Page 57 - Drumul_socialismului_1970_06

;:¿aeg.gTSjLj— JiMi i i i > i ■«
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4804 $ J0I 18 IUNIE 1970

M § J lj j f M u n * SiPiií ^J ■ p j j X i h \ ]WMi I
1 r f if a f f

Efortul depus de fiecare sala­ Se înalţă

casa noi In numele solidarităţii «mane
riat sa se oglindească In dina-

Acţiunea de recon-
slru irc a caselor distruse Ajutoare venite
mm productivităţii muncii de ape a început şl la
llia. Echipele de mese­
riaşi ale cooperaţiei de
ronsum lucrează din
plin la primele 5 case. Pi­
lizeze o organizare a muncii de la începutul anului curent na cind ele vor II ridicate
şi a producţiei capabilă să dea se putea realiza o producţia şl predate oamenilor, cel din străinătate
(U n ion dio pog. \) rezultate maxime, care să aibă suplimentară de aproape 30 m i­ rămaşi fără adăposturi
ca elect ne ln iirzial recupera­ lioane lei. lată deci că numai
locuiesc In corhirl, mon­
rea Integrală a restanţelor o singură latură a nevaloriii-
cu o product!« IndustxlaJfl au® Important este şl faptul că cării rezervelor existente poale tate alături de iostele Zilnic, pe coloane întregi, adresă cunoscută fn cele mal
plbnentarfl de 62 m ilioana lei. In luna mal Indicele de folo­ să aibă o mare influentă asupra case. presa publică ştiri, pe cft de îndepărtate colţuri ale lumii
Cele mei Jnsamnata contrlbu® sire a fondului de timp ma­ sporirii producţiei industriale. Lucreţla Costea, fiica lapidare pe atit de semnifi­ „ Sinistraţi". Au sosit pină şi
ţii la acest succe» al econo­ xim disponibil se situea.ză Atunci cind vorbim de ran­ Iul A urel Alba. şl-a în ­ butelii pentru gaze lichefiate
miei Judeţului nostru au a­ la nivelul celorlalte luni, ceea damentul muncii nu Irebuie jghebat o qospodărle in cative, despre mina de aju­ şi slnt anunţate obiecte de
tor pe care o întind popu­
dus c o le d iv e lo de muncă do ce explică In mare măsură pro­ uitat nici factorul privind sta­ loală puterea cuvinUilul laţiei sinistrate din ţara îmbrăcăminte — lenjerie de
(a Com binatul siderurgic H u ­ in cortul prim ii din
ducţia dată peste plan. Rezul­ bilitatea forţei de muncă. A ­ noastră oameni de pe toate corp, cămăşi, pantaloni, tre­
nedoara, Uzina ^V icto ria " Că­ tă din aceasta că in luna mai ceasta este direct legală de fílatele Unite ale Anie- meridianele Terrel. Sînt emo­ ninguri — toate expediate
ina, Î.M . Barza, Centrala căr­ tim pul de lucru ţn cadrul îndeminarea, de experienţa în ricll. A lă lu rl. oamenii pe adresa judeţului nostru.
bunelui Petroşani, F.C. Orăş- schimbului a fost mai bine fo- . muncă şi deci are o mare in­ muncesc cu pulcrl înze­ ţionante clipele cind pe acele
tle, U.M,M.R. Slmoria. . V is ­ îosit, că intensitatea muncii a fluentă asupra rezultatelor fi­ cite să ridice o casă mal colete venind de peste mări A u străbătut m ii de kilo­
şi ţări citeşti *Judeţul Hune­
ează* Lupenl, I.I.L. OrăşUe- * crescut realizindu-s© In un ita­ nale, asupra eficientei muncii. rnindră dccîl cea distrusă doara", ori * / f i a \ Oameni metri demonstrind că in ca­
Cooaemntnd acesle realizări tea de timp un volum de p ro ­ Cifrele existente arată că In de apă (FOTOGRAFIA lea omeniei, a solidarităţii
ffîliarCDblle. ou poate Îl tre- DE JOS). necunoscuţi, care poate nici umane nu există distanţe.
ducţie mal mare, adică munca unele întreprinderi din indus­ n-au ştiut unde este situată
Cpt cu vederea faptul cB nu depusă de fiecare salariat a tria Judeţului se manifestă încă lila, au venit fn ajutorul ei Ele se sortează şi se vor opri
toate u n ită ţile au reuşit 68-şl fost mal productivă, mat e fi­ o mare instabilitate a forţei de pentru că i-au auzit numele la oamenii pe care apele i-au
organizeze munca In aşa fel cientă. muncă. C irculaţia m uncitorilor la radio. A u venit cu insta­ lovit fără cruţare.
