Page 59 - Drumul_socialismului_1970_06

ra
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ <tr. 4804 ) JOI W IUNIE 197J

Vizita preşedintelui Consiliului de Stat,

Sesiunea Comisiei româno- întrevedere

F CEW tSCV, iu Franţa sovietice de colaborare Ciu En-lai-Nguyen

Thi Binh
tehnico-şfiinfifică

PEKIN 17 (Agerpres) — Ciu
M ie rcuri s-a încheiat prima prima escală a avionului pre­ ale oraşului, coloana dc ma­ En-lai premierul Consiliului
etapă — teu paiiziană — a vi­ zidenţial în această călătorie, şini s-a îndreptat apoi spre IERI, LA PALATUL ELYSEE M O S C O V A 17. - Cores­ Protocolul încheiat cu a­
zitei preşedintelui Consiliului preşedintele Nicolae Ceauşescu Centrul internaţional de in ­ pondentul Agerpres, Laurentiu ceastă ocazie a fost semnat de Stat al R. P Chineze, a a­
d e ’ Slat al Republicii Socialis­ şi soţia sa, Elena Ceauşescu, formatică, un'h din im portan­ Dută, transmite : Intre 12 şi din partea română de Radu vut miercuri o întrevedere .cu
to România Nicolac Ceauşescu, precum şi celolalte persoane o- tele uzine franceze specializa- 16 iunie 1970 a avut loc la Constantinescu, vicepreşedinte doamna Nguyen Thl Binh. mi­
in Franţa. Lo cuitorii Parisului liciale care II însoţesc, au fost le în producţia de ordinatoare. Moscova sesiunea a 25-a a al Comisiei guvernamentale de nistrul de externe al G uver­
au linul să-şi exprim e şi în a- salutaţi de oficialităţile locale. Aici, preşedintele Consiliului întrevedere între preşedin­ Comisiei româno-sovietice de colaborare şi cooperare eco­ nului Revoluţionar Provizoria
ccastă ull ima zi a prezentei In faţa salonului de onoare al de Stat al României, Nicolae colaborare tehnico-ştiintifică. nomică şi tehnică, iar din par­ al Republicii Vietnam ului de
înaltului oaspcle român în o­ aeroportului, şefului statului Ceauşescu, şi celelalte persoa­ A fost examinat modul de în­ tea sovietică de F. D. Varaxin, Sud, cu care a purtat o con­
raşul lor aceleaşi sentimente român l-au fost prezentate per­ ne oficiale care-1 însoţesc, au deplinire a prevederilor pro­ p rim -lo ctiilo r al m inistrului vorbire prietenească. Doamna
de caldă simpatie pe care le-au soanele oficiale venite în In- fost intîinpinati dc M ichcl tele Nicolae Ceauşescu şi tocolului sesiunii precedente industriei forestiere şi de pre­ Nguyen Thi Binh, relatează a-
manifestai In aceste zile şi tîmplnare. Barre, preşedinte-director ge­ şi s-a convenit asupra p ro­ lucrare a lemnului. qentia China Nouă, 6-a oprit
care constilule o expresie a De la aeroport, coloana o- neral al centrului, El a salu­ gram ului de colaborare tehnl- Cu prilejul sesiunii, delega­ îa Pekin, în drum spre patrie,
preş!iqiulul de care se bucu­ licială se îndreaptă spre Uzi­ tat cu satisfacţie vizita îna l­ preşedintele co-ştlintifică pentru perioada ţia română a vizitat unele o ­ venind de la Paris.
ră conducătorul statului român, nele „Sud-avlatlon", apartinînd ţilor oaspeţi români, ex.pri- următoare. In baza protocolu­ biective industriale din Uniu­ Ciu En-lal a avut convor­
a simpatiei, slimcî şi înaltei societăţii nationolo industriale mîndu-şi speranţa că relaţiile lui încheiat cu această oca­ nea Sovietică. biri şi cu Xuan Thuy, ministru
consideraţii pe care le a do- oerospajlale. Drumul trece franco-române intre indu strii­ zie, cele două părţi îşi vor Lucrările sesiunii s-au des- în guvernul R. D. Vietnam
bindit România socialistă pe prin îm prejurim ile oraşului le celor două ţări. so vor dez­ Georges Pompidou transmite documentaţii Şi îşi lăşurat 5ntr-un spirit de sin­ care, Sn drum ul său de la Paris
plan inlernational. Toulouse^ prin cartiero care volta şi mai mult în viitor. vor delega specialişti pentru ceră prietenie şi înţelegere spre patrie, s-a oprit, de ase­
Întreaga presă Iranceză con­ acum se construiesc. Coloana de automobile s-a cunoaşterea reciprocă a rea­ reciprocă. menea, la Pekin.
