Page 56 - Drumul_socialismului_1970_06

. H t ,
. D S '.J iC V S .'J .
§ 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA]

I PAGINA à (V-A
I
@ Sesiunea Comisiei româno-
I sovietice de colaborare

tehnico-ştiintifică !

I
Ambasadorul vest-german în
¿í*
Brazilia a fost eliberat

m Stare de urgenţă în
I I
departamente ale Turciei
I
I

I
ANUL XXII. Nr. 4804 JOI 18 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI rtitttitriitm in H iu m itM H im n tm n tfm m tiin ttm m m m iitrH n »*

P lenle/ll sini sim bolul unei
« bite cu p o rţile îm p o d ob it* de vizita mşMiiiui «siunini
llo rl, larg deschise spre lumo şi
cunoaştere | visurile Ier slnt In-
d ră in e ţe Iar e uteianţo fără cu­
prindere.
ZI de ii. pe băncile fc o lii erl
In activitate a eitraşcolară, purtă-
lo rii cravatelor roşii noiulesc lă
cuprindâ cu inlm o, cu braţe le şl
cu mintea necuprlndorea univer­ M m ucii wish mi
sului ; o b lig ă toinele să se des-
lege. In lie ca to an, de 2>ua p io ­
Fontă peste n iile şi cu te ia n ţa , eauberanţa jo ­
n ie rilo r, el îmbuchoteosă străda­
cului şi m lgola d ia lo gu lui cu c i­
plan cere vorbesc despre farm ecul o*
fra şl slova tn p ag in i do album
ce ile i vîrsle.
Furnallştil honedoreot de­ Pa p a rcu n u l unul an şcolar, IICSLAE M lţEStl
pun 1n această lună eforturi Io d a tă , in o le lio re i i lab o ra to a ­
susţinute şi deosebit de re, la cercurile tehnico-aplleetlvo
şl a rllillc e , po terenuri de spori
fructuoase pentru suplimen­ şî poteci de munte v-am In tlln it,
tarea producţiei de fontă. dragi prieteni, opllmlşM, ve io ll,
La toate furnalele se acordă temerari suind spre a rlio n lu rile
atenţie maximă dozării co­ unor îm p lin iri neîndoielnice.
recte a şarjelor, respectării m u u $
schemelor de încărcare,
m enţinerii la un nivel co­
respunzător a Încărcăturii şl
presiunii la qîtul furnalelor.
Regimul termic, graficele de Sărbătoa-
descărcare a fontei şl zgurii,
toţi parametrii tehnologici După cum s-a anunţat, marţi seara a avut loc la ambasada României din Paris un
sînt urm ăriţi a i rigurozitate. dineu oierii de preşedintele N(colac Ceauşescu şi soţia sa. Elena Ceauşescu, fn cinstea
Prin aplicarea acestui preşedintelui Georges Pompldou şl a soliei sale, Claude Pompldou, la care au luat parte
complex de măsuri s-a asi­ rea numeroase personalităţi ale v ie ţii politice franceze, membri al guvernului, reprezentanţi
gurat furnalelor o fun cţio­ al c u ltu rii şl ştiinţei, al unor organizaşi economice centrale şl al unor Instituţii de cer­
nare intensivă, fără deran­ cetare ştiinţifică.
jamente şl mers redus, fapt fn timpul dineului, preşedintele Nlcolae Ceauşescu şl preşedintele Georges Pom­
ce a permis furnallştllor să cravatelor pldou au rostii toasturi.
elaboreze, de la Începutul
lunii şl plnă acum, 2 660 to­
ne de fontă peste plan.
creînd condiţii penlru rea­
lizarea în această lună a roşii Toastul rostit de preşedintele Toastul rostit de preşedintele
Oţolârla Martin nr. 1 de Ia Hunedoara se profilează toi mai mult pe producţia de o­ celui mal ridicat v lrf de
teluri carbon de calitate şi aliate. producţie.
