Page 6 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 6
2 DRUMUL SOCIALISMULUI -Q Nr. 4791 ® MIERCURI 3 IUNIE 1370
OAMENII MUNCII HUNEDORENI RĂSPUND CU
mimmmxaB l M l M H M t t M ' n K V H n L- aflBmMmtm
ABNEGAŢIE Şl DĂRUIRE CHEMĂRII PARTIDULUI
Dezvoltarea zootehniei Consiliilor populare îe revin
a p re ţu rilo r de cumpărare vor sarcini de mare răspundere
determ ina cu siguranţă un salt
(Uim ore dm pag. 1}
substanţial în ceea ce priveşte
Îm bunătăţirea a c tiv ită ţii In
sectorul zootehnic. O măsură
obţinute In sectorul socialist Im portantă care va avea un
Si realizarea In 1980 a cite efeot p o zitiv asupra sp o ririi pe arma In u n d a ţiilo r. A u fost ste In in te nsificarea m u n cii
1)7 kq carne In viu, 309 l e fe ctivu lu i da bovine prin (Ufinore din pag. 1) form ate echipe care au trecut pentru realizarea sarcinilor e
lapte şi 238 oufi pe lo cu ito r creşterea Indicelui de n a ta li la repararea şcolilor, a u n i conom ice — înd eplinirea pla
fată de 63 kq carne, 172 1 lap tate, este acordarea unei p ri tă ţilo r sanitare, căm inelor c u l nului şi angajam entelor in In
te şi 168 oua In prezeDt — pu ma de 300— 500 lei cooperati turale, se d iilo r c o n s iliilo r popu dustria locală, tn gospodăria
ne în atenţia organizaţiilor da velor agricole, m em brilor coo terlale de construcţii- La pro lare. u n ită ţilo r de desfacere a comunală — Intensificarea ac
partid, a c o n s iliilo r populare, peratori şl produ cătorilor In punerile făcute s-au p rim it produselor alim entare şl In tiv ită ţii pentru însăm întarea
con ducerilor uD ltfifllor agrico d ivid u a li pentru flecare Ju- deja re p a rtiţii. NI s-au alo dustriale. Aş vrea să relev te re n u rilo r Inundate şi în tre
le, a tu tu ro r crescătorilor de nincă la prim a fătare. Crea cat Însemnate ca n tită ţi de c i faptul că spitalul din lila a ţinerea c u ltu rilo r. In sectorul
animale, problem e com plexe şi rea p o s ib ilită ţii pentru mem ment, cărămida, ţiglă, teblă fost pus deja In funcţiune, că legum icol care a avut cel mal
sarcini de mare răspundere. zincală. otei-beton. cherestea, se lucrează Intens la repara m ult de suferit, organele noas
brii cooperatori şl producăto carton asfaltat şl alte m ateria
Pentru finalizarea obiectivelor rea şcolii. Considerăm in iţia tre vor trc ln il să sp rijin e coo
rii In d ivid u a li de a cumpăra le necesare refacerii lo cu in ţe
ce revin Judeţului nostru din tiva de a se organiza echi perativele agricole de produc
anual de la stat clte 100— 150. lor. urm ind a fi d istrib u ite pe
program ul naţional au loat pe de pensionari care să aju ţie tn vederea plantării în
kq porumb. In lu nctie de can bază de tabele întocm ite de
stabilite o serie de masuri. In te cetălenii din satele calam i cîmp a unor c a n iilă ţî cH mai
titatea de lapte marfă livra tă consiliile populare. In acelaşi
princip al urm arindu-se orien pe bază de contract, precum tate ca deosebit de valoroasă mari de legume pentru sezo
tarea e fo rtu rilo r spre dezvol timp, au fost luate măsuri şi ne va da posibilitatea să le nul de toamnă asigurînd ast
şl scutirea de im pozit pentru centru intensificarea a c tiv ită ţii fel Şi cu p o sib ilită ţile noastre
tarea bazei lehnlco-m aterlole putem oferi cetăţenilor un a-
un num ăr de vaci egal cu nu pe şantierele de con stru cţii în
a zootehniei, concentrarea şl mărul de vite i contractaţi şl |ntor concret pentru refacerea o n p rnvi/ io na re cit maî bună
specializarea producţiei, e x tin liv ra ţi, reprezintă măsuri de o aşa fel îneît să putem preda gospodăriilor lor. între p rin d e a populaţiei.
