Page 55 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 55
m şiiiiiiiii Lucrările celui de-al Forţele de rezistenţă
populară din Cambodgia
Congres
doilea
continuă seria atacurilor
ftfondiafl al Alimentaţiei PNOM PENH 16 (Agerpres) şoseaua este închisă de Iuni
CEAOŞISC M arti s-a deschis la Haqa. sub la congres au trecut la dezba — In zonele operaţiunilor m i dimineaţa în urma unei am
participanţii
In continuare,
H A G A 16
(Aqerpves)
—
forţele
buscade organizate de forţele
litare din
Cambodgia
egida Organizaţiei N aţiunilor
nuă seria
atacurilor lansate
Referitor la situaţia din ies
Unite pentru alimentaţie şi terea problemelor de ne ordi de rezistentă populară conti patriotice.
agvitullură (F.A.O.). cel de-al nea de zi în opt comisii. asupra diferitelor centre stra tul zonelor operaţionale, aqen-
doilea Congres Mondial al A- tegice, obiective Si poziţii mi tiil- de presă semnalează an
amiciţie, să le ureze ..bun ve călduros cuvînl de bun sosit limcntatiei. La lucrările con litare aflat© deocamdată sub gajamente deosebii de violente,
Ceremonia nii" in oraşul lor. înaltului oaspete. gresului, care vor dura două Situaţia inundaţiilor controlul trupelor administraţiei între forţele patriotice şi u n i
La monumentala intrare in A luat apoi cuvîntul preşe săplămini. participă aproxima Lon Noi, susţinută de unitâli tăţi militare ale administra
Palatul UNESCO, preşedintele dintele Consiliului de Slat al tiv 1 250 delegaţi, printre care din Ungaria mii ilare americano-saiqonczr. ţiei de la Pnom Penh şi trupe
de la Arcul de Trium f Nicolae Ceauşescu csle pri României Nicolae Ceauşescu personalităţi politice, oameni M arti dimineaţa, a declarat omericano-saigoneze în zona
mit dc directorul general Rene P r e ş e d i n t e l e Nicolae de ştiinţă, tehnicieni, repre BUDAPESTA 16 (Agerpres) un purtător de cuvîn l de I® Prcy Vcng. în provincia Raiana-
Maheu, in prezenţa preşedin C eauşescu semnează in cartea zentanţi ai unor mişcări sin- — Ullim elc zile au, fost în | Pnom Penh. unîlăti ale for kiri. unde patrioţii au ocupat
Cartea dc am liste un volum telui Conlerintei generale a dr aur a UNESCO. Directorul riira lc s îd e tineret dinlO O dc valea Tisei cele mai diticilc ţelor patriotice au lansat un
masiv ele pagini prinse in co UNESC O. Eleki Mboumoua, general înminrază apoi înal- ţări. Din România participă o în lupta cu inundaţiile, care atac asupra localităţii Kom- o planlalie dc cauciuc şi a-
perte de fior si in care şi-au şi a preşedintelui Consiliului Iului oaspete un dar în amin- delegaţie condusă dc prnf. dr. dc cinci săplămini încearcă ponq Cliang, Atacul a fost pre vanscază în direcţia oraşului
aşternut semnătura personali executiv, G. F, Pompei. Iirea acestei vizite. Nicolae Giosan, preşedintele pămîntul Ungariei. N ivelul gătit de un intens bombarda Labansicd.