NICOLAE CEAUŞESCU GEORGES POMPIDOU
la dineul de la ambasada la dineul de la ambasada
PLANUL SEMESTRIAL - ÎNDEPLINIT EXEMPLAR terminus a l a c tiv ită ţii şcolare şl
Acum, in preojm o
punctului
la începutul itinerarotor lum inoa­ română română
se pentru m isterioase poteci de
vacanţă, la bucuria |i e n tvitlo i-
revărsate
mul
vostru
darnle
la
EFORTUL BE FIECARE SALARIAT SĂ parode, serbări şcolare ţ i clmpe- Stimate domnule preşedinte, Domnule preşedinte,
n e ţii, carnavaluri şi focuri de ta ­
tn scopul satisfacerii to i moi bără, întreceri sportive si dru- Stimată doamnă Pompldou, Doamnă,
depline a m erilor corinţe do me­ m oţii, slnt prezenţi în vă ţă to rii, Doamnelor şl domnilor, V-am mărturisit Ieri toată bucuria noastră de
tal ole econom iei, la C om binatul profesorii şl p ă rin ţii voştri, to ţi
siderurgic Hunedoara creşterea coi core v-ou a ju ta t să vă po­ Este pentru mine, pentru solia mea si pentru a vă prim i cu toată prietenia, la noi, pe dv., pre­
producţiei de oţel fi lam inate se triv it! poşil cu cei ai ţâ rii, In colaboratorii mei o deosebită plăcere să vă sa­ cum şl pe Înalţii oaspeţi care vă însoţesc. As­
îm pleteşte dinam ic Cu acţiunea m a i;^ l impetuos ol construcţiei lu t pe acest teritoriu românesc do aici, do -la tăzi. trebuie să vă spun, că vă mulţumesc din
de d ive n inca re sortim entală şi EASCA II DINAMICĂ socialiste.
ca lita tivă . D a to rită a m p lific ă rii P răvâlitea ape lo r peste ţară nu Paris; toată Inima de a ne (1 prim it la dv,, aici. In a­
cercetării ştiin ţific e , d otă rii su­ o reuşit să umbrească entuzlas* Deşi ne allăm de puţin timp In Franţa, avem ceastă ambasadă, unde putem aprecia ospitalita­
plimentase cu m aşini, agregato, mul şl bucuria voast/â In ocesl impresii deosebit de bogate despre contactele cu tea dv., pe de o parte, precum şl calitatea vin u ­
in s ta la ţii şi aparatură modernă, sfîrşit de an şcolar şl început
prin perfecţionarea tehnologiilor do vocanfă. A lătu ri de p ă rin ţi, a ­ cetăţenii Parisului şl, Îndeosebi, despre discuţii­ rilor. calitatea bunelor feluri de m tncăruri ro­
de elaborare, turnare şi lam ina­ ! lături do to ţi cetăţenii ţă rii, a ţi le pe care le-am avut cu dv., precum şi despre mâneşti pe care nl le servili $1, cu atît mal mult,
ra a o ţe lu lu i, prin orga n lia re a infru n to l stih iile n aturii, a ţi pus con vorb irile pe care m iniştrii români le-au avut dovada prieteniei dv. fată de noi.
luporloarâ o producţiei, ridicarea um erii tineri dar de nădejde la
ca lific ă rii f i Competentei profe­ efortul general pentru recon­ cu m iniştrii francezi. Putem spune acum, după Aş dori, de asemenea domnule preşedinte, să
sionala a cadrelor, siderurglştil strucţie, pentru înlăturarea pa­ discuţiile purtate asupra principalelor probleme vă mulţumesc pentru modul In care atl expri­
din marele com binat hunedorean gubelor, dăruind d in veniturile p rivin d colaborarea bilaterală dintre ţările noas­ mat sensul con vorb irilor noastre şl In care atl
au te u fil să oslm ilese şi să rea- In condiţiile rînd inundabi­ voastre pioniereşti seci de m ii de expus subiectele, în mod atît de perlect. Incit, de
llie ie In prezent In producţie lei in centul om eniei. Şl In aces­ tre, cit şi asupra unu! cerc larg de probleme ale
curenlă 231 motel do o ţeluri, din le au provocat mari pagube şi te iile v-afl e ip rim a t ca in le t- situaţiei internaţionale, că relaţiile de prietenie fapt. m-ati dispensat pe mine să mal vorbesc de­
core 74 carbon de ca lilo te f l 103 dereglări în economic, se cere deouna : sim plu, pionlereşfe, e­ român o-franceze s-au evidenţiat încă o dată a spre aceste subiecte.