tinuă să se ocupe pe larg do P r e ş e d i n t e l e Nicolae îndreptat apoi spre sediul bleme ale relaţiilor bilaterale, lizărilor tebnico-ştiintifice în
vizita şelului stalului român. Ceauşescu şi soţia Elena Prefecturii departamentului In dimineaţa zilei de precum şi ale situaţiei Inter­ special în domeniile i indus­
Cunoscuta comentatoare a zia­ Ceauşescu, celelalte persoane Haute-Garonne, unde se allă miercuri, 17 iunie, a avut loc triei constructoare de maşini,
rului „Paris J o u r‘\ Gencvievo oficiale care îl însoţesc ajung reşedinţa preşedintelui Consi­ la Palatul Elysee. în cabine­ nationale. industriei chimice, industriei
La ultima parte a întreve­
Tabouis, subliniază că pre­ la Sud-aviallon, unde sînt p ri­ liu lu i de Stat al României pe tul de lucru al preşedintelui derii, care s-a desfăşurat In ­ metalurgice, energiei electri­ „Cartea Verde66
şedintele Consiliului de Stat al mit! de către Henri Zicgler, timpul şederii sale la T o u ­ Franţei, o întrevedere între tr-o atmosferă de deosebită ce, agriculturii şi silviculturii,
Republicii Socialiste România directorul general al S.N.l.A. louse. Pe traseu un mare nu­ preşedintele Consiliului de construcţiilor, industriei ali­
a produs, datorită personalilă- „A ve m cinstea cu totul şi cu măr dc locuitori ai oraşului au Stat al Republicii Socialiste cordialitate, au participat llie mentare şi uşoare şi altele.
prim-vicepreşedinte
Verdet.
tii sale. o puternică impresio totul deosebită — a spus d-sa salutat cu deosebită căldură România, Nicolae Ceauşescu, Cu prilejul sesiunii s-a re­ a guvernului iranian
în Franţa. Ziarele redau po — să-l primim în m ijlocul nos­ pe înalţii naspeti din Româ­ şi preşedintele Franţei. Geor- al Consiliului de M iniştri, şi levat, de asemenea, că între
larg cuvîntările rostite de şe­ tru pe domnul . Nicolac nia. qes Pompidou. Cei doi preşe­ Jacques Chaban-Delmas, p ri­ diferite ministere şi organe
mul ministru al Franţei.
ful statului român la Primăria Ceauşescu, preşedintele unei La ora 19. preşedintele ro­ dinţi au abordat din nou pro- cenlrale din cele două ţări a TEHERAN 17 — Trim isul Iroducerea semnată dc minis­
oraşului Paris şi la dejunul o- ţări de care noi, francezii, sin­
mân, Nicolae Ceauşescu şi fost stabilită o colaborare teh- special Agerpres, Aurel Du- trul afacerilor externe al Ira­
le rit de ministrul afacerilor ex­ tern in mod special legaţi. persoanele oficiale care-1 în ­ nico-ştiintifică directă, care miirescu, transm ite: La Te­
terne. Maurice Schumann, sco- România, in tre industria fran­ soţesc au participat la o re­ încheierea convorbirilor se realizează pe bază de pla­ heran a fost dată publicilătii nului, Ardeshir Zahedi, se
tînd în evidentă poziţia tării ceză şi industria romanească cepţie oferită în onoarea lor nuri de lucru şi protocoale „Cartea Verde", document arată că Iranul se pronunţă în
noastre. îndeosebi In proble­ s-au stabilit relaţii de coope­
la primăria oraşului. Primarul anuale. care cuprinde principiile poli­ favoarea realizării unei înţele­
ma convocării unei conferin­ rare şi colaborare. Semnifica­ oraşului Toulouse Luis Bar- geri reale între naţiuni, ti-
Comisia
posi­
examinat
a
ţe europene de securitate, do­ ţia lor este limpede pentru fie­ zorque a rostit cu acest p ri­ oficiale româno-franceze bilităţile dezvoltării şi perfec­ ticii externe promovate dc qu-
rinţa ca relaţiile economice care dintre noi, iar vizita dv. lej o scurtă cuvîntare în ca­ ţionării. în continuare, a for­ vem ul Iranului. Documentul rindu-se seama .de Interesele
româno-francezc să se ridice în Franţa ii acordă o strălu­ re a exprimat deosebita bucu­ M iercuri, 17 iunie, s-au în­ rilor externe. V alery Giscard melor de colaborare tehnico- subliniază, printre altele, că oamenilor de pretutindeni. Po­
la nivelul relaţiilor politico cire deosebită. A n ii ce vor ve­ rie a lo cuito rilo r din Toulouse cheiat la Palatul Elysee con­ d'Eslainq. m inistrul economiei Sliintifică între organele inte­ „Iranu l respinqe recurgerea la litica statului iranian, sublinia­