tăţi oto lumii contemporane. Se vizitează sala marc dc Şe Ararlemiei dc Ştiînte Aqricolc apei a crescut aproape con ment de artilerie asupra aero Ştirile transmise de agenţiile
dintele Nicolae C'cauşcscu pe Întoarcem pagini şi citim nu Directorul general ii pre dinţe a UNESCO Preşedintele şi Silvice. comitent pe toţi afluenţii portului şi şcolii m ilitare din
M orm înlul soldatului necunos me ca Alexc) Knsighin H o zintă apoi preşedintelui Nicolae Ceauşescu se opreşle in fata localitate. de presă informează despna
cut. La un semnal de salut c- heri I lumphrev. Cevrlrt Sunay, Ceauşescu pe colaboratorii frescei mari din hol : o com După cuvîntul inaugural ros Tisei iar cota viitu rilo r a Purtătorul de cuvint a pre ronccnlrări ale forţelor popu
xeculat dc gornist se păstrea W illv Brandi şi altele. săi. poziţie dc 80 de metri pătraţi, tit de regina Juliana a O lan depăşit cu 50— 120 centime cizat că este pentru prima dată lare de rczislcntă in im u l ora
ză un moment dc reculegem Ambasadorul României la pictală de Picasso. pe lemn dei a vorbit secretarul gene tri cotele m .xim e înrcqis- şului Pnom Penh. Observatorii
Slnt prezentate apoi pe rin'l Condus de mitre primul UNESCO, Valenlin LijraHi pre- reprezentind ..Căderea lui ral al O.N.U.. U. Thanl. El trale anterior. cînrl unităţile forţelor popu
oficialităţi m ilitare francezo, mini->lru france./, Jar.gurs zinlă directorului general Rene Ic ar". Este vizitată, de aseme s-a referii, la situaţia grea ‘ n In regiunea C rîşurilor a lare de rezistentă aiacă acest militari, relevă agenţia France
foşti combatanţi in primul si ( 'baban-Del mas, preşedi niele Maheu. prcscdinlelui Confe nea admirabila grădină japo pele au puiuţ fi stăvilite nu important oraş situat pc şo Prcssc. apreciază ca iminent
al doilea război mondial, ge Nicolao O nu se sru se îndreap rinţei generale şi preşedintelui care se află, clin punctul de mai datorită unor eforturi seaua naţională nr. 5, care un atac al forţelor de rezis
nerali, amirali, şeii de stat tă apoi spre Palatul Llvsce Consiliului executiv pc membrii neză amenajată de Isainu No- vedere al producţiei de ali uriaşe ale populaţiei şi ale
major ai tuturor armelor. Pre penii u c onvorbiri cu preşedin suitei preşedintelui Nicolae guchl : un mic colt de natură mente. unele tărî în curs de unităţilor militare. asigură traficul între Pnom tentă populară asupra capita
in stil jaj>oncz. 80 de tone de
şedintele român semnează in tele Pompidou. Ceauşescu. stincă un pîrliaş. un lac un dezvoltare şi a subliniat efec Penh şi alte princîjîalc oraşe; lei khmere.
Cortegiul se îndreaptă apoi pod. Pe piatra cea mai marc tul negativ al uriaşelor cheltu
spre sala în care sînl prim iţi este insrris cuvinl.nl ,,nace'\
Oaspete al şelii de state. Aici arc loc ce Din nou, la Intrarea de n- ieli pentru înarmare, evaluate
remonia oficială rtc prezentare. noare, preşedintele Ceauşescu la 200 miliarde de dolari, asu ARGENTINA Comando-ul „Juan Jose Valle“
Directorul general prezintă pre
pariziene şedintelui Ceauşescu ne mem îşi ia un cordial rămas bun pra efo rturilor depuse în vc-
de la directorul general Rene
ali
rierex sporirii
resurselor
brii Consiliului executiv şi pe
înalţii funcţionari din secreta Maheu, de. la preşedintele Con mentare. pretinde că a executat pe generalul Aramburu
ferinţei qcneralr, EtekI. şl dc
In onoarea preşedintelui domnul Nicolae Ceauşescu riatul UNESCO. la preşedintele Consiliului exe
Nicolae Ceauşescu municipn- preşedintele Consiliului de
Rene Maheu adresează un cutiv, Ci. F. Pompei.
lilatea pariziană a organizat Stal al Republicii Socialiste
marţi la Hotel de V iile p ri România a Inst primit solemn BUENOS AIRES 16 (Aqer- res se anunţă că trium viratul Icrca legislativă a r < şef
măria Parisului o lestivilate. de către municipalitatea ora MOSCOVA pres). — Comando*ul „Juan m ilitar care l-a demis pe fos al statului şi să co«,i^rc un
Hotel de V iile — această şului Paris 18 iunie 1070”. La uzinele care cooperează Jose Valie". care si*a asumat tul preşedinte Ongama s-a rol mai mare şefilor celor trei
clădire veche de secole — a După semnarea documentu responsabilitatea răpirii fos in tîln il cu generalul Robcrto armate în treburile statului.
împrumutat aer sărbătoresc. lui de către preşedintele tului preşedinte argentinian, Lcvinqslon. ales dc cei trei
înalţii oaspcli sini prim iţi Ceousescu semnează notabili Rezultatele Pcdro Aramburu. a trimis zia şefi ai armatei in funcţia dc
de Etienne de Vericourl, pre tăţile capitalei franceze. Se in cu „Dacia“ rului „El Litoral" din Santa preşedinte, pentru a discuta /.
