatea sar­ planificate pe acest an, cît şi o înaltă eficienţă economică a
drelor de specialişti. Este ne­ cina ca In semestrul II sâ fie la cele cu execuţie In conti­ investiţiilor.
cesar ca In această perioadă, predate circa 2 500 de aparta­ nuare. In complexul problemelor
forţa de muncă să fie utilizată mente, numeroase săli de cla­ In mod cert, în această pe­ care se ridică în realizarea In­
cu maximum de folos, sâ se or­ să etc Or, punerea in func­ rioadă laturile cantitative în vestiţiilor, vor apărea desigur
ganizeze lucrul în două şi trei ţiune a acestor obiective la ter­ sectorul de Investiţii au un rol unele greutăţi. Datoria şl me­
schimburi sau schimburi pre­ menul planificat reclamă acum determinant. Concomitent cu ritul beneficiarilor, proiectan­
lungite, sâ se lichideze mani- un ritm accelerat de lucru la acestea, beneficiarii de inves­ ţilor si constructorilor, fl o r­
festânlr de indisciplină ce mal tonte şantierele, o mobilizare tiţii sâ se preocupe în ganizaţiilor de partid din a­
există pe unele şantiere. plenară a tuturor forţelor. Nu­ mal mare măsură decît pînâ cest domeniu constă tocmai în
Rezultatele bune care s-au mai realizarea a peste 50 la acum de reducerea ponderii capacitatea de mobilizare, în
obţinut pină acum atît la to­ sută din planul anual de in ­ lucrărilor de construcţii în to­ dăruirea şl efortul plenar pen­
tal învestiţi! cit şi la construc- vestiţii în acest semestru va talul Investiţiilor prin renunţa­ tru înlăturarea tuturor greută­
ţii-m ontaj sA constituie o „ba­ asigura devansarea stadiilor rea la uncie părţi constructive ţilor si crearea condiţiilor pen­
ză de lansare“ pentru altele si fizice la toate obiectivele aflate supradimensionate, finisaje şi tru realizarea exemplară a sar­
mai bune In semestrul II trc.- in operă. ornamentări exagerate şl alte­ cinilor. Realizările de plnâ b-
bule sâ finalizăm o serie de Unele întreprinderi şl şan­ le. Colectivele de constructori cim , ritm ul tot mal intens de
obiective de mare Importanţă tiere angrenate In procesul de este necesar sâ manifeste gri- lucru de pe şantiere sînt mo­
tiv e temeinice de încredere că
toate colectivele de construc­
Fomilia lui Ion Bogan, din llio, a rămas fără casă. Veci­
tori din judeţul nostru nu vor Familiile sinistrate sînt ajutate sâ-şi refacă gospodăriile. nul său, Dumitru Buga, la fel. Pină ce casele vor fi ridicate la
L a D e v a precupeţi nîc! un efort pentru Cecurile care li se inmîneazo poartă cu ele grija deosebită a loc, amindouă familiile locuiesc în corturi sosite din Statele
a-şi face datoria aşa cum se partidului şi statului faţă de oamenii aflaţi la grea încercare. Unite ale Americiu
cuvine.
Acţiuni coordonate pentru recondiţionarea
le de la serviciu pe motiv că
pleacă la centrul de recruta­
fondului locativ de stat Contribuţie cotidiană majoră re. O probriul colectivului s-a
iăcut imediat simţit. Acesta a
avut drept rezultat îndrepta­
rea celor doi care acum m un­
cesc conştiincios, ştergind pa­
Tn cartierele de blocuri Pro­ în sfîrşit, Ia recondiţionaiea rebaterea Iul pe suprafaţă de
gresul şi Gojdu, pe strada apartamentelor în care apa peste 200 mp, baterea duşu­ îndeplinirea exemplară a ente de mobilizare a tineretu­ şi alte nume ca : şeful de b ri­ legerea necesităţii unei con­ ta care Ic-a umbrit cindva
comportarea. Se parc că aba­
Horia din Deva. inundaţiile staţionase vreme de 2 zile- melei oarbe pe circa 200 mp. sarcinilor de producţie este lui la realizarea sarcinilor de gadă Ioan Mondoca, care-şi tribuţii cît mai substanţiale in teri de la disciplină se ma­
au făcut im proprii multe a­ Acţiuni coordonate de Direc­ reparaţii de tencuieli inte­ un examen ce supune pe orice plan, folosite de către orga­ Îndeplineşte lună de lună pla­ procesul de producţie. nifestă mai mult la partea
linăr unui test riguros, firesc.