dintre cclo două tărl. Ziarele ni — sînt profund convins, de a primi in m ijlocul lor pe vorb irile oficiale rom âno-fran- şi finanţelor, Francois Ortoli, forţă în relaţiile dintre state" ză Ardeshir Zahedi, orientală
franceze sînt unanime in a- domnule preşedinte — vor în­ şeful statului român- Ca semn ceze dintre preşedintele Con­ ministrul dezvoltării industria­ resate din cele două ţări şi a
preclerea că vizita înaltului tă ri şi vor dezvolta colabora­ de înaltă preţuire el a Snmî- siliului de Stat al Republicii le şi ştiinţifice. H ervc A l­ adoptai recomandări in legă- ca m ijloc dc reglementare a spre apărarea drepturilor, inte­
oaspete român în Franţa va rea noastră''. nat tovarăşului Nicolae Socialiste România, Nicolae phand. secretar qeneral la M i­ tură cu aceste probleme. problemelor litigioase. In in- grităţii şi suveranităţii tării,
con lrib ul la dezvoltarea şl a- In continuare, directorul ge­ Ceauşescu cheia de onoare a Ceauşescu, şi preşedintele nisterul Afacerilor Externe, este menită să contribuie, to N /
dînclrea cooperării m ultilate­ neral al S.N.l.A. a prezentat oraşului. Răspunzînd, preşe­ Franţei. Georges Pompidou. Pierre Pelen, ambasadorul odată, la eliminarea conflic­
rale dintre cele două tărl. activită ţile uzinelor ,,Sud-a- dintele Nicolae Ceauşescu a La convorbiri au participai, Franţei la Bucureşti. B
La ora 11,00 preşedintele v ia tio n 1'. Inlemeială in 1936 ca salutat populaţia oraşului şi a din partea română, llie V c r- La încheierea convorbirilor, I Restabilirea relafiilor diplomatice telor armate, la cauza păcii In
Nicolae Ceauşescu a sosit la urm are a naţionalizării fabri­ împărlăşit impresiile în legă­ det, prim -vicepreşcdinle al cci doi preşedinţi şi-au exp ri­ întreaga lume.
Palatul Elysee. In fata pero­ cilor aeronautice, uzina, lă r­ tură cu vizitele făcute la d i­ Consiliului de M iniştri Cornu- mat deplina satisfacţie pentru
nului in tră rii In palat, unde gită prinlr-un şir de fuzionări, ferite obiective industriale din liu Mănescu,. ministrul a­ evoluţia favorabilă a re la ţii­ între cele două state congoleze
garda republicană e dat ono­ este astăzi unul dintre cele Toulouse. facerilor externe, Cornel lor roniâno-franceze, conside­
rul, preşedintele N l c o l a e mai puternice grupuri Indus­ Ca şi în timpul vizitei fă­ Burtică, ministrul comer­ rând că vizita preşedintelui K IN S IÎA S A 17 (Aqerpres) dintre Congo (B) şi Congo (K).
Ceauşescu a fost Inlîm pinal do triale ala Franţei. cute la Paris, prezenta la Tou­ ţului exterior, loan Avram, Nicolac Ceauşescu în Franţa — Reuniunea dintre preşedin­ Şefii celor două state şi-au
preşedintele Georges Ponipl- „Domnule preşedinte — a louse a preşedintelui Consi­ ministrul industriei construc­ constituie o nouă etapă in tele Republicii Democrate exprimat convingerea că
dou, care l-a condus In cabi­ spus directorul general al liului de Stal al României ţiilor de maşini, Gheorghc dezvoltarea ascendentă a le­ Congo, Joseph Mobutu, şi pre­ „pacea, securitatea, precum şi Stare de ur­
netul prezidenţial de lucru. S .N LA . — noi, constructorii Nicolae Ceauşescu a oferit un Cioară, prim-viceprcşedinte al găturilor care unesc cele două şedintele Republicii Populare cooperarea fructuoasă dintre
de avioane francezi, sîntem în Com ilelului de Stat al Planifi­ ţări- Ei au arătat că există
După încheierea con vorb iri­ nou prilej de afirmare a prie­ Congo, M aricn N'Gouabi, con­ cele două stele conqoleze con­
dezvoltării armo­ gentă in depar­
lor, cei doi preşedinţi şl soţiile chip cu totul deosebit ataşaţi teniei şi căldurii cu care po­ cării, Constantin Flitan. amba­ toate condiţiile pentru ca in ­ sacrată elim inării surselor dc stituie un factor determinant
lor se îndreaptă spre som­ de România. Printre alte mo­ porul francez i-a înlînipinat pe sadorul României în Franţa, tre România şi Franţa să se încordare dintre cele două sta­ în direcţia
ptuosul salon M urat unde au tive trebuie să-l menţionez şi consilieri şi experţi. poarte un dialog fructuos şi în te vecine, s-a încheiat prin nioase a A fricii Centrale” .