şedintele Consiliului Parisului, tonează im nurile naţionale ale alegerilor de Fc un comunicat în care a- problema formării unui nou
în prezenţa proiectului Pari celor două lari. In cursul riiipă-amiezîi, pre mecanic. Preşedintele Româ nuntă evecutarea la 1 iunie a cabinet şi a elabora dispoziţii
sului. Diebolt. şi fl prefectului In imensa sală a primăriei şedintele Nicolae Ceauşescu niei răspunde amical manifes acestuia. P otrivii com uni după care urmează să se con
Poliţiei copitalcl Grimnurl. numeroase personalităţi ale şi solia. Elena Ceauşescu. au tărilor dc; afecţiune şi respect deputaţi în catului. generalul Aram buru ducă v iito ru l guvern. Discuţii
Osie dc faţă Ravmond M arce l vieţii publice Irance/c încon făcut o vizită )a Uzinele „Re ale lucrătorilor uzinelor- a fost condamnai la moarto le au vizat. în special. înlo
lin. niinislrul de Interne al joară cu cordialitate şi consi nani!" de la Flins. Ja 50 km Pc parcurs arc loc o con vo r dc un tribunal constituit „din cuirea m inistrului economiei,
Franţei. Se pătrunde în maica deraţie pc şeful statului ro do Paris. bire de informare. Pierre Sovietul Uniunii ordinul unor ofiţeri activi" şi Jose Daqnino Paslorc. care a
sală a tapiseriilor. Aici. pre mân. In România. nume'c uzi Dreyius arată că Regia Re prezidat de un ofiţer superior anunţat că demisionează. Pas- ASTROCHIMIA -
O NOUA RAMURA
şedintelui Nicolae Ceauşescu Preşedintele Consiliului Pa nelor Renault evocă coopera nault. care nu de mull a îm în retraqere. Comunicatul a tore a deţinui această funcţie
şi soţiei sale le sînl prezentai'« risului Etienne de Vericourt, rea acestei firme cu Uzina dc plinii 25 de ani de la naţio M O SC O VA 16 (Aqcrprcs). firmă că Aram buru s-a făcut în timpul guvernării preşedin A ŞTHNfEI
membrii Consiliului Parisului a salutat pe Înalţii oaspeţi ro autoturisme din Piteşti. Rela nalizare, csle, prin cifra sa dc Potrivit datelor publicate de vinovat dc executarea genera telui Ongania, reuşind. înlr-un Sub ochii noştri ştiin
şi secretarii Prefecturii. mâni. ţiile dintre orqamz.atiile eco afaceri, cea m.ai importantă Comisia electorală centrală lului peronîst Juan Jose Văile timp relativ scurt, să asaneze ţe devin „clasice", ştiinţe
P r e ş e d i n t e l e Nicolae nomice române şi franceze, întreprindere industrială a din U.R.S.S., Ia 14 Iunie au şi a altor treizeci dc persoa finanţele tării si să dea un a se no>c. Lste destul ca un
Ceauşescu semnează perga Preşedintele Consiliului de dorinţa de a extinde acordu Franţei. Râspunzînd unei în fost aleşi 767 dej>utati în So ne, de torturarea a numeroşi numit imjmls dezvoltării eco element aporent nein
mentul care va păstra pentru Stat al Republicii Socialiste rile încheiate între industria trebări a tovarăşului Nicolae vietul Uniunii, care au în tru deţinuţi p o liliri şî de aresta nomice. Se apreciază că o semnat să dea de gindil
totdeauna amintirea acestui România a răspuns apoi. m ul românească şi cea franceză, Ceauşescu, domnia sa arată că nit 9974 la sulă din voturi, rea a o serie de ziarişti ostili mare şansă de a-i succede 'lui cercetătorilor şi, cu aju
moment solemn şl pe caro ţumind pentru cuvintele adre concretizată in realizarea în Renault are în clipa de fată şi 750 de deputaţi în Sovie regim ului său. Pastore o are actualul m inis torul „arsenalului" cu
scrie: ,.Aici, în această sală, sate. comun a automobilului ..Da 100 000 dc salariaţi. Preşedin tul Naţionalităţilor, care au tru al lucrărilor publice, Jose noştinţelor noastre, sa
totalizat 99,79 la sută din v o Este pentru a doua oară Gotelli.