In c it bH poată raporta la a lir- Pierderile de timp din Între­ de la un loc de muncă la altul G rija pentru sănătatea oa­
ţ lt n l lu n ii mal că au realizat ruperi datorită calam ităţilor din are o Intensitate mare care 6« laţii de purificare a apei, au menilor, acest bun de preţ
planul p ro d u ctivită ţii muncii, luna mol se ridică In Industrie accentuează de la o lună ta trimis corturi, medicamente, ameninţat de urmările cala­
deşi e fo rtu ri a-au depus, cu la aproape 100 000 om-ore. alta Numai In 5 luni peste încălţăminte, alimente, fm- mităţii, este de-a dreptul im­
figurantă, In toate în tre p rin ­ brăcăminte, pături. Tot ce presionantă. La Inspectoratul
ceea ce nu reprezintă prea 15 000 de m uncitori şl-au are nevoie omul 1n prima
derile* Un num ăr de 9 tm llfitl sanitar de stat am nolat fn - ’
m ult avlnd In vedere volum ul schimbat locurile de muncă.
cu activita te Industriala nu urgenţă. Semenii noştri, semnate cantităţi de vaccin
tim pu lu i de lucru de peste 13 A vîn d In vedere efectele ne­
ţi-a u realizat planul p ro d u cti­ m ilioane om-ore care se con­ gative pe care le are acest fe­ s-au gindit la toate, dezinfectante şi gamaglolm-
v ită ţii m uncii pe luna mal şl sumă lunar In ]ude|ul nostru nomen asupra pro du ctivităţii de la veselă la medicamente, lină sosite de peste hotare;
6 un ităţi pe 6 luni. deşi nu pentru realizarea producţiei muncii, credem că este necesar de la acoperiş la apa pe care la Oficiul farmaceutic Deva
toate au fost afectate de Inun­ industriale. De aci şi concluzia ca in liecaro unitate unde exis­ o bem. Si ia copii s-an gindit, am consemnat o cifră :
daţii. Intre acestea slnt . V i ­ că pentru Industria hunedo- tă asemenea situaţii să se În ­ poate chiar in primul rlnd, 4RR 000 lei. Aceasta este va­
dra* Oraştie, I.I.L. Haţeg, în ­ reană recuperarea tim pului treprindă măsuri urgente pen­ Lor le-au trimis gamaglobu- loarea antibioticelor, r ita -
treprinderea de Industrie a li­ lină pentru imunizare, ali­ minelor, calmantelor, a lap­
pierdut din această cauză nu tru stabilizarea cadrelor pe
mentara Deva, .M a rm u ra " Si- reprezintă o problemă d ific i­ locurile de muncă. mente dietetice, lapte praf, telui praf. a alimentelor die­
merla etc. O parte din un ită­ Rezultatele obţinute In do­ p ă tu ri călduroase, sute de tetice pentru copii sosite fn
lă. Eforturi mal susţinute în lăzi cu 6orcane cu gemuri,
ţile care nu au realizat produc­ meniul productivităţii muncii judeţul nostru, distribuite, fn
această direcţie vor avea de compoturi, jeleuri, cu con­
tivitatea planificată au depăşit făcut colectivele din cedrul de călre industria hunedoreanâ, funcţie de necesităţi popu­
numărul mediu pla n lllca l de serve de legume fn bulion. laţiei sinistrate.