derea com plexelor lnlercoope- deosebită Însemnătate In con- noi apartamente populaţiei- rile in dustriale s( economice Pe de allă parte este nece
ratiste de creştere şl Inqrăşa- te rtu l preocu părilo r şi al efor- In alentia noastră a stat şi m ari din Judeţ au acţionat $1 sar ca organele locale ale pu
re a anim alelor, corelarea e lu rllo r depuse tn scopul valo Meconizotorul Cornel Niculescu se străduieşte sâ execute în condiţii agrotehnice supe repararea sediilor in s titu ţiilo r ele cu prom ptltudlne trlm ittn d , te rii şi adm inistraţiei de sfat
fective lor cu p o sib ilită ţile de rific ă rii superioare a recurse rioare praşilo a doua la cultura cartofilor pe una din tarlalele cooperativei agricole din Timpa. sociat-cullurale din lo c a lită ţi In afara orelor de program şi să organizeze în continuare
sporire a producţiei de n u tre lo r de sporire a şeptelulu! şl le care au avut de suferit de dum inica, m uncitori calificat! acţiuni de m obilizare a mase
ţuri, Îm bunătăţirea raselOT de a producţiei anim aliere. T o t pentru refacerea In s titu ţiilo r lo r de cetăţeni la o muncă
animale şl altele. Îndeplinirea odată. de<jTevarea de Im pozi soclal-cultnrale. pentru a sp ri susţinută pentru buna qospo-
sarcinilor propuse necesita ca te a m aterialelor de construc r > jin i cetăţenii la refacerea qos- dărire şl înfrum useţare a lo
un ită ţile agricole cooperatiste ţie. a In sta la ţiilo r de pre qă tl- Integrlndu-«« acţiunii întregului Industria judeţului Hunedoara podâriei Şl co n stru cţiilo r dis c a lită ţilo r.
şi de stal sa facă, In perioada re a furajelor, u tila je lo r şl ma popor d» ajutorară o celor lin li- truse de apă. Pe Ifngă aceas Prin m ăsurile carp au fost
urm ătoare, in ve stiţii In valoa tnoţl, o |e iâ m ln te l« culturóla din ta. cooperaţia de consum sl luate de biro u l C om itetului
şin ilo r destinate m ecanizării judatul nostru ou organlxot |l
re de circa 300 m ilioane le!, cooperaţia meşteşugărească au judeţean de partid, de C om ite
lu c ră rilo r tn zootehnie, tlv îa - continuó sâ o rg o n lie ia ipoclaco-
din care o mare parte vo r M te com plexelor intercoopera- le. ¡or banii o bţin u ţi In urma a îndeplinit exemplar prevede organizat erhine com plexe din tul exe cutiv al C o nsiliu lui
alocate din fondurile ce n tra li tlsle şl ferm elor zootehnice de în co tâ rllo r itn t donaţi In contul m uncitori ca lifica ţi care să popular judeţean prin modul
zate ale statului- A plicarea tip Industrial se înscriu ca o- celor « in u tra ţl Sini acţiuni cor« execute prestări de servicii, cum s-a acţionat pînă tn pre
in acest« ma-nenio capâlâ semni
program ului Impune, concom l- bieotlve ou efecte po zitive a fic a ţii majora. Ele dovedesc câ prin cooperative, tu tu ro r ce zent, există perspectiva ca in
lenl cu in v e s tiţiile de am ploa supra Inten sificării ritm u lu i de ari111¡I omotorl oote urcó pa ica- tăţen ilo r care le solicită. Toa tr-o perioadă cil mai s n irM
re, aşa cum se arata In recen no cotei de culturo iau clubu rile planului pe cinci luni te aceste acţiuni vor trebui de tim p. viata din lo ca lită ţile
dezvoltare a zootehnici. lui. o câm lnulul cultural, sini
ta hotărîre, sporirea Şl o mal P o trivit prevederilor holă- con jlie nţj da p lird a rlle grei« p i coordonate .şl organizate şl în M ntuBe de inundaţii să re in
bună aşezare a p re tu rilo r de rtrll, fon durile necesare aco core le-a suferii ţa ra de pe urma continuare de către consiliile tre tn normal, să ne pulam a
cumpărare a anim alelor şi p e ririi p re tu rilo r de cum păra catastrofalelor Inundoţll. şl se In populare duce co n tribu ţia Ia în d e p lin i
ţi
prin talentul
OCtlv
ca d reo r ó