cia", demonstrează că politica telui român î se înfăţişează, descoperim o lume noua,
turile exprimate în Republicile cînd comando-ul amintit pre In timpul întrevederii s-au un nou univers nebanuil
de strînsă conlucrare econo
fază cu fază, procesul de pro
Dejunul de la Quai d’Orsay mică promovată de guvernul ducţie, de la realizarea p r i Unionale tinde că a executai pe gene schiţai, de asemenea, şi o se inco. In acest lei o luat
Din dopulaţii aleşi. 481 (91.7
român şi de guvernul francez melor părţi ale caroseriei, pî- la sută) sînt muncitori, iar ralul Aramburu. Ştirea nu a rie de amendamente la aşa- naştere şi una dintre cele
eslc o politică rodnică meni nă la „bun dc ieşire pe moi noi romuri ale ştiin
In onoarea preşedintelui la dejun. Sînl mombri ai gu 282 (18.6 Ja sută) colhoznici. fost deocamdată confirmată dc zisa .Charlă a revoluţiei ar-
Consiliului de Stal, Nicolae vernului. deputaţi, senatori, tă să consolideze, pe baze poarta uzinei". La alegerile dc duminică au autorităţi, fapt care face să qenlinicnc din 1966" (daln lo ţei - ostrochimio. Astro
trainice, tradiţionala prietenie
spaţiul
scrutînd
nomii.
Ceauşescu şi a soliei sale. preşedinţi ai unor mari socie româno-franceză. La „punctul term inus“ al u participai 153 172 219 persoa existe suficiente dubii privind
Elegia Ceauşescu. ministrul a tăţi industriale, oameni de zinei. preşedintelui Nicolae ne. 99,96 Ia sută din totalul v itu rii dc stat militare care l-a cosmic cu telescoopcle
facerilor externe al Franţei şi cultură, anunţaţi în mod so P r e ş e d i n t e l e Nicolae Ceauşescu îî este prezentat celor înscrişi în listele elec veridicitatea ei. adus la putere pe qenefalul lor din ce in ce mqj per
d-na Maurice Schumann au o- lemn de majordomi îmbrăcaţi Ceauşescu şi sofia sînl înttm - un automobil Renault. ,,Ca torale. Intre timp. din Uuenos A i- Ongania). care să limiteze pu- fecţionate, au descopeiit
Icrit marţi un dejun la Palatul in ţinută de gală. Oaspeţii ră- p î n a l i . Ia intrarea în marea semn al preţuirii noastre — pentru prima dotă in 1969
Quai d'Orsay mîn o clipă in pragul somp hală a preselor, de către spune Pierre Dreyius — îl ru aglomerări de molecule
Pierre Dreyius, directorul ge găm pe dl. preşedinte dn formaldehido. Prezen
Sosirea înalţilor oaspeţi este tuosului salon drapai de
neral al Regiei naţionale a Ceauşescu să primească acest ţa lor în spaţiul cosmic
salutată cu onoruri militare. vechi goblenuri, in timp ce rinta celor două lari de a-şi
Uzinelor Renault, de alte pe r dar din partea m uncitorilor, este o primă dovadă o
In ciuda burniţei care a în- Ji se rosleslc numele şi ran tehnicienilor şi cadrelor uzi dczvolla relaţiile de colabo
coput să cadă spre amiază, o gul, şi apoi se îndreaptă spre soane din conducerea uzine nelor Renault". rare în diverse domenii. posibilităţii existenţei vie
mulţime de parizieni au (inul preşedintele Consiliului de lor. (ii şi în alte părţi decit
,.Vâ
Preşedintele răspunde :
să asiste la această ceremonie Stal pentru a-i prezenta oma Prin secţiile pe unde bece, niu1tume<sc călduros şi soco ♦ O * pe Terra. Pentru a putea
pentru a saluta pe solii po giu) lor. Şeful statului român, preşedintele Nicolae Ceauşescu tesc darul dv. ca un simbol Deleqaţii la sesiunea Co Agenţiile de presă in fo r La sediul Ambasadei sovie ofirma cu tărie că $i pe
porului român, cărora le a N icolae Ceauşescu. răspunde este salutat cu căldură de al colaborării dintre industria m itetului pe întreaga Indic mează că in cursul serii de tice din Viena a avut loc alte meleaguri există po