G.E.I.L. Deva. Centralei mine­ In condiţiile grele din luna mol,
salariaţi Iar o alta parte au re u rilo r neferoase Deva, de la îndreptăţesc la unele concluzii Au venit din Statele Unite Scriind aceste rîndnri, fn
respectat planul forţelo r de ..Marmura* Simerfa şl din In­ oplimiste. Ele dovedesc c il de ale Americ.il — c o rtu ri, pă­ minte fmi revine imaginea
muncă, dar nu au fabricat v o ­ dustria alimentară unde vo­ mari slnt rezervei© potenţialu­ turi şi cizme de cauciuc, din u n u i desen imprimat pe role­
lum ul de producţie prevăzut. lu i industrial hunedorean. slnt Anglia — pături, din R.F. a
lu m u l întreruperilor o fost mai le : două ntiini rare se
Am bele situaţii slnt efecte o garanţie a realizării integrale Germaniei — instalaţii de
ale unei Insuficiente organi­ mare. a planului d© producţie şl a purificare a apei cu per­ strfng. două miini intr-o în­
cleştare umană. Parcă vor să
zări $1 u rm ă riri a m odulul de Cu toate eforturile făcute şi angajamentelor asumate de sonal cu tot (la llia a sosit spună : Solidaritatea nu cu­
desfăşurare a a ctivită ţii eco­ rezultatele obţinute în ceea ce călre fiecare întreprindere pe o nouă echipă de schimb), noaşte graniţe, nu cunoaşte
nomice. Un calcul electuat priveşte folosirea mal bună a cizme de cauciuc, din R P. depărtări. Oamenii, de ori-
la Direcţia Judeţeană de sta­ fondului de timp maxim dis­ prim ul semestru ş| pe Întregul
ponibil, din datele ccnlralizaie Bulgaria — sute de lăzi cu unde ar fi, ştiu să-şi ajute
tistică arată că în condiţiilo
la Direcţia Judeţeană de statis­ conserve de legume şi fruc­ semenii a fla ţi la grea încer­
cind toate un ităţile 1şl înde­
tică rezultă că in acest sens te
plineau planul pro du ctivităţii care.
muncii, volum ul producţiei in ­ industria ‘ Judeţuliii mai are în ­ Zilnic, In judeţul nostru
dustriale realizat în luna mai că nevalorîficale o seamă de | sosesc noi transporturi pe o S. POP
putea să fie sporii cu circa rezerve. A$a de exemplu, tim ­
pul pierdut datorită absen­
16 m ilioane lei, C.E.C.-uri pentru
Este adevărat că nerealiză- telor nemotivate şi a altor acte
rile da la aceste unităţi au de Indisciplină se menţine la
nivel destul de ridicat. Din
fost acoperite de eforturile şi
producţia suplimentară dală păcate, acest fenomen neqaliv
de celelalte Întreprinderi dar se manîlestă tocmai la u n ită ­ reconstruirea Municipiul să arate
aceasta nu poate constitui o ţile care n-au avut de suferit
Justificare pentru cei care nu de pe urma calamităţilor. N u ­
rămas sub plan. Economia ju ­ mai la minele din Valea Jiu­
lui s a pierdut In acest an din
deţului nu poate să se dez­ gospodăriilor întotdeauna frumos
volte în asemenea condiţii, 1n- cauza absentelor nemoUvale
truclt rezultatele de ansamblu şi a în vo irilo r un fond de timp
nu slnt suficiente pentru a echivalent cu o producţie In /■
caracteriza po zitiv Întreaga valoare de 6.2 milioane lei. 'a De două 2lle a începui ş| ta conllnue fără nici o grijă stu­ V iitu rile de pe versant! au riali au făcut curăţenie l.i
activitate. De aceea este ne ­ unităţile C.M.N. Deva «30 000 rtla distribuirea ajutoarelor diile — ne mărturiseşte Silviu depus în canalele cotccloare aulobaza I.G.C.L., au descărcat
voie ca acum, cind efectele Ici, t.M. Hunedoara 5G0 000 lei. băneşti acordate oamenilor ca­ Gabor. pină la refuz noroi şi resturi 1 rei vagoane de balast alU de
calam ităţilor naturale au fost Dacă se rxlînd e calculul la re şl-au pierdut total sau pa r­ — M ulţum im tuturo r celor vegetale, incit de două ori necesar acum cînd trebuie ro-
înlăturate, s8 se tieacă la o nivelul judeţului rezullă Că in ţial gospodăriile, bunurile ma­ care se ocupă de ajutorarea străzile oraşului Deva au fost lăcule o m ullim e de lucrări.
