Page 60 - Drumul_socialismului_1970_06

.z o ^ ‘•nnmnniwtmrnt9nniJNi9nMmniirHMtntn