produselor anim aliere, precum re şi acordarea celorlalte sli- posluneo lor in vasto acţiune de liard lei, ceea ce corespunde mai elocventă o hotărîrll lor ne — Vă rugăm să vă re fe riţi rea în mod exem plar a sa rci
şi adoptarea altor măsuri de m ulente se vo r asigura din refacere, dovedind spirit de soli Urmare din pag. 1) unui procent de 42,7 la sută strămutate de o traduce exem Ia sarcinile ce revin c o n s ilii n ilo r economice ce revin ju
cointeresare o producătorilor v e n itu rile statului şi m ajora daritate, de profund umanism. din planul anual. Evidenţiem din plar în viotâ sarcinile trasate de lo r populare pentru perioada d e ţulu i nostru $i a angajam en
aqricoli, in vederea acoperirii rea p re tu rilo r cu am ănuntul nou realizările excepţionale ale partid pentru normolizoreo vietîi care urmează. telo r suplim entare care au ins*
ch e ltu ie lilo r de producţie şl a- la unele produse anim aliere, şl a tim pului de lucru. Pe aceas constructorilor de la Enerqocon- noastre economice şl sociale, — A ctivita te a de refacere luate. Acesta este răspunsul
siqurării unei re n la b ililă li co avlndu-se tn vedere să nu fie tă bazo, productivitatea muncii structîo şl Energomontof M intia, pentru asiguroreo proqresulu! d i necesită e fo rtu ri deosebite sl oam enilor m uncii din judeţul
respunzătoare, indeosehl In afectată ridicarea salariului Gestul umanitar care o dată cu conectarea gru In vIltoT. A ju to ru l cel mal de Hunedoara pentru g rija pe ra
rrrş le rra bovinelor, vacilor de real at oam enilor m uncii sta a sporit peste prevederi, nivelul pului nr. 2 Ia sistemul energetic namic şi înflorirea României so preţ pe care-1 vor acorda con re partidul şi statul nnslru
lapte şi porcinelor. b ilită tn actualul plan cincinal. al artiştilor de depăşiră pe 5 luni fiind în cialiste. s iliile populare trebuie să con- ne*o poartă.
Un calcul estim ativ arată că Demn de re ţin u i este că la prezent de 1 070 leî pe saloriot. naţional raportează m aterializa
prin m ajorarea diferenţială, In unele sortim ente de lnrq con Ansamblul acestor reolizorl de rea unul volum de lucrări repre
lunctie de calitatea produselor sum — carne de o anum ită amatori Incontestabilă valoare - pentru zentând peste 54 şl respectiv 45
şi perioada de livra re , a pre calitate unt. slănină eîc.. se obţinerea cărora colectivele de Io sută din pionul anual Aees-
tu rilo r de cumpărare, cu înce m enţin actualele p re tu ri, ofe- siderurgişti de la Hunedoara şl
pere de la 1 iunie a.c., la car rlndu-se astfel posibilitatea să te rezultate, cărora li se adouqâ
nea de bovine adulte, porcine, nu fie afectat buqelul fa m ilii A u le I. colectivul teatrului de Călon, minerii de la Lupeni, cele dobîndite de către colecti
muxicâ
[apte de oaie şi de vacă, coo lo r cu ve n itu ri mal m ici. p o p u ji. in te rp re ţii do case, de Vulcan, Aninoaso, Teliuc sl vele I.C.S H , T.C.M.M. Petroşani
dii n
ca d ru l
popul a<¿
perativele agricole ş ifc produ cu Hui 6 din H l jn edooirQ ou pre Borza, chjmiştii de Io Orăştie,
cătorii in d ivid u a li din ju d e lu r ‘ O subliniere aparte necesită Leoio i un ip e clo co ! Cu „ M i c i i şi T.l.C, Deva, ou determinat ca
Intensificarea preocupării tu mu je b e to ri" Io Oro jt ie )i unul lucrătorii de la U.M M R. Sime- procentul de lucrări de construc
anstru vor obţine. In acest an, de irtuileâ'
turor lu cră to rilo r din a g ricu l po a u la râ Io Boj. iot ria, I.M.C, Bîrcea. I.I.L. Hune
v e n ilu ri suplim entare care de lu m o o b ţin u in UTmo incosâ- ţii montaj pe ansamblul judeţu
tura Judeţului în vederea Îm i ilar
păşesc 2 800 000 lei. De aseme a fo ii d on ată î n s p rijin u l doara şi Petroşani au muncit cu lui să se ridice Io 42.3 Io sută
bu nă tă ţirii substanţiale a o r celor lovi 11 de c o lo rm io U .