a lla lc, precum |i 246 tipooim on- ca fiecare salariat, la locul m oţionant.
suAni de lam inate. fi la un nivel superior. Totuşi, aş dori să adaug, domnule preşedin­
său de muncă, să depună e- Toate faptele şi stră d e niile u­ Şi dv. şi eu am menţionat în toasturile dc te, că în con vorb irile pe care le-am avut şl in ce­
fo rlu ri susţinute şi să dea ran­ nui an întreg, re iu lfa te le la în­ Ieri tradiţionala colaborare şl prietenie franco- le pe care le-au avut membrii guvernelor noas­
văţătură şl in activitatea p io n ie ­
damentul maxim. Aceasta eete rească tin i demne de loudâ şl română- Desigur, este deosebit de plăcut să ai tre, este sigur că foarte repede punctele noastre
cu al l-t mai necesar cu cit e­ ne bucură. Prim iţi dar, m ulţum i­ asemenea tradiţii şi, mai ales, să ai misiunea de vedere s-au armonizat, preocupările noastre
Diversificare fectele provocate de calami­ rile nootlre, fe lic ită ri pentru mun­ do a găsi căile pentru promovarea lor tot mai s-au înttlnit, s-a manifestat dorinţa noastră de a
ca voastră, pentru vlrsto voaitrâ,
tăţi sc cer a fi înlăturate oît
largă în v iilo r. M i se pare că astăzi este bine
realiza o serie de obiective care ne slnt p ro p rii
mai grabnic- Economia tre­ pentru bucu riile cu care ne îm­ să discutăm mai cu seamă despre ceea cc Ire- sau de obiective mal generale. Dacă, aşa cum se
p lin iţi viaţa de fiecare si.
Va
buie să-şi reia pulsul normal, incepe vacanţa mor«, <u tabere bule să facem pentru ca relaţiile rom âno-fran­ obişnuieşte totdeauna In relaţiile dintre oameni
şi excursii, cu întreceri
sportive
în producţia astfel ca pe ansamblul ju de­ şi e ip e d iţii lem erore d ar şi cu ceze să se ridice la un nivel şi mai Înalt dccil şi dintre popoare, caut cauzele acestei situaţii,
ţului planul semestrial şi an­
şcoli
şantiere ale construcţiei :
gajamentele asumate supli­ bin tu ite de ope, fa m ilii de bâtrînl în trecut Eu aş putea spune că slnt pe deplin găsesc. în prim ul rînd. Interesele: Franţa şl
România consideră, de comun acord, că in ma­
satisfăcut de rezultatele discuţiilor purtate plnă
nea ju to raţi, păşuni şi g răd in i,
mentar să fie integral re a li­
joritatea domeniilor avem Interesul să ne dez­
de metal zate. gospodăriei p ă rin ţilo r. In file le acum. voltăm schim burile şi relaţiile, fie că este vorba
Slnt convins că. în ce priveşte colaborarea o-
ce vor urma, lila de vacanţă şi
Râspunzind cu entuziasmul de fericită co pilă rie , sintem con­ conomică, lebnlco-ştiintifică, culturală şi în alte despre dezvoltarea industrială, despre dezvolta­
său caracteristic chemării p a r­ vinşi că a lă tu ri de întregul nos­ domenii dintre România şi Franţa, vom asista la rea economică, dezvoltarea tehnică sau ştltntt-
tru popor veţi contribui după p u ­
în pas cu tidu lu i de Inv.eclre a e fo rtu ri­ te rile voastre la m orele act al o dezvoltare pozitivă, că popoarele noastre se lică. Fiecare dintre noi are posibilitatea să se
lor în muncă, muncitorimea refacerii şl n o rm a llto ril v ie ţii, ca vor în tîln i şî în v iilo r în acţiuni comune penlru bucure de concursul celuilalt şl cred că din acest
hunedoreană a dovedit, prin adevăraţi cetăţeni ai re p u b licii. progres, pentru pace şi prosperitate. Desigur, nu concurs va izvorî, atît pentru dv., cit şl pentru
cerinţele rezultatele economice obţinu­ Prof. GLIGOR HA$A se poate spune că nu trebuie să lucrăm penlru not, un nou avantaj.