Dariamente din fondul de lo ­ ţia judeţeană de gospodărie rioare de tîmplărie — o va­ El are ca obiective cantitatea nizaţia U.T.C. a minei îndru­ nul, iar atunci cind e nevoie, Lucrinrl conştiincios, tinerii mecanică (ateliere], undo se
cuinţe al statului. Apele pă­ comunală şi locativă au fost rietate de lucrări. şi calitatea muncii, iniţiativa mată in permanenţă de comi­ răinine peste programul de nu uită să-şi completeze cu­ lucrează în regie şi tinerii nu
trunse in apartamente au dis­ întreprinse de către toate în­ La blocul E 50 din str. G ri- de care dă dovadă tînărul, a- tetul P.C.R. In primul rînd s-a lucru. împreună cu ortacii săi noştinţele de cultura genera­
trus parchetul. zugrăveala. au treprinderile de gospodărie vita. în aparlamentul familiei urmărit ridicarea nivelului de (vine chiar si duminica pen­ lă. M u lţi urmează cursurile dovedesc aceeaşi cointeresare.
pătruns în tencuială. în zidă­ comunală şi locativă din ju ­ Eftimie Munteanu, parchetul e porlul novator pe care 11 a­ cunoştinţe profesionale al tu­ tru a tăia vreo felie de căr­ liceului seral. Printre ei elec­ In subteran unii sînt puşi să
rie. M ultă vreme nu s-a pu­ deţ. Mersul lu crărilor de re­ aproape gata. parchel nou. duce in cadrul procesului de turor categoriilor de lucrători bune rămasă pentru ca a doua tricienii loan Sime.rea, îosif lucreze la alegerea şistului
tut (ace mare lucru. Umezeala paraţii e urm ărit zilnic, pe Din cel vechi nu s-a mai pu­ producţie Şi. In ultim ă instan­ prin acţiuni specifice. E vorba zi să poată începe lucrul nor­ Dornic, Alexandru Echer, ram- din cărbune. De multe ori
iese greu din ziduri şi nici străzi, pe imobile, pe aparta­ tui recupera nimic. ţă. participarea sa sufletească. de concursul „Cartea tehnică mal). La fel se remarcă şi m i­ blatorul Paulian Somăcescu nu-şi fac cum trebuie datoria,
timpul nu ajuta la aceasta. mente. — Intr-o zi, doi oameni bat Urmărind modul in care fieca­ şi producţia", la care au fost nerul 11 ic Savu şi lăcătuşul ş a. M u lţi urmează cursurile uilînd că de această operaţie
Pentru ca lim pul nu-i ajută, Pină in ziua de 11 Iunie, vo­ parchetul in tr-u n apartament re condiţie îşi găseşte cores­ antrenaţi peste 200 dîn cei Alexandru Rus. la fără frecvenţă. depinde calitatea cărbunelui
oamenii au încălzit zile la lumul lucrărilor însuma : des­ — ne spune Ion fleş. parche- pondentul practic se observă mai buni tineri lucrători. Do- La întrebarea noastră „Cum Un factor înseninat In rea- trimis la suprafaţă. Unii uită
că de fiecare dată cînd
sc
rînd pereţii plnâ ce au izgo­ facerea parchetului pc o su­ tar de la f.G.L, Petroşani. vorbeşte de lucruri lăudabile, chiar şi cele mai elementare
nit dîn ei apa. S-a puiuţ trece. prafaţă de aproape 1 000 mp, norme ale disciplinei, răspun­
S-au întocm it — am fosl in­ de realizări, se aminteşte şi zi nd obraznic colegilor sau
formaţi de la I G.C.L. Deva — de tineri, de pari ici par ea lor factorilor dc conducere (Dan
documentaţii pentru toate re ­ entuziastă. Despre acest lu ­ m m m si m m m Mărcuş). îar unii găsesc de
paraţiile necesare. Cu cele­ cru l-a in auzit vorbind cu o cuviinţă să iasă mai icpcdc
lalte I.G.C.L.-un se lucrează sinceră satisfacţie, pe secreta­ cu o jumătate de oră penlru
pe bază de comandă. Fiecare rul comitetului de partid de ca apoi să stea la poartă,
ştie ce are de făcut- Coman­ ia E.M. Lu-peni, loen Raczeki pierzînd astfel un timp pre­
damentul judeţean a stabilit „A v e m cuvinte dc laudă pen­ vadă că aceştia au tras fo­ reuşiţi sâ aveţi rezultate de lizarea sarcinilor dc producţie ţios cînd producţia ar putea
prin grafic terminarea acestor lru tineri. O contribuţie în ­ loase de pe urma con­ valoare in munca pe care o îl constituie fără îndoială dis­ fi suplimentată. Cu aceşti oa­