pc acela că în vremea stu­ înalţii oaspeţi români, a nă­ Din partea franceză, au p a r­
loc, de obicei, şedinţele Consi­ semnarea unui comunicat care desfăşurate pe un iaht ancorat tamente ale
con vorbirilor
La încheierea
liului de M iniştri. diilor am avut alături de noi, zuinţei spre o mai bună cu­ ticipat Jacques Chaban-Del- conlinuare să se dezvolte şi anunţă restabilirea relaţiilor
po băncile şcolii politehnice, să se lărqească colaborarea şi
In acest salon au venit să-l noaştere reciprocă şi slrînqere mas, preşedintele Consiliului diplomatice dintre cele două Sn apele fluviulu i Congo, care
mulţi colegi români, l-am a­
delimitează
frontiera
dintre
salute pc preşedintele Nicolac preciat şi nc-am apropiat şi a legăturilor între popoarele de M in iştri al Franţei, M a u ri­ cooperarea in toate domeniile state şi adoptarea altor măsuri cele două state, se anunţă in­ Turciei
Ceauşescu şi po solia sa, mai m ult de tara dv. Astăzi celor două ţări. ce Schumann, ministrul aface- de activitate. în vederea reinstaurării re la ţii­
Elena Ceauşescu primul m i­ ne prcqătim să pornim o vas­ lor de bună vecinătate si co­ stituirea unei comisii perma­
nistru Chaban-Dclmas, preşe­ tă cooperare cu România, Vom laborare dintre Conqo (K) si nente, formată din şefii de A N K A R A 17 (Agerpres) —
dintele Adunării Naţionale, face tot ceea ce ne stă în p u ­ Conoo (B). Comunicatele d i­ state din A frica Centrală sau Consiliul de M in iştri al T ur­
Achille Pereţii, preşedintele tinţă penlru ca acest program fuzate simultan de posturile de reprezentant) ai acestora, pen­ ciei, în tru n it în sesiune extra­
Senatului, Alain Poher, mem­ radio Kinshasa si Qrazza- tru a facilita aplicarea acor­
să se desfăşoare în cele m a i să se ajungă la realizarea în practică a rezolu­ ordinară marţi seara, a decla­
bri ai guvernului, precum şi bune conditiuni, Sîntem siguri Toastul rostit de preşedintele ţiei Consiliului de Securilale din noiembrie 1967, vi 1 le informează că preşedinţii durilor inicrvcnite Intre preşe­ rat stare de urqentă în de­
reprezentanţi ai înaltelor au- că voni reuşi, stimate domnu­ Ja restabilirea păcii, retragerea trupelor israc- Mobutu şi N'Gouabi au hotărit dinţii Joscph M obutu şi M a­ partamentele Islanbul şi Iz-
lo rilăti civile şi m ilitare fran­ le p re ş e d in te i să restabilească comunica­ rien N'Gouabi. rnir. ca urmare a incidentelor
liene dc pe teritoriile arabe ocupate, la asigura­
ceze. Oaspeţii sînt apoi conduşi NICOLAE CEAUŞESCU rea independentei şi in te qrilătii tuturor statelor ţiile telefonice si teleqraiice. Relaţiile dintre cele două ce s-au produs îu ti^ politic şi
P r e ş e d i n t e l e Nicolae pe o terasă a uzinei, de unde să redeschidă traficul flu ­ state conqole-ze — relaţiile participanţii la o manifestaţie
Ceauşescu însoţii de preşedin­ vederea cuprinde o întinsă din această zonă a lumii. vial şi aerian dintre cele două
tele Georges Pompidou. co­ cîmpie. Se desfăşoară o de­ România consideră că in rezolvarea acestor capitale, să adopte măsuri me­ diplomatice şl de altă natură organizată de „Confederaţia
boară treptele peronului Pala­ monstraţie de zbor. La bordul probleme toate statele lum ii au un cuvînt de nite să ducă la ameliorarea — au fost întrerupte în noiem­ m uncitorilor re vo lu ţio n a ri’'. In-
tului Elysee. O gardă de onoa­ a două elicoptere, iscusiţii p i­ (Urmare din pag. .1) spus, că în lumea de astăzi nu este posibil să schim burilor la toate nivelurile brie 1969. ccpînd de la ora 21, în aceste
re, ai cărei soldaţi sînt în u- loţi de la Sud-aviation prezin­ se asigure soluţionarea păciî şi colaborării fără departamente s-a institui! in­
nilormă de mare paradă, cu tă un adevărat recital de ba­ participarea tuturor naţiunilor t de aceea, consi­
fanfară şi drapel, aliniată 1n let aerian. aceasta. Dar eu şliu că &tît poporul român cit şi derăm că şi naţiunile mici şi m ijlocii au un terdicţia de circulaţie pe
lata peronului prezintă arme­ In marea hală de montaj un­ poporul francez — Şi conducătorii lor — nu cuvint de spus, fără ele nu se pot soluţiona pro­ Ambasadorul vest-german timpul nopţii. Este pentru pYi-
le. Cei doi preşedinţi se o­ de se intră apoi, se află pe precupeţesc nim ic pentru a realiza aceste sco­ blemele. In acest spirit,- România apreciază că ma dată din 1960 cînd \t'
presc în fata drapelului Repu­ şantier un avion Concorde, puri nobile. Eu consider că dezvoltarea continuă trebuie să acţioneze pentru instaurarea în lume Turcia se apelează la o aseme­
blicii Franceze. Fanfara gărzii importantă realizare tehnico- a colaborării multilaterale româno-franceze este a unei politici bazate pe deplina egalitate în în Brazilia a fost eliberat
republicane intonează solemn ştiirpţifică a industriilor aero­ un scop nobil, care serveşte atît intereselor po ­ drepturi a naţiunilor, pe respectul independen­ nea măsură.