nea de cîşlig u ri im portante For m o lia de te a h u o c I ubui u i o adm irabilă dîrzenie şi bărbă
vor beneficia şi în tre p rin d e ri ganizării a c tiv ită ţii in fermele „S id e rurgi Jiul' dm Nu ned oora. din pionul anual
de animale, puntnd un accent ţie - deschide perspectiva co la
le agricole de stat. ■ n timpul pregătirii intense pentru Bilanţul de prestigiu pe care
foro de tonă o festivalului tea
Se rem arcă faptul că In ceea perm anent pe reducerea chel finele primului trimestru toate oamenii muncii din economia
ce pnveşte specia bovine, este tu ie lilo r m ateriale şl creşte uelor populare, ce n owut loc colectivele "industriale hunedo- judeţului Hunedoara îl rapor
Io Smoic, cu pieso ..Copocrl mor
stim ulată îndeosebi livrarea rea p ro d u c tiv ită ţii muncii, pe in picioore". o prexentot in da rene să raporteze realizarea in
sporirea electivelor şi a p ro Io de 27 moi un spectacol cu tează Io finele celor 5 luni re-
anim alelor la calitatea I, unde omintUu piesă pe sceno clubu
s-a stab ilit o m ajorare a pre ducţiei anim aliere — condiţie lui. Bonn incosoţi ou fost donoţi tegrală a tuturor indicatorilor de r rezinlă o contribuţie de seamă
ţu lu i de cum părare de aproa- hotărltoaTe pentru creşterea In contul i in m t o ţ i l o i . lot in ocest plan şl a angajamentelor supli Io vasto operă de refacere o e
re n ta b ilită ţii şi eliclen|el sec cont ou fost donoţi |l bon,j
pp 27 la sulă — respectiv de mentare. conomiel şi vieţii sociole a tării,
1.70 lei pe kg. A stfel, pentru to ru lu i zootehnic. Aplicarea strlnţi Io spectocoljl folcloric
susţinut lot pe sceno clubului }i
recentei h o tă rlri creează un Pentru o întregi bilanţul rodnic constituie dovada reală. Io d i
un animal In greutate de 400 de Io cel de teotru preieniat Io
kq predat Ia această ra lItale, cadru favorabil m aterializării Sinaia în faţo publicului din Io al celor cinci luni de muncă, mensiuni impresionante, o dra
producălorul va Incasa în plus acestor obiective lapt. ce se colilote. trebuie remorcată eloqios şi oc- gostei şi ataşamentului profund
I ii ocesle iile
olte
colective
o sumă de 630 lei lată de ve va reflecta în asiqurarea unei de artişti omotori prezintă spec tivitateo din domeniul investi al colectivelor muncitoreşti hu-
tor mai hune aprovizionări a
chile preturi practicate pină tocole in sprijinul celor loviţi da ţiilor. Pe total judeţ s a executat
acum. A van taje le incontesta populaţiei cu produse aqro- stihiile notum. nedorene fotă de politica p a rti
bile oferite de noua aşezare alim eniare. M. B. in cele 5 luni un volum de in dului nostru comunist si condu- Proiectanţii din Deva s-au angajat sa dea înfăţişare nouă străzii Hâroului.