dresează qestul dc caldă sim cu cordiali laie saluturilor re muncitori. Sînl parcurse hala română şi industria franceză". al Partidului Congresul N a luni, pc aeroportul din A l marţi o nouă Inlîlnire a dele sibilitatea de a fi vioţă
patie. îi sini adresate, în prezenţa preselor, atelierele de sudură, tional Indian au adoptat o ger a aterizat avionul „Boc- gaţiilor U.R.S.S.şi S.U.A., par mai răminea să se des
Şeful slaluhii român şi so m inistrului afacerilor externe cele de ambalaj prelim inar a) Se semnează apoi în cartea rezoluţie de politică externă ¡nq*707‘‘ , avînd la bord pe t ici pan te la convorbirile pri copere şi alte tipuri de
lia sa au fosl întim pinali pe al Franţei caroseriilor, linia dc montaj de onoare a Regiei Renault. în care se cere retragerea cei 40 foşti deţinuţi puşi in vind limitarea cursei înarmă substonţe chimice, orga
iieronul de onoare, străjuit de In cursul dejunului care s-a trupelor americane din In- libertate de autorităţile bra rilo r strategice. nice sau anorqamce. De
soldaţi ai gărzii republicane, desfăşurat în lr-o atmosferă de dochlna. Partidul Congresul ziliene, în schimbul eliberă ♦ O # curind, un grup de cerce
de ministru) afacerilor externe caldă cordialitate, au roşiii Dineu ia Ambasada României N ational Indian îşi exprimă rii ambasadorului R.F. a Ger M arţi au început la Bel tători americoni au reuşit
.şi de solia sa rare i-au con toasturi ministrul afacerilor îngrijorarea în legătură x cu manici in Brazilia von I îol- grad convorbirile dintre să stabilească existenţa
dus apoi în ,.Salon de la ro externe, M aurice Schumann, escaladarea războiului in In leben. losip Broz T ito , preşedintele in spaţiu a unor aglome
tonde", unde au prezentat .şi preşedintele Consiliului de dochina şi reafirmă poziţia Iugoslaviei, şî generalul Gaafar rări de molecule de com
¡nalţilor oaspeţi pe in vitaţii Stal, Nicolae Ceauşescu. M arti scara Ambasada se bucură în România preşe- Indiei p o triv it căreia popoa ♦ O * puşi cianhidrici, de omo-
României la Paris a fost casa dinlelc Georqes Pompidou, po Mohammed El N um cirv, pre
rele din această regiune tre Regele Felsal al Arabieî niac, opă, mpnoxid de
de primire a unor înalţi oas- litica dc destindere şî coope buie să-şi rezolve singure Sauriite şi-a încheiat marţi şedintele Consiliului Coman carbon etc. Identificarea
In vizită la U.N.E.S.C.O. )>eti : preşedintele Franţei şi rare internaţionala promovată soarta fără nici un amestec vizita oficială întreprinsă în damentului Revoluţiei Suda acestor substonţe a fost
guvernului
neze, premierul
de Franţa.
soţia sa, d-na Pompidou.
făcută în aglomerările de
La dineul oferit în cinstea La rîndul său preşedintele dinafară. capitala algană. Comunicatul sudanez, aflat intr-o vizită o pral cosmic şi în norii de
în
dat publicităţii la Kabul.
UNESCO aceste iniţiale cu derat printre primele ţări. preşedintelui Pompidou pa rti Pompidou a mulţumit cordial ♦ O * legătură cu întrevederile pe ficială în Iugoslavia. Pe a gaz cosmic oflote Io dis
noscute pc inlrcg pămîntul, încă din 1956. cipă numeroase personalităţi şi şi-a manifestat profunda sa care şeful stalului saudit lc-a genda con vorb irilor iiqurea- tanţă de mii de miliarde
constituie. înainte de ţoale, Ţara noaslră a contribuit, din- ale vieţii politice franceze, tisfacţie pentmi cinstirea care La sediul Agenţiei in te r ză probleme ale situaţiei in
simbolul cooperării internaţio loideauna la acţiunile membri ai guvernului, reprezen î s-a făcut, subliniind că o rd i naţionale pentru energia a- avut cu oficialităţile A fga ternaţionale Şi ale relaţiilor de kilometri de Pomînt.