activitate Intensă, 6â se rea­ timpul pierdut din aceste cauze teriale, anexele gospodăreşti. noastră. Sînlem s p rijin iţi În invadale de ele. T oi ordine In propria gospodă­
Am fost de fafă fn prima zi a toate lefurile. Simţim ţoală Priza de canal de pe strada rie au pus duminica trecută sa­
distribu irii C.E.C.-urilor. Alunei ţara Ungă noi, la qreu. Asta Aurel Vlaicu a necesitai cileva lariaţii de la I R.E. Deva. Pen­
au prim ii ajutoare in bani loli ne dă tăria să învingem greu­ ore bune de muncă pentru a tru a doua oară incinta acestei
acel ale căror casc au losl tăţile şi necazurile — ne spune fi deblocată. La desfundarea întreprinderi a (ost acoperită
distruse total. Am stat de vorbă Dumitru Filer, după ce şl-a totală a unei porţiuni de canal
cu m ulţi Şi-au exprimat m u l­ ridicai C.E.C.-u). de circa HO metri liniari se mai de apele murdare, de astă dată-
vem ie de pe dealurile din par­
ţumirea deplină pentru aceste A lţii, ca : Parlenle Popa, A- ¡lucra încă a treia >zi după, tea de sud-vcsl a m unicipiului.
ajutoare. A lţii pur $1 simplu malja Orbonaş, pur şl simplu viitură. Au fosi mobilizaţi aici
nu puteau spune nim ic de nu-şl pol exprima In vorbe «■ctăteni de pe slrada Aure! Au făcut acelaşi lucru salaria­
bucurie ş| emoţie. bucuria prim irii ajutoarelor Vlaicu. elevi, utilaje de la ţii de la fabrica de pîine, de
— N ici nu se putea un spri­ băneşti. Dar ea se cltcşle pe I.P.S.P, şi O.F.F.G.A. După des­ la D.C.A., de la I I.L.
jin ma| mare — ne declară chipurile lor, esle trădată in fundarea prizei şi canalului au Pe strada 23 August — a-
Fleica MarlonoşI, a cărei casă liccarc gest. fost montate alte grătare 1n
a fost dusă de apă. Peste 550 de fam ilii din fila locul celor distruse de viitură. ceeaşl animaţie. Salariaţi de
— Eu am fiica studentă vor prim i ajutoare Iu hani pen­ La canalul Cerna s au des­ Qa Centrul de 1nsămin|ări arti­
Cind am văzut că apa îmi duce tru a - şl reconstrui gospodăriile. făşurat aceleaşi operaţiuni. 30 ficiale. de la Laboratorul de
toată agoniseala, mai în tii Suma ce va fi acordată trece do cetăţeni, 50 de elevi şi un control al seminţelor, de la
m-am gindit la ea. Că n-o să şi de 2 500 000 lei. Un ajutor pe excavator au deschis drum ul C.E.C., de la Com bustibilul
poală continua studiile. Cu ce rare oamenii 51 califică simplu : subteran al apei.
s-o mal ajut ? Azi am primit omenesc şl binevenit. în m unicipiu continuă să se au desfundat rigolele. M u n i­
ajutor bănesc. Un ajutor care înlăture şi acum urme!« lăsa­ cipiul trebuie să arate întot­
im l permite să-mi clădesc o Familiile sinistrate au prim ii C.E.C.-uri in schimbul câ- deauna frumos şî pentru asta
Luduş. Se reconstruíase casete distruse. casă nouă, tar fiica mea să-Ş( GH. I. NEGREA rora îşi cumpârâ cele necesare refacerii gospodâriifor distruse. te de inundaţiile din luna mai se depun© muncă zi de zi, du­
şi cele pricinnile de recentele
ploi torenţiale. Numeroşi sala- minică de duminică.
DIN ZORI PSNÂ-K SEARA, CU TQ £ OGOARE!