reparaţii in cel mult 2 luni de semnată la cucerirea steagu­ cursului sînt cunoştinţele prestaţi iată ce ne-a răs­ ciplina, evitarea abaterilor ce meni, organizaţia U.T.C., şefii
zile. lui de fruntaşi pe ramură de dobîndile pe care le aplică puns şi inginerul Ha vel Lucu­ se mai manifestă încă. In a- de brigadă, maiştrii, inginerii,
I.G.C.L. Deva, prin servi­ c iii re colectivul nostru au a- cu succes în practică- lescu : „M uncind serios, oblii ccsl caz. una din cele mai c- întregul colectiv vor trebui
ciul fond locativ, a inventa­ dns-o şi cei peste B0D de ti­ Pentru partea minieră s-n rezultate pe măsură. In gene­ ficace metode de realizare a să lucreze mai mult pentru ca
riat 30 de imobile care au neri pe care-i avem. Şi ne organizat concursul „Cine ral m-ani convins că numai unui climat optim in muncă, anomaliile mărunte care apar
nevoie de reparaţii, mai sim­ imindrim că avem şefi de b ri­ ştie minerit, ciştiqă“ , îar pen­ cunoscîndu-i bine pe tineri, o aceea a discuţiilor sincere să nu ducă la abateri maî
ple sau complexe, în urma gadă ca Nicolac Aellîncăi, tru tinerii de la partea elec­ respeclîndu-i. aceştia capătă de la om Ia om. Apoi mate­ grave, care să prejudicieze
inundaţiilor. Din cele 39. pină Nliliai Blaqa. şeii de schimb ca trică — concursul „Olimpiada încredere în line şi încredere rialele apărute Ia gazeta dc într-o măsură însemnată soar­
în prezent se lucrează la 13 m inerul Pompei Tumolia. şeii electricienilor“ pe sectoare şi unul in altul. Din momentul perele cu lillu l sugestiv „T i­ ta producţiei.
imobile. Acţiunea de refacere de echipă ca lăcătuşul Gheor­ apoi pe exploatare. Pentru r i­ în care am reuşit arest lucru, neretul şi produclia", o e vi­ In general. întregul clor!
conlinuă. Oamenii trebuie să ghe Sloichiu, Ionel W s a — dicarea calităţii muncii pre- muncim la unison şi rezulta­ dentă riguroasă, zilnică a ce­ tineresc în toată complexita­
zugrav, ingineri ca Rislea Uzo- slale şi în acelaşi timp pentru tele sînt dintre cele mai bu ­
intre cil mai repede in case­ lor cate au abateri. Pe lingă tea lui trebuie sporit. Obligă
le lor, universul familial tre­ novici. Pavel Luculescu şi sporirea producţiei s-a orga­ ne“ . marea majoritate a tinerilor călit alra de lînâr. faptul c i
buie refăcut ca înainte. Şi mulţi a lţii“ . nizat un schimb de exuerienţn Şi aici. în această afirma­ harnici, disciplinaţi mai apar face perle dînlr-un colectiv de
Care sini resorturile aces­ cu Preparaba Lupeni şi unul ţie, poate găsim partea a doua
penlru aceasta, lucrătorii din unii care umbresc, e adevărat mineri harnici, care an de an
gospodăria locativă fac efor­ tei participări active a tine­ cu mina Paroşeni. a răspunsului la întrebarea rar. comportamentul general dau importante caniităti de
turi vizibile. Intre altele mă­ rilo r la procesul dc produc­ RrzuJiatele acestor acţiuni V referitoare la resorturile lăun­ al celorlalţi, venind mai tîr- cărbune peste plan $i rare nu
ţie ? O primă parte a răspun­ In marca lor majoritate, tine­ trice ale participării active a ziu la serviciu sau lipsind n r-
In curţile cetăţenilor din V/orţa apa a depus un strat rind pină in seară dim ensiuni­ sului am aflat-o de la secre­ rii obţin rezultate apreciabile. tinerilor la procesul de p ro­ motivai. Aşa e cazul lui Ve- o dală au fost răsolăliti pen­
cu
tru rezultatele obtm ule
gros de grohotiş. Au fosl aduse utilaje pentru înlăturarea lui. le zilei de lucru. tarul comitetului U.T.C. pe La exemplele dale dc către ducţie. Un răspuns simplu, dar silo Mocanii şi Gheorghe T i- slneqnl de fruntaş pe ramură.
exploatare. Petru Pălivan : secretarul eoniîiclului de par­ plin <1 e sem nilicalu — con­ ghiceanu. vagonetari. care
I. C. i — Munca, mijloacele efici­ tid, am putea să mai adăugăm ştiinţa nouă a oamenilor, lnţe- şi-au permis să lipsească 5 zî- M. 30DEA