\ _________________________________ vestiţii în valoare de peste 1 mi cereo sa încercată, expresia cea
Scrisori sosite Ia redacţie
Vom obţine producţii mari Generator — sentimentul • iol penlru lenjerie de corp |l o ________________________________________ ♦
pereche de pantofi _ atunci cum
părate din m a ga iin . Am bănuit că
nu tim p u l il îm piedicase pe omul
ocela — Oscar W eltie» pe numele
sau - să ia chem lna, să cumpere AJUTOR FRĂJESC,
să donexe obiecte
AfSep-
la ie
stituirea fondului de stat cu duceriî fu rajelor. strîngînd solidarităţii umane numai lucruri noi Tn contul 2 000
Încă 60 000 1 lapte. 5 000 kg şi depo/.itind n u tre ţu rile lără depusese in numerar 300 lei Alt
(U rttw ift dm potj ; , ij caş 51 20 capete tineret bo pierderi, prin reducerea chc*I- g a it profund omeneic : pensionaro
de 01 de oni, M o lild a G hiani, a
vin. Vom urm ări însă ca. In tu ie lilo r m ateriale, sporirea prim it un pochet cu lucruri noi de
Trec »linie pe şoselele ţâ rii co- Io rude. A cedat totul S inistraţi PLIN DE OMENIE
funcţie de p o sib ilită ţile ce le indicelui de natalitate şi o r tovancle omeniei. Şoferii ou U 'lot seşti |i despre care nu |ti> decrt
lu a te In mod superior, ast avem, să suplim entăm ca n ti ganizarea judicioasă a mun că va o ju n g e Io un om a lia t in lor. M ano M âneieu n-ar fi vrut
ce e odihno M ii de fire ie uneic nevoie. nici măcar s o i o pară numele ca
lol in cit să obţinem produc tăţile de produse re le vom cii in cadrul lerm ei de ani pentru ojutororeo unei Ion« sinii- Trebuia io plece spre Deva un donatoare. Inventarul donat : 67
ţii mai mari de târne şi lapte, livra statului Făcînd un i ni- male. Stim ulentele ce se a Irole La unul din aceste copete transport Cu obiecte }■ centrul se de obiecte de îm brăcăm inte ţi un ,,Apa a dărtm at p e re ţii ca p liv it grtul. C ooperatorii noş
cu che ltuieli reduse. Din a- cu) sumar, cm constatai că cordă pe baza recentei ho de fit _ centrul de colec închisese In oceo si. ,,Vo rog sâ cărucior nou pentru copii. sei noastre A distrus şi a dus tri sînt ho tărîţi să realizeze in
na li/a reali /u rilo r de pină pentru produsele ce le vom tă rlri reprezintă o pîrghie de Gesturile acestor oomenl sini e- tot ce era în ea. Eu. cu soţia, acest an pro du cţii c il mai
tare a obiectelor şl ol menielor d n p rim iţi ş| obiectele mele. sini nu
ac uni ţ>c desprinde faptul că livra , ca efect ol m ajorării seamă In finalizarea o b ie cti donaţi'e da Io O ro jtia — om in li I - mai lucrutl noi — se ruga un om. d ificaioar« Ele iivorâsc din c«l eram în pod. P ericolul ne pîn- mari ta hectar" — ne-a com u
Iii unii indic alnri sarcinile şi aşezării p re tu rilo r, înca velor ce ne revin din Pro n il din nou sem nificaţia gestului de N-om avut llm p 16 le odue pină mai profund sentiment al solldo- dea viata. A tun ci au ven it in nicat Ioan Pulea, preşedintele
rlr* plan se inlăpluiesc cu săm ve m lu ri suplim entare in gram ul naţional privind dez o dono : o dona un obiect de ocum* Adusese 11 metri de plnxâ fU â lii umone a ju to ru l nostru doi oameni : C A .P. Boşorod.
m k 'c ('■>• Itu iwii)¡ti ii, in ceea ce valoare de peste 50 000 lei. voltarea zootehnici şi creş care nici n-ai apucot iâ te folo pentru cear|of, 10 metri de mate- I. c. CJheorqhe Bonta şi Ion C ărpi- Din Jieţ, sat In Valea J iu
p n v .ş to clei iive le de bo vi In acest scop, avem în vede nişan. Inotînd prin apă pină lu i care numără abia 150 de
terea producţiei anim aliere la brlu. sub o ploaie rece şi
ne. lată de planul anual ca re intensificarea e fo rtu rilo r fam ilii, au p o rnit în aceste zile
re prevede să ajungem ,1a si aplicarea rle măsuri chib în perioada urm ătoare. deasă cei doi oameni ne-au spre sin istraţi aproape 900 de
un e fe riiv de 600 capele zuite care să perm ită o b ţi salvat. Dorim să ne exprim ăm kg de alim ente (slănină, fă i
din tare 220 vaci cu lapte nerea produselor de calitate deplina noastră recunoştinţă nă, brînză. cartofi, ulei. ouă),
au:m deja asigurate 610 ta ce le-o purtăm pentru fapta articole de îm brăcăm inte şi
pele din rare 245 vaci cu superioară, pentru care se lor plină de om enie". Am re altele. Tn afară de aceasta, lo
lao’ r- De asemenea, depăşiri prevăd preţuri de cumpărare îmi xfnt dragi albinele, Sapele lor, şi ttrndcoapele şi zut sălciile cu pricina, cu co astuparea rănilor adinei ale dat un fragm ent din scrisoa c u ito rii Jie ţu lu i au depus o în
substanţiale s-au înregistrat mai stim ul alivp. primăvara, cind aa fitra zvâc lopeţile din braţele lor, vuiau roanele aproape îmbinate, ogoarelor. rea fam iliei N icolae Semcov, semnată sumă de bani tn con
neşte din tind , ia r ele, pe ne ca stupii. răsucite grotesc Intr-o parte. — Asta-i m uncă dc băr din Deva. str. E. G ojdu, nr.