Cînd unitatea are nevoie Băesii-livadea pe rolorii, prin tre care Nicolae prăşi apoi şi ca rtofii coopera­
pe lo tu rile personale, dar că
Iferţcg,
ş t O livia
Licuţa T i l
in două-lrci zile term ină şi vor
I'ănic, au prăşii manual 6 hec­
tare.
Ţ ăran ii cooperatori din Riu tivei. Intr-adevăr pc cimp. la
întreţinerea c u ltu rilo r dc pc lo­
Alb. au făcut prim a prăşilă la tu rile personale. Crau foortc
fn condlţUle cind fn medie pe cole. Elorturlle depuse In a­ de pe flecare hectar, fn recu­ n cooperatorilor la muncă, pină m ulţi cooperatori, dar fn ta r­
un cooperator nu revin rea­ ceastă privinţă trebuie să se perarea Integrală a pierderi­ la sfârşitul acestei săptăm ini cartofi pe toate cele 10 hec­
lizate nici 25 de norme (din regăsească fn sporirea sub­ lor provocate de calamităţile (Urmare din pog. vor term ina de prăşit m it cor- tare. iar praştia a doua pc 6 laua cooperativei se aflau doar
minimum de 80 pentru lemei stanţială a producţiei obţinute naturale. lo iii, cit şi porum bul pc 45 hectare. M ecanizatorii au exe­ 4 oameni cu două atelaje. A ­
şl 120 pentru bărbaţi stabilite de hectare. Se dă zor cu aces­ cutat lu crări de cutlivnţie pe ceastă optica greşită : ..Porum ­
bul. ca rtofii cooperativei
pot
25 hectare cu porumb.
comitetului dc partid şl Şefii anual), nu reflectă altceva de- agricole. Ţ ăranii cooperatori şi te lu cră ri pentru ca dc la în­ s,l mai aştepte“ nu este com­
fermelor cu gestiune econo­ cit un slab Interes penlru mo­ m ecanizatorii au împânzit cim - ceputul sâpiâm inii viitoare toa­ O situaţie nesutisfăcăloarc sc bătută dc factorii de răspun­
mica in te rn i. Nu acelaşi lu ­ bilizarea şl loloslrea eficien­ purile şi muncesc cu clan pc te forţele să fie concentrate la înţţlneşte Ju C.A P. Livuden dere şi nu sc iau măsuri pen­
ciu il fac insă brigadierii. tă a forţei exlslenle fn cadrul ogoare. In tim p cc sc pregă­ recoltarea şi strîngcrea fu ra je ­ Aici, in tarlaua num ită „După tru m obilizarea fo iţe lo r la în­
Spre exemplu, in ziua de 15 coopcralivel. Urm ările unei teşte terenul şi sc Insămînţcn- lor. grajd“ , pe care riu străbălut-o treţinerea c u ltu rilo r dc pe o-
iunie a.c., cînd peste 30 de asemenea practici sini uşor ză ultim ele suprafeţe cu po­ — In toate cele 4 coopera­ în lung şi-n lat împreună cu gonrelc cooperativei.
cooperatori au participai la de 1 n1 revăzut. Se execută li­ rum b şi alte cu ltu ri, numeroa­ tive agricole din comuna noas­ tnv. Aurel Cîndrcş, secretarul
sil insul furajelor, brigadiere­ nele lucrări de slabă calita­ se forţe au fost concentrate la tră — ne relata tovarăşul loan com itetului de partid al coo­ Tim pul trece, dar aici nu
le Sidonia Muntean şi Juja te şl cu mare Intlrzlere, ceea ir.lşit. deoarece um iditatea ex­ liursescu, p rim arul comunei perativei agricole şi ing. V irg il sc vede interes din partea co­
Radu, cultura cartofului, care
Ităda au preferat să-şl vadă ce duce la diminuarea pro­ cesivă din sol a Im huruicnit Să laş u de Sus — se desfăşoară ocupă o suprafaţă dc 13 hec­ m itetului de partid şi a con­
do unele ircburl gospodăreşti. ducţiei, a puterii economice a culturile. o activitate susţinută. Ţ ăranii ducerii cooperativei (preşedin­