te în luna mai, că este la înă l­
ţimea sarcinilor trasate de După ce pîrîul Bâtrina şl-a slrins apele în maică, oamenii preşedintele Consiliului
partid. Astfel, cu toate condi­ din Vorţa şi Vise a au trecut la consolidarea malurilor, pentru judeţean al Organizaţiei IConHnuore M pag» q<vA
economiei ţiile grele care au existat, în ea apa să nu le mai strice ago nlseala, pionierilor IGoniinuatt In pag. 6 a o)
această lună s-a realizat cca
mai înaltă productivitate a
muncii din cursul anului cu­
rent. Ca urmare a îndeplinirii
Program ul de asim ilări po Ci­
nul In curs prevede odincireo fi planului la productivitate în
«■tinderea a cţiu n ii de dive rsifica ­ proporţie de 102.3 la sută, In
re prin stabilirea teh n olo giilo r
de elaborore fi turnare, pentru luna mai liecare salariat ocu­ toate forţele pe ogoare!
t l m ărci noi de oţeluri fi de la ­ pat în industria judeţului a Dm zori pma-n seara,
minare pentru 4 lipodim entiuni de dat peste plan produse în va ­ CU
lam inate. Cercetătorii fi specia-
liftli lucrează intens şi la per­ loare de 329 lei. Şi această
fecţionarea tehnologiilor asisten­ depăşire este mai mare decît
ta pentru ridicarea param etrilor în celelalte luni, cînrt produc­
c o lilo tiv i a l m etalului. Ca urmare
o sarcinilor de reducere la m i­ tivitatea planificată a fost de­
nimum a Im portului de metal, păşită în medie cu 150 lei de BAEŞTI - in curînd se termină prăşitul
conducerea com binatului şi spe­ fiecare salariat.
c ia liş tii au întreprins recent o sebite, mobilizarea exemplară La muncă, nu cînd vrea fiecare,
seomâ de măsuri da reconside­ Iată deci că eforturile deo­
rate a unor mărci de o ţe lu ri ca­ LIVADEÂ - 4 oameni pe tarlaua coope­
re nu se fabricau curant şi s-au înfăptuită tn această lună de
creat co n d iţii tehnice şl m ate­
riale pentru ca acestea să Ue grea cumpănă au dat roade bo­
reintroduse im ediat in fa b ric a ţie gate. S-a reuşit o performantă rativei, 40 pe loturile personale!
in funcţie de so licită rile m in e lo r care a fost minuţios gîndilă şi
beneficiare. Astfel s-au revăsut realizată pas cu pas. element ci cînd unitatea are nevoie
sau îîn | in curs de readaptare
te h n olo giile de elaborare pentru cu element, de colectivele În ­ Conducerea C. A. P. cu ce se ocupă ?
I I m ărci de o ţe lu ri carbon de treprinderilor. Dacă se adau­
calita te , 1] carbon superior, 11 gă depăşirea din mal la de­
slab o lla te şi 38 mărci de oţe ­
luri a lia te . păşirea realizată în lunile an­ Cooperativa agricolă din Qta|ia are acoperire în lapte. Chiar dc Ia începutul occstel
De asemenea, la Hunedoora terioare, rezultă că fiecare sa­
se a flă In curs de fln a llia re un lariat a obţinui suplimentar Sinlandrei face parte din r in ­ Ca dovadă, fn ziua de 16 Iu­ săpiăininj, vremea s-a in*
em plu progrom de măsuri In 1n 5 luni produse In valoare dul unităţilor care au înregis­ nie a.c., mecanizatorii Vasile dreptat, oferind condiţii bune
bazo căruia diversificarea c a lita ­ trat mari pierderi de pe urma Plenar şi Gh. V in tilă lucrau de lucru in cîrnp. In afară dc
tivă a producţiei de metal se va do 1071 lei. Pe ansamblul ju­ inundaţiilor, avind afectate de zor la prăşitul mecanic al
accentua ţi mal m ult In a n ii ur­ deţului aceasta echivalează însămin|arco unor Culturi, în ­
m ători. In mod deosebit, spe­ de revărsarea apelor peste ultim elor heclarc ocupate cu deosebi a porumbului, sini dc