nale. al schimbului dc valori UNESCO. primind tolodală, tanţi ai culturii şi ştiinţei, ai nul acordai constituie o vie tomicâ (A.I.E.A.) Işl desfă nistanului, evidenţiază do- bilaterale, „ORFEUL DE AUR"
ştiinţifice şi culturale dintre din partea acestuia largi posi unor orqanizaţii economice mărturie a prieteniei iranco- şoară lucrările Comitetul în fn stoţiuneo „Slancev
sărcinat cu elaborarea unui
po|)oarele lumii. Situarea aces- bilităţi de popularizare în centrale şi ai unor instituţii de roinâne şi totodată, o preţioa proiect de acord de garanţii Breog" de lingă Burgos
lei înalte instituid în inima lume a celor mai reprezenta cercetare Ştiinţifică. să amintire a vizitei preşedin care urmează să Ite negociat Eforturile Consiliului mîn Isteria) al C.E.E. pentru a o luat sfirşit a 6-a ediţie
o ra şu ln ilu m in ă măreşte va tive valori ştiinţifice şi cul Un moment solemn al reu telui Ceauşescu în Franţa. şl încheiat între A.I.E.A. şi înfăptui o ,,pia|ă comună" a construcţiilor au eşuat o festivalului internaţional
loarea de simbol a însemnătă turale româneşti. niunii dc Io Ambasada Româ In timpul dineului cei doi luni ta Luxemburg, Oponen Iul principal a fosl repre- de muzică de esţrodâ do
ţii sale. Vizita şefului stalului Ora 18. Preşedintele Nicolae niei l-a constituit decorarea preşedinţi au rostit toasturi. statele participante la trata zentantul Italiei, care s-a de clarat cu fer mi 1 ale îm potri- tot cu premiul „Orfeul
român tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele carc-l preşedintelui Georqes Pom Dineul oferit de preşedintele tul de neproliferare. va unei pieţe unice a con slrucliilov. El a arătat că de aur” . Juriul a hotorit
Ceauşescu. în timpul şederii însoţesc sosesc la Palatul pidou cu înaltul ordin român Ceauşescu şi sofia sa. Elena La lucrările comitetului Italia îşi rezervă dreptul ca cea mai mare parte din nu- să nu acorde acest pre
sale in Franla, la sediu) UNESCO, tiaversind Sena, în- ,,Steaua Republicii Socialiste Ceauşescu. s a desfăşurat în iau parle delagati din mărul contractelor în dome niul construi ţii lor să fie in- miu nici unui porticipant.
UNESCO, subliniază im portan tr-un lung cortegiu de maşini. România" clasa F lr-o atmosferă de destindere, statele membre ale A.I.E.A. credinţote întrep rind erilor n aţionale. Propunerea de Premiul întîi pentru in
ta ne ram tara noastră o n- Ca preţulindeni, in ciuda ploii Inmînîndu-i preşedintelui do caldă cordialitate. în cli Din ţara noastră participă o compromis prezentată de mi nistrul belgian al lucrărilor terpretare a revenit cîn-
cordă in fapt, |>rin acţiuni şi mărunte de vară şi a cerului Pompidou înalta distincţie matul dc prietenie ce carac deleqatie condusă de amba tăreţului bulgar Biser
participări concrete, ia mulli- acoperit dc nori pe înlrequl românească preşedintele terizează relaţiile iranco-ro- sadorul Dumitru Aninoiu, publice. Jozel de Saeqer, nu a în tru n ii aprobarea celor- Kirov, Elen Delmor
laterala activitate a acestui Ijarrnrs a! corlcqiului prezi Ceauşescu a relevat că aceasta mâne. reprezentant permanent al lalti "membri al Consiliului ministerial al Pieţei comune. (S.U.A.) şi Esin Afsor
valoros organism rle cooperare denţial, parizienii s-au oprit reprezintă un simbol al prie României pe lingă A.I.E.A. (Turcia) au obţinut pre
internaţională, la care Repu să î salute călduros pe oasjrc- teniei româno-francezc, ex N. POPESCU-BOGDANE$TI miile doi şi respectiv trei.
blica Socialistă România a a- ţii români, să le facă semne de presie a înaltei preţuiri de care ION BADEA
Micuţa interpretă dm
Norvegia, Anita Hegher-
lond, de numai 7 ani,
a cucerit simpatia publi
Şedinţa Adunării Naţionale torul acesteia, dl. Cole, a'donat „Soiuz-9“ îşi cului şi premiul staţiunii
a Franţei din 12 iunie a.c. a la fondul de ajutorare 250 lire ..Slancev Breog".