In astiet de situaţii, nu esle unităţii şl, în final, a retribu­ La C.A.P. n,leştî, munca in cooperatori din Sâlaşu dc Sus, tare, este frumoasă, dar plină te Ştefan Stoica) penlru efec­
ţiei pe norma convenţională- dc buruieni. CA se puica prăşi tuarea dc urgenţă a pră şilu lu i
de mirare că şl o mare parte eîmp cunoaşte pc zi ce trece Săloşu de Jos. Nucşoara Şi Riu
din cooperatori le urmează e­ Participarea la muncă a- o tot nmi marc intensitate. Alb, împreună cu mecaniza­ pină acum Întreaga suprafaţă la porumb şi cartofi. Aceasta
xemplul. Aşa procedează N i­ lunct cind are nevoie coope­ A ici, In cultura cartofului s-au to rii secţiei I.M .A., condusă de o demonstrează fap tu l că ţăra­ explică dc cc unitatea, care
colao Gîrlişte. Cornel Pera. rativa şl nu cind vrea fle­ aplicat două prăşite, una me­ Scvasiion Sora, lucrează pe o- nii cooperatori loan ftăleeanu dispune dc forţe dc muncă, In
Candín Rnxu, Cornelia Ocoş care cooperalor esle o ob li­ canică şi nlta manuală, pe in- goarc din zori şi pină fn scară. (CiocotealA), Morîşca lla lp e r. loc să fi executat prăşită pe
IWarişca Ungur (Tireana) şi-au
inlrcaga suprafaţă dc 35
ha
Şi mulţi alţii. gaţie de căpetenie penlru toţi trenga suprafaţă dc 20 hecta­ In tim p cc m ecanizatorii loan prăşit fntreago suprafaţă re ­
Pasivitatea şi indolenţa a­ re. Acum, mecanizatorul Aurel Chi pşan şi .Ştefan Sora exe­ cu cartofi în 2-3 zile, nu arc
cestora Iasă amprente v iz ib i­ lu crătorii ogoarelor. Comite­ Mnng face a dnun prăşită me­ cutau p r.lşilu l mecanic la cul­ partizată. Dacă şl ceilalţi ţă­ prăşite la ora actuală dccit
rani cooperatori veneau la lu ­
le asupra stării de vegetaţie a tul de partid (secretar A ro - canică. Pină in scara zilei dc tura cartofului şi porum bului, cru, acum ca rto fii erau scoşi 10 ha. De asemenea, nici la
cu ltu rilo r de porumb şt sfe­ P ră şilu l porum bului nu sc slă
nim Ocoş) şl consiliul de con­ 16 iunie el şî prăşise 10 hec­ pc ogoarele C.A.P. Săloşu dc din buruieni. Ceea ce s-a pră­ mai bine. Din 110 ha s-au pră­
clă. unde so slmle acut ne­ ducere al C.A.P. Slntandrel tare. Inginera Itavcca T rif şi ■Tos, ţăranii cooperatori lucrau şit din această tarla nu repre­
voia aplicării praşllelor ma­ brigadierul dc cim p Petru 1151- şit numai 10 Jiu. In C.A.P. L i­
nuale. planicie fiind sulocate (preşedinte M lhal Fîuleţ) au cu m ult spor la pr.lşitul ma­ zintă nici o jum ătate de hec­ vadea mai sînt dc semănat cu
tar. Teodora Dftja, brigadiera
de buruieni pe zeci de hec­ datoria să întreprindă măsuri magi, pc care ¡-am întâlnit pe nual nl acestor cultu ri. La Să- porumb 47 ha. Cind vor oare
de clmp din Livadea, Justifica să term ine cooperatorii însa-
tare. energice care să vizeze antre­ tarlaua cu cartofi urm ărind e- la.şu dc Sus, , mecanizatorul această situaţie prin faptul câ
Faptul că Un volum însem­ l'ănic Itâiuţ a prăşit mecanic mînţarea porum bului şi lucră­
narea tuturor cooperatorilor xecularca prnşilci, ne spuneau acum ţăranii cooperatori îşi rile de întreţinere o c u ltu ri­
nat de lucrări se execută cu
forţe dinafară cooperativei, Ia executarea lu crărilor agri­ efl, datorită p a rticip ă rii masive 20 hectare cu cartofi, ia r coo- prăşesc ca rto fii şi porum bul de lor ?