Imnul de stal al Republicii So­ nautice Iranceză şi enqlcză. poarelor noastre, cît şi cauzei generale a prie­ tei şî suveranităţii naţionale. Manifestaţiile au fost organi­
RIO DE JANEIRO 17 (Ager-
cialiste România şi Mnrscillc- Preşedintele Consiliului de teniei dintre popoare. Desigur, asupra obiectivelor principale ale pres). — Ambasadorul R. F. a caro von Hollcben fusese e li­ zate în semn dc protest fală
sa. Cei doi preşedinţi trec a­ Stat al Republicii Socialiste Am vizitat astăzi una din regiile mari ale păcii şi colaborării internaţionale, între ţările berat. Intr-o scurtă declaraţie de introducerea amendamentu­
poi In revistă garda de onoare. România esle invitat la bor­ Franţei, „Renault", cu care România are relaţii noastre — România şi Franţa — sini multe ase­ Germanici la Rio de Janeiro. făcuta ziariştilor, ambasadorul
Preşedintele Pompidou şi so­ dul avionului. Aici. inginerii de colaborare şi cooperare, relaţii pe care am mănări şi identităţi de vederi. Căile penteu în ­ Ehrenfried von Holleben a vest-qerman a adus m ulţum iri lui la legea sindicală care re­
fia sa. Claudc Pompidou, îşi uzinelor înfăţişează perfor­ dori să le multiplicăm în domenii largi de acti­ făptuirea acestor deziderate ale omenirii sînt fost eliberai de răpitorii săi guvernului bra.zilian pentru so­ comandă interzicerea creşterii
iau un călduros rămas bun de mantele aparatului. vitate. Am obţinui rezultate bune in ce priveşte diverse, dar contactele dintre conducătorii sta­ după o detenţiune de 123 de licitudinea de care a dat do­ numărului sindicatelor „ire s­
la preşedintele N i c o l a e Se coboară apoi pe pista de cooperarea în problemele inform aticii şi pro du­ telor noastre, dintre naţiunile noastre, dintre po­ ore, într-o suburbie a capita­ vadă şi pentru eforturile depu­ ponsabile“ in Turcia.
Ceauşescu şi de la solia sa, zbor. Aici, preşedintele exam i­ cerea de aparatură electronică I dar şi în aceas­ poarele lum ii în qeneral, pol. apropia şi aceste lei braziliene. se în vederea eliberării sale.