holărît crearea unui comitet de de peste hotare sterline. continuă zborul SCAFANDRU CIBERNETIC
ajutorare a zonelor sinislralc Din R. F. a Germaniei au
din România, avînd ca preşc- mai anuntat donaţii firmele : Specioliştii sovietici au
dinle de onoare pe Roqer în Cosmos construit un scafandru
,,Babcock" — 25 000 mărci
l'roy, secretar de stat, însăr vest-qermane şî „V a ria " — M O S C O V A 16 (Agerpres). cibernetic, capabil să
cinat cu relaţiile cu Parlamen du monde" 200 perechi dc talc iniţial de 500 000 coroane. de citrice, care au fost expe 5 000 mărci. Marţi, la ora 14,07 ora funcţioneze in bune con-
tul şi ca preşedinte pe Rnbcrt La fondul de ajutorare pen diţiuni la adincimi de ci-
jranloli pentru copiii sinistra Diverşi cetatenl suedezi şi de diate spre România prin in tru refacerea zonelor afectate Conducerea firmei „Corning Moscovei, nava cosmică teva mu de metri. m
Mailley, rector al Universită ţilor din România. origine română din această termediul Crucii Roşii gre dc calamităţile naturale ce „Soiuz-9" se afla de 352 ore
ţii Sorbona. Glass YVorks" din S.U.A. a sub locuri inoccesibile omului.
Banca Angliei a donat 1 000 ţară au subscris 9 385 coroane. ceşti. s-au abătui asupra României scrie la fondul de ajutorare în spaţiul extraterestru, Euncţionînd pe bazo
Compania europeană de echi Ine sterline pentru ajutora Crucea Roşie olandeză a co Enoriaşii bisericii catolice au mai subscris firmele japo I 000 dolari. ceea ce reprezintă un re unui program matemotic,
pament industrial din Paris rea zonelor sinistrate. firma municat că va mai dona C ru din M ilanow ek (Pn)onia) au neze : ,,Daiwa Bussan Co Ltri" cord de durată în zborul scafandrul cibernetic se
Firma elveţiană — ..Pharma-
a donat 200 de pături. ..Rnstyfa Lld" — 500 lire cii Roşii române ponlru fondul donat 2 410 zloţi şi cca 400 şi ..Federation of Japan Trarie color A. G. 4 001" a acordat un în Cosmos al unui echipaj poale deplasa autonom
Societalca „C eai" din Paris sterline. Iar Urmele „W y c th de ajutorare o zonelor calami kq de îmbrăcăminte şi încăl Coopcratîvcs" — citc 360 000 uman. In acest timp. nava fa oorecore distanţă de
a comunicat câ donează ca Iniei naţional" — alimente şi tate 100 000 florini, iar firma ţăminte, iar preotul catolic yeni fiecare. „A nrilsu Electric ajutor constînd în 10 000 g a efectuat 237 de rotaţii in la locul scufundării.
bluri electrice. medu ámenle în valoare dc „V an der Ploeq" din aceeaşi Stanislaw Tworkowski. din a- Co" — 100 000 veni „Gnu Streptomicin pantothenat. ju ru l Pămînlului.
Socictn commcr» ¡ale d al- 225 lire sterline. .John M arlin tară a donat 5 000 tone de ce.laşi oraş, şi alţi diverşi ce Mcasurinq Co Lld" şi ..Fuji Din partea grupului de experţi In lim pul celei cle-a 222-a Robotul işi va găsi o
Irolemcnls r l combustiblrs of Londnn", ..Albrighl and sâmîntă de fasole. Cetăţean* tăţeni polonezi au donat in Engîneerinq Co Lld" — cile din R. F. a Germaniei care lu rotaţii, cosmonauţii, folo largă întrebuinţa re şî în
în
mdustrio chimică şi
din Puteaux a donat 2 000 de V' ihon L'.d". ..Gbsl.en Fly- olandeză Berqhois a trimis total 4 700 zloţi. 50 000 yeni şi „Azum a Sangyo crează la Uzinele de maşini sind comenzile manuale, au alte sectoare unde se lu
franci. uood Lld", ..Philip and W ard" 019 sad şi cotele cu îmbrăcă Co Lld " — IO 000 yeni. grele Bucureşti s-a prim ii o oriental nava in aşa fel in .