la livrarea tin e re lu lu i bovin, Stă In posibilitatea noastră tul 2 000. Spre lauda lor, din
ştiute drumuri aeriene, vin Stăteam pe coama dealului, — Acum o sută de ani, de baţi, fetele n-au ce căuta ! — 17. Rînduri îndeajuns de edi
pierlîndu-se în plus 62 de a să întreprindem acţiuni e- doldora de miere. şi toţi tmi spuneau că locul aici se scotea sare — a in tra t a glumit elevul Ion Mestecă- ficatoare pentru cu ra ju l şl o- cele 150 de fa m ilii. 102 şi-au
nimale. nerqice de ridicare a renta Şi am certitudinea cd din acela a fost undeva, cu o în vorbă un sătean. Izvoa- neanu, către o colegă ce să menla de care au dat dovadă Înscris pînă în prezent numele
pe listele de ajutorare a sin is
Pină la s flrş ilu l anului, b ilită ţii sectorului zootehnic moşl-strămoşl aşa se fntîm- pa, la doi paşi de el, cu tir- cel doi oameni, tra ţilo r. Un cald gest de ome
Im mei zootehnice tl revine prin folosirea gospodărească pld. năcopul. „Detaşam entul de p io n ie ri nie.
Agneta Baboş, căci aşa se al clasei a VM I-a B. de la L i
sartina să contribuie la con a suprafeţelor destinate pro- Anul acesta Insd apele au numea fata, i-a răspuns, pre- Radlocluhul judeţean, prin
muşcat veninos din pămin- făeîndu-se supărată : ceul din Ghelar, a luat in iţia tovarăşul Gheorghe P antili-
turi, holdele au murit înainte STUPINA UMANA — Noi am venit să fn - tiva a ju to ră rii ele vilo r din ?.o* mon, ne com unică » „fn p e ri
de a se împlini tn pline, iar t’ăfăm geografie... Formarea nele sinistrate — ne scrie p re oada in un daţiilo r, m em brii ra*
oamenii şi-au ascuns fruntea reliefului, de pildă, se poate şedinta detaşam entului, eleva dîoclubuhii au asigurat se rvi
tn cute. N-au mai avut. timp „citi" bine aici... Ileana M athe. Le-am trim is ciul perm anent la staţia de
•îrt tresară la cîntecul ciocir- — Nu aveţi profesor — 120 caiete. 40 de creioane o em isio-recepţie, inform indu-se
liei şi nici la chemările si biecte de îm brăcăm inte. Sîn- reciproc cu radioam atorii din
i-am încercat eu tem zl de zi alături de ei şi
nistre, din qrlne, ale pitpa swfă de metri către vtrf. O rele aveau toate apă sărată... — Ba da d ife rite zone ale ţă rii asupra
lacului Au rămas mintoşi livadă dc pruni coborise a- — Nu mai există nici li Aveau dreptate copiii. A le îm părtăşim necazurile“ — in u n d a ţiilo r. La tra ficu l radio
se Încheie scrisoarea.