Elena Ceauşescu, urlndu-le nează cu aten|ie unut dintre tă p rivin ţă noi considerăm că sîntem încă la în ­ căi. ' , Prin eliberarea lui von H o l­ De asemenea, von Holleben a
succes în vizita lor de două elicoplere, urcă la bord, în­ ceput. Noi dorim în mod sincer să continuăm pe baze leben se pune capăt celei mai menţionat că în cursul deten­
zile în sudul Franţei. soţii de tehnicieni şi cerc ex­ România are un program ambiţios — ca să superioare legăturile noastre, schimburile noas­ îndelunqate crize de acest fel ţiunii nu a fost supus unui
Coloana de maşini se în­ plicaţii amănunţite. spun aşa — de dezvoltare, şi este hoiărîtă să-l tre de vederi cu Franţa in privinţa problemelor din Brazilia. Duoă cum se ştie, tratament brutal din partea
dreaptă apoi spre Esplanada La despărţire, in marca ha­ înfăptuiască. Doresc să vă declar aici că avem inlernationate. In cadrul discuţiilor din aceste pentru eliberarea diplomatului răp itorilor săi. Kcnneth Gibson a (ost ales
Invalizilor. lă, preşedintele Ceauşescu deplină încredere că vom realiza ceea ce ne zile, s-a evidenţiat dorinţa reciprocă de a dez­ vest-qerman răpitorii au cerut Răpirea Iui Ehrenfried von primar al oraşului N e w aik,
P r e ş e d i n t e l e Nicolae strînqe mîînile piloţilor care propunem. Sîntem decişi să învingem orice greu­ volta contactele şi schimburile dintre ţările noas­ eliberarea şi transportarea în Holleben este cel de-al treilea învjnqîndn-l în alegerile m u­
Ceauşescu şl soţia sa Elena au efectuat, cu cîteva minute tăţi, să facem ca România să sc numere în rîn- tre. Tocmai pornind de la utilitatea unor ase­ Algeria a unui grup de 40 de­ caz de acest gen în nrazilia. nicipale ce s-au desfăşurat
Ceauşescu. iau loc Intr-un e li­ înainte, zborurile de demon- dul ţărilor avansate din punct de vedere teh­ menea relaţii şî schimburi de vederi, de la re­ ţinuţi politici. La 24 de ore In septembrie anul Irecut a mărfi pe Hngh Addonizio cu
copter al forţelor m ilitare ae­ slratie. Vizita continuă la la­ nic, ştiinţific, cultural. Ceea ce am realizat pînă laţiile deosebite de prietenie dintre popoarele după ce aceştia au ajuns la fost sechestra! ambasadorul peste 10 000 de voturi. Este
riene franceze. Împreună cu b o ra to ru l de cercetări, unde acum ne dă convingerea că dispunem de posi­ noastre, am adrest preşedintelui Pompidou şi Alger, von Holleben a fost Statelor Unite la Rîo de Ja­ pentru primo dată cînd un
înalţii oaspeţi se află şi Fran­ oaspeţilor le sînt prezentate bilităţile necesare, că vom înfăptui cu succes doamnei Pompidou invitaţia de a vizita Româ­ eliberat. El a (ost adus la re­ neiro, Charles Bruke Elbrik. negru devine primar al a*
cois Xavier Ortoli. ministrul cîteva dintre componentele a- acest scop. nia. Sper că această invitaţie va fi acceptată, şedinţa sa de către un avocat în martie anul curent consu­ cestul oraş. care in ultim ii
dezvoltării industriale şi ştiin­ paralelor de zbor la a căror Dorim, desigur, să colaborăm larg cu toate că vizita pe care o vor face în România va con­ portughez care trecea înlim - lul japonez la Sao Paulo, No- ani a fost scena unor puter­
ţifice, care va acompania. în perfecţionare- se lucrează in ţările. Aşa cum am mai spus, tara noastTă tribui la dezvoltarea în continuare a relaţiilor plător cu maşina prin zona în buo Okuchî. nice tulburări rasiale.
numele preşedintelui republi­ clipa de iată. are larqi relaţii de colaborare cu ţările socia­ dintre ţările noastre.
cii, pe înalţii oaspeţi In vizita In încheiere, se vizitează un liste ; dorim, insă, să dezvoltăm legături de coo­ Va rog să-mi perm iteţi să toastez pentru dez­
lor în sudul ‘ Franţei. laborator de încercare, unde perare cu toate ţările lum ii, fiind convinşi că, în voltarea prieteniei dintre România şi Franţa,
Celelalte persoane oficiale sînt simulate toate fazele u ­ condiţiile revoluţiei tehnico-Şliintifice, care sc pentru fericirea şi prosperitatea poporului fran­
Iau loc în ai doilea elicopter. nui zbor. Pe un ecran sînt desfăşoară în prezenl pe plan mondial, nu este cez, în sănătatea preşedintelui Franţei, domnul Ajutoare de oeste hotare
Elicopterul prezidenţial descrie proiectaţi nori, panoramice posibil nici un progres fără o largă colaborare, Georges Pompidou, şî a doamnei Pompidou, în
o buclă largă deasupra maies­ văzute de la înălţime, toa­ nici o tară nu poale avansa pe această cale dacă sănătatea dv., a tu tu ro r!