c ia liş tii hunedereni slnt preocu­ 200 hectare care erau cu lti­ porumb, alţi trei mecanizatori făcut în aceste zile şi alte lu­
p a ţi de oslgurarea din producţie ZEVEDEI ŞTEF efectuau arături pentru re-
proprie a o ţe lu rilo r de înaltă directorul Direcţiei judeţene de vate cu păioase, slcclâ, po­ crări agricole deosebit de ini*
ca lita te pentru Industria romă- rumb $1 legume. Intr-o ase­ jnsăminţarea legumelor, iar o portante : prăşitul cartofilor,
neoică de autovehicule, u tila ) » stotiillcâ menea silua(ie. e lesne de în ­ parte din cooperatori (mai pu­ porumbului, legumelor, recolta­
nergetic, chim ic, petrolier, ru l­ ţeles că se Impun eforturi ţin de 20 la sută din numărul rea şi stringerea furajelor. £•
m enţi şi alte m aşini, u tila je | l
in s ta la ţii. deosebite pentru recuperarea de membri ai C.A.P. erau pre­ xccutarea acestor lucrări im ­
(Continuare în pog. a Z-o) pagubelor, penlru a smulge zenţi la strînsul trifotlenelor. pune ca organele comunale de
păm inlulul maximum de re­ Se detaşează Interesul şt răs­ partid şi do stat, consiliile dc
coltă. punderea cu care coopera­ conducere ale cooperativelor a-
Din relatările inginerului torii Pelru Popa, Aronlcă O- gricolc, specialiştii să organi­
şef al unităţii, Mircea Onea, coş. Maria Băda, Letlţia A r ­ zeze în aşa fel întreaga acti­
am reţinut că există reale po­ lean, Marta Jurca, M orar ITii- vitate incit toate forţele şi
Tineri în sprijinul cooperatorilor j sibilităţi ca, prin participarea |u, Ion Ocoş, Candin Jurca, mijloacele să fie dirijate la
1 ii li ii s Dugaci şl alţii pa rtici­
muncă pe ogoare pentru reali­
coopera­
tuturor
efectivă a
torilor la executarea în mod pă la realizarea în bune con­ zarea dc recolte cît mai bune
Zeci de tineri de la llce ul Aurel Vlalcu şi şcoala j exemplar a lucrărilor agrico­ diţii a acţiunilor hotăritoare la toate culturile.
generală din oraşul nostru, mobilizaţi de organizaţiile ; le pe supraie(cle rămase fn pentru soarta recoltei. De re­ In majoritatea cooperative­
U.T.C., participă dc cileva zile, alături dc ţăranii coo- j cultură, să se redreseze sim­ marcat că, aşa cum sînt dale lor agricole se manifestă răs­
pcialorl, la executarea lu crărilor de întreţinere a cultu ri- ; ţitor potenţialul de producţie indicaţiile, în perioadele de pundere şi se acţionează in
virf iau parlo electiv la mun­
lor legumicole de la C.A.P. Orâşlic. Şl duminică, H i al cooperativei. In acest scop, ci. alături de cooperatori, pre­ vederea folosirii timpului şî a
Iunie, pesle 60 de elevi au lost prezenţi şl au lucrai cu ne spunea interlocutorul, e- şedintele unităţii. secretarul forţelor la executarea lucrărilor
sîrq la plivit şi prăşii. T in e rii elevi vor munci pe ogoa- j torturile sint orientate, para­
rele cooperativei, ajutînd la intre|inerea culturilor pînă I lel cu reinsâminţarea c u ltu ri­ N. TIRCOB N. BADIU
la I iulie. î lor compromise, la executa­
TRAIAN MARCU ! rea praşilclor in cîrnp şl la Pentru urgentarea praştiei porumbului, la l.A.S. Orâşlie s-au mobilizat importante mijloace
secretarul Comitetului } grădina de legume, precum Şt tehnice şi umane. In foto : mecanizatorul Nicolc«o Bănuţ de la ferma nr. 4 execută prâsitul
orăşenesc UT.C. Orâşlie j la recoltatul furajelor. (Continuóré in pag. ■ X al mecanic pe o suprafaţă de 20 hc de porumb. Foto : V, ONOIU (ConUniMM. in pag.
_______________________________ I In lr-o oarecare măsură aflr-