lingă ape. cu unelte in ţnoape de malul Mureşului. nul ! Le-a înghiţit dealul colo. tn mijlocul lor se gă de urgenţă, organizat de Ra-
miini, au răm as la poarta ce Incredibil, şi totuşi se ve — a adăugat alt om, trist. seau, cu lopeţi In mtini doi „P lo ile torenţiale căzute In diocIubii 1 central, s*au eviden
tăţenilor şi satelor lor na dea clar că fişîa albă a şo Simţeam (n acel moment dintre dascăli : Zorina Ti ultim ele zile au scos din mat ţiat Petre D o rob anţj. Petre
tale. pe baricade sfinte, sd selei venind dinspre Băcăinţi că acolo se va naşte o legen mar şi Marcel Anghelache. ca lo r apele rtu lu î Bărăcea, Negulescu, Dona Pom piliu. Pu-
fină piept puhoaielor lichide. care s-au revărsat peste su qen Badea. A lţi cinci rad io
se înfunda in poala dealului, dă. O legendă frumoasă de Undeva mai jos, elevii Li prafeţele arabile ale C.A.P,
Mie mi-a fost dat, totuşi, continuînd dincolo, după spre ocne de sare şi despre ceului agricol din Geoagiu Boşorod. Au fost Inundate 3 am atori au participat Ia recu
pe aceste meleaguri hunedo- deal, către Homorod Doar oameni care ieşeau din pă- împreună cu profesorul lor, ba cu cartofi. 8 ha de porumb. perarea b u n u rilo r m ateriale de
rene, sd aud şi în anotimpul ochiul minţii o mai putea mint cu ciuberele pline de Adrian Secui, săpaseră un 2 ha sfeclă, suprafeţe semăna la stadionul „C etate". Pe lin
acesta, in adîncul sufletului, vedea întreagă cum a fost. lumina cristalelor. Undeva mal abrupt, trasformlndu-l te cu grlu, m orcovi. varză, gă co n trib u ţia din salariu, do-
acel dulce susttr de albine, trebuia să existe un bot) de într-o pantă lină precum şl fîn a ţu rl naturale. La n^lă sin istra ţilo r, radioam ato
rii din judeţul nostru s-au an
ca un abur alb cc înconjoară Si oamenii aceia lucrau cu adevăr ca în poveştile de Peste tot, pe unde treceau, apelul com andam entului co gajat să pună în funcţiune 20
aceşti ochi ai memoriei, tra-
clipa. Şi totul a fost să se spre zimbrii şi cerbii cu ne cei prezenţi acolo, lăsou am munal de luptă contra in u n de aparate de radio ale cetă
petreacă in ultima zi a ci- sînd peste deal. deasupra stemate. prenta frumoasă a conştiinţei d a ţiilo r au răspuns un mare ţen ilo r din Deva. care au fost.
reşa rttlu i, duminică... fostului drum. unul nou. lor şi a chipului lor înnobilat număr de cooperatori, membri
— Sălciile alea, patru, au Am plecat către ..băieţii deteriorate în urma in u n d a ţii
Eram pe dealul care a albaştri", cum ii. numise moş dc muncă. ai gărzilor patriotice, care au lo r".
mers (la propriu !). aproape fost colo lingă băieţii albaş Avon. şi am intrat uşor in Iar eu. acolo lingă ei. sim ridicat diguri penlru a lim ita C'îtcva fapte de ajutorare
o săptăunînă, înghiţind şosea tri — mi-a spus moş Aron vorbă cu ei. Erau elevii. Li ţeam adine, tn inimă acel distru ge rile apei. In zilele im e ŞÎ omenie ale acestor zile.
Incob, un hătriu dc 71 ani
ua ce leagă Homorodu! dc din Geoagiu. ceului feoret/c din Simena zr an chemător de sluvină diat urm ătoare cooperatorii Cileva. penlru că au Iost mii.
Băcăinţi. Pămînttil, deşi ver şi veniseră hi frunte cu se umană, tinde totul este înăl noştri au ieşit In număr mare sule de mii. Ele vorbesc eloc
de, se zhircise, îmbătrinind. .. Am privit încotro arăfn ţat In cota comunistă n ma la lu cră rile din cîmp. la ac vent despre spiritul de înaltă
De Io Petroşani, Călan, Haţeq cn şi din satele comunei Sute de oameni, tineri şi dei/etul uscat nl. băt rinului cretarul lor orăşenesc U T C., rilor dăruiri ţiu n ile de reíanme. A fost în
Geoagiu au venit oameni pentru a executa lucrări de preîn- virstnici. erau prezenţi a şi jos, sub un pilc de liceeni Stereo, să-şi pună umărul lăturat nămolul ce acoperea um anitate, despre gra nitu l fră
lim pinare a noi alunecări de teren intre Homorod şi Bă- ţiei oam enilor în învingerea
colo, să-i şteargă ridurile în uniforme albastre, am vă- laolaltă cu virstnicii, ¡centru MARIN NEGOIJA răsadul de varză, s-a pregătii n e w /u iilo r.
eâinţî. terenul pentru plantare, s-au
prăşit ca rtofii porum bul. s-a G. IGNAT