tuosului bulevard Champs E- te elementele pe care un se izolează. In acest spirit dorim să colaborăm
lysees, trece deasupra A rcu lu i pilot le vede din cabina sa. cu Franţa. DcsîquT, tra d iţiile vechi de prietenie
de Triumf, după care se în ­ La despărţire, directorul ge­ sînt un m o tiv în plus în această privinţă , dar Toastul rostit de preşedintele nistrate din România. „Compa­
dreaptă spre aeroportul Orly. neral Henri Zieqler m ulţum eş­ noi dorim să nu ne oprim numai la tradiţii > ba- nia generală de electricitate"
La sosirea pe acest aeroport, te pentru înalta cinste pe ca­ ztndu-ne pe trecut Si pe prezent, să făurim aces­ din Franţa a donat : un grup
preşedintele Nicolae Ceauşescu re preşedintele român e fă­ tor relaţii un bun viito r. GEORGES POMPIDOU Ajutorul acordai de Guver­ electrogen de MO kV A . două
şi soţia sa Elena Ceauşescu, cut-o uzinelor Sud-aviation Iată cum qlndim noi şi cum qîndeşte întregul grupuri electrogene de 50 k V A ,
precum şi celelalte persoane şi îşi exprimă încă o dată popor român despre aceste relaţii. Sperăm că 14 bâlciuri de cablu electric,
oficiale care-1 însoţesc iau loc convingerea că relaţiile dc vom găsi acelaşi mod de a înţelege aceste re­ nul Revoluţionar al Cubei 10 emiţătoare radio, I 080 cu­
în avionul prezidenţial „Cara­ cooperare şi colaborare eco­ laţii Şi Ia poporul francez, la conducătorii Fran­ tii super Lumiqet, 167 Talkie-
velle", care decolează cu di­ nomică dintre S.N.l.A. şi pa r­ ţei. C onvorbirile purtate pînă acum ne îndrep­ (Urmore din pag. 1) W alkies.
recţia Toulouse, prima etapă a tenerii români vor ii, an cu tăţesc să afirmăm aceasta- Guvernul Revoluţionar al presional de amploarea dis­ Din R. F. a Germaniei au mai
vizitei oficiale în sudul Fran­ an, tot maf bune, spre binele In ceea ce priveşte problemele Internationale, Cubei a donat 50 000 dolari trugerilor materiale pro vo­ anunţat donaţii firmele : ,)Dus-
ţei. ambelor popoare. trebuie să spun că discuţiile au fost deosebit de Dar. acestor noţiuni de Interes li se alătură In contul fondului pentru cate dc inundaţiile din terlo h'1 — 2 000 mărci, „H e r­
Pe aeroportul din Toulouse, Străbătînd cîteva carliere pozitive. Cred că şi dl. preşedinte Pompidou c de motive de sentimente, ceea ce dv. ati numit tra ­ recuperarea daunelor pro­ România şi că. deşi Cuba mann K olb" — 3 000 mărci $1
aceeaşi părere. Desigur, cercul problemelor dis­ diţie, adăugind că ar trebui ca această tradiţie vocate dc inundaţiile din are posibilităţi materiale „T ra u b " — 5 000 mărci.
România.
cutate a fost foarte vast. A m discutat, în prim ul să fLe menţinută şl reînnoită între Franţa şl foarte reduse, guvernul re­ Firmele engleze „N ational
România, între cele două popoare. Cu ocazia transmiterii do­ voluţionar a hotărtt să a­ W estminstcr Bank Ltd" şî
rind, desrpre relaţiile dintre Franţa si România,
Intilnirea tovarăşului despre posibilităţile de a asiqura ca colaborarea M ai este încă şl altceva, şi anume — o atrac­ naţiei, m inistrul de externe corde un ajutor care să „M orqanite International Ltd"
dintre Franţa şi România să se dezvolte în toate ţie specială care ne face să dorim să cooperăm şl cubanez, Râul Roa, a men­ marcheze o dată mal mult au subscris la fondul de a ju ­
torare 2 400 şî, respectiv, 840
să ne cunoaştem mai bine. sâ ne interpătrundem
ţionat că prim ul
ministru.
Nicolae Ceaiisescu cu con- domeniile. pe plan cultural nu numai prin schimburi turis­ Fidel Castro, l-a însărcinat solidaritatea poporului cu­ dolari. Dc asemenea, firmele
Ne preocupă, de asemenea, problemele euro­
„V/oolcombres Ltd", „Johnson
pene. Noi trăim în Europa. Iar Europa este lea­ tice, dar, de asemenea, prin schimburi de tineri să comunice că guvernul banez cu poporul frate Progress“ , „Boqqîan Co" şî
şi specialişti.
ducători ai Partidului gănul civilizaţiei moderne, deşi este tot atît de M ai există ceva mal preţios încă şl care nu cubanez esle puternic tm- român. „H o lliş Ltd" au donat In total
adevărat că în Europa s-au purtat în secolul
nostru două războaie mondiale 5 sîntem intere­ este prea răspindit In lumea de astăzi — un anu­ 672 dolari.