Au depus m i contul special ti ,.A. A. Rolli and Companv minte. Colectivul Ambasadei indo Firma austriacă ..Allgeineine donaţie de 8 000 lei, însoţită cit unul din hublourile ca crează în mediu toxic.
deschis la Bani a Franţei pen U d " — nn Iota! rle peste 500 Asociaţia filantropică ,.Frel- neziene din Phenian a subscris Waren Trcuhand A q" a donat de o scrisoare în care se spu binei or hi ¡ale să fie îndrep FESTIVALUL
tru ajutorarea României Banca dr; lire. sens—H acr" din Danemarca suma de 240 dolari S.U.A. în acelaşi scop 578 dolari ne : „Sîntem alături dc poporul tat spre Pămînt. In cursul INTERNATIONAL A l
Naţională din Paris. Societa Firma belgiană Pfizer Cor- a donat diverse obiecte dc pentru ajutorarea zonelor si S.U.A., iar firma ..Lanckncr şi român în greaua încercare în următoarelor două rotaţii, FILMULUI DE
tea .Kodak Palhe" din Paris. porahon" a donai medica îmbrăcăminte şi încălţăminte nislralc din România. Sclnvarz" din Viena s-a oferit care luptă cu lot eroismul". această orientare a fost TELEVI2IUNC
( omptoir I yon. Lonyel ot ment? in valoare totală de pentru bărbaţi şi femei in Profesorul şi dirijo rul ame să transporte gratuit mărfurile Profesorul emerit P. H. menţinută de Nikolaev cu La Proga a începui
C ompagnic din Paris — in to 260 d50 de franci belgieni, iar greutate totală de 5 274 kg. rican de origine română Geor donate de ..Caritas" — Austria, Schweitzer, de la Universita ajutorul comenzilor manua cel d e a l Vll-leo festive!
tal 6 100 de franci. (urnele ..Ateliers Jargucs Se anunţă noi ajutoare din ge Pojnar a transmis Ambasa pentru ajutorarea sinistraţilor, tea din Pensylvama, a remis le. In acest timp, Sevastia- internaţional al filmului
Consiliu] municipal din Nan Dembit/er Co" şi ,,Toledo S. A." Elveţia. Firma Karr eţ Co. dei române din S.U.A. un cec un cec de 100 dolari pentru nov a fotografiat obiective de televiziune. Participe!
terre a holărît să acorde un c î 1 c 10 000 franci belgieni. A. G. Zurich trim ite Crucii de 300 dolari. Directorul firmei „Am altra- fondul de ajutorare. geologice şi geografice din 41 studiouri de televiziune
ajutor dc 5 000 de franci. Funcţionarii ¿ucictătii Hias Roşii din România pentru Consiliul de Stat al Canto dinq A q c n c y ” din Amman. N. V. Chemische Industrie — partea de sud a părţii eu din 35 6' ţâri, printre
H. Maver din Paris şi alţi dm New York au donat la populaţia din zonele sinistrate nului Neuchâtel din Elveţia a Ilassan Bitar, a donat I 000 A k li — Goodrich, din Olanda, ropene a U R.S.S., din Ka- care si Romănio In primo
zahsţan şi din Siberia de
cetăţeni francezi şi de origine fondul de ajutorare a Româ 25 000 cutii cu lapte condensat depus la Crucea Roşie elve dolari, a dispus depunerea sumei de vest. Simultan cu fotogra zi o festivalului o fosl
română an donat 2 (500 de niei 5 000 dolari S.U.A. în valoare de cca 15 000 franci ţiană suma de 5 000 franci O scrisoare sosilă din par 5 000 florini în Contul l 000 fierile din Cosmos, zonele prezentat si filmul romă-
franci. Din Suedia Radio Hjalpen elveţieni. pentru ajutorarea zonelor afec al Băncii de Comerţ Exterior. respeclive au fost fotogra nesc de televiziune „Zia
Firma Bally a donai, prin in a donat încă 100000 coroane Firma grecească Busch— tea firmei engleze „A lllran s- fiate şi din avioane riştii" .
termediul Organizaţiei ,,Enlants suedeze, în afara sumei anun- Hellas a donat 12 tone sucuri tate de inundaţii din România. port Limited" anunţă că dîrec- (Agerpres)
Redacţia }! administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 12317 jl 11275. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva 44065