saţi ca 1n Europa s5 nu mai pornească un al mit mod de a concepe relaţiile Intre naţiuni. Dv. Firma austriacă „Evg-Entwik-
Comunist Francez treilea război, ca întregul nostru continent să şi noi avem o cvasiidentitate de vederi. Principa­ Prim-mînistrul ad-interim al lung und Verw ertunqs Ge­
devină un continent al colaborării şi păcii. Ştim lul nostru obiectiv esle să asigurăm, să m enţi­ Asociaţia de prietenie Japonia- sellschaft M, B, H." a con tri­
că sini încă multe probleme spinoase în Europa, nem şi, dacă va fi nevoie să restabilim pacea Noii Zeelande, J. R. Marshall, România, au fost colectate buit la fondul de ajutorare
Miercuri, 17 iunie, tovarăşul )a|iile dintre cele două par­ dar avem convingerea că este posibil ca popoa­ Noi dorim pacea cu întreaga lume şi. în prim ul a trimis prin ambasada româ­ 1 100 obiecte de îmbrăcăminte pentru înlăturarea urm ărilor
Nicolac Ceauşescu, secrclar tide. piccum şi probleme ale rele Europei să înfăptuiască năzuinţele lor de rînd pe continentul european In acelaşi timp, nă din Japonia preşedintelui şi încălţăminte, pe care Com­ inundaţiilor cu 100 000 şilingi,
general al Parlidului Comunist mişcării comuniste şi munci­ pace. colaborare şî prietenie. dorim să fim noi înşine să fini independenţi, să Consiliului de Stat al României. pania aeriană scandinavă iar firmele „O qusa" şi „Folien
Român, preşedintele Consiliu­ toreşti internaţionale. Am discutat în cadrul con vorb irilor noastre ne păstrăm în cadrul relaţiilor noastre, oricare Nicolae Ceauşescu, un mesaj S.A S s-a oferit să le trans­ Vogel" au donat in total 5 500
lui de Stat al Republicii Socia­ La convorbire au participat despre Indochina. Franţa, mai mult dccît Româ­ ar ii ele, originalitatea personalitatea noastră, de compasiune Iii leqătură cu porte gratuit pînă la Copen­ Şilingi.
liste România s-a înlilniL cu tovarăşii llie Verde|. membru nia. are vechi leqătur! cu această zonă a lumii. să rămînem noi înşine. inundaţiile din tara noastră. haga. Cetăţeanul Fischer Carl-
Totodată, a trim is un cec în
tovarăşii Georges Marchais ■ al Comitetului Executiv, al Noi considerăm că este posibil să colaborăm îm ­ In aceasta vom găsi, pentru convorbirile ce valoare de 5 600 dolari S.U.A. Comitetul israelian pentru Heinz, care se află în prezent
secretar general adjunct al Prezidiului Permanent at C. C ., preună spre a se ajunge la rezolvarea pe cale vor avea loc în anii viitori, baza cea maî sigură “ donaţia guvernului Noii ajutorarea sinistraţilor din în localitatea Gera, din R. D.
Partidului Comunist Francez. al P.C.R.. prim-vîcepreşcdintc paşnică a problemelor, ca popoarele lndochinei pentru organizarea relaţiilor noastre. România a hotărît să doneze Germană, a oferit 5 Io sută
Raymond Cuvoi şi Gaston Plis- ol Consiliului de Miniştri, şi să fie lăsate să-şi rezolve sinqure problemele, Cu acest qînd. domnule preşedinte doresc să Zeelande pentru ajutorarea re­ 50 vaci de reproducţie si circa din salariul său, pînă la sfîr-
sonnicr, membri ai Biroului Constanlin Flitan. membru su­ fără amestec dinafară. Noi avem convinqerra c3 răspund invitaţiei pe coie binevoiţi să mi-o adre­ giunilor sinistrate. 3 000 găini de rasă. şitul anului, angajîndu-se tot­
Politic, secretari ai Comilelului pleant al C. C. al P.C.R., am­ in această direcţie Franţa poate aduce o con tri­ saţi mie şi soţiei mele. Federaţia organizaţiilor fe­ Organizaţiile ,,3'Nai B rilh " odată să lucreze şi în fzilele
Central al Partidului Comunist basadorul României la Paris. buţie preţioasă. Ridic paharul în cinstea poporului român, a meilor japoneze a donat suma Şi „ Hillcrest Jewish" din libere, contravaloarea urmînd
Francez. Intilnirea s-a desfăşurat în- Am discutat, de asemenea şi despre sîtuatia prieteniei popoarelor român si francez, în sănă­ de 50 000 yeni şi 3 colpte cu S.U.A. au subscris la fondul de a fi depusă la fondul de a ju ­
In cadrul înliln irii, au fost tr-o atmosferă caldă, tovără­ din O rientul Apropiat. Ne preocupă aqravarea tatea doamnei Ceauşescu şl a dv., domnule pre­ îmbrăcăminte. ajutorare în total 1 200 dolari. torare.
abordate probleme privind re­ şească. . situaţiei din această zonă a lu m ii şî dorim ca şedinte, în cinstea dv., a tuturor. In urma apelului lansat de Pentru ajutorarea zonelor si­ (Agerpres)
Redactio ţi administraţia xiarului : Deva, itr. Dr. Petru Groza, nri 95. Telefoane! 12317 ft 11273. FI porul i întreprinderea poligrafică Deva. Ï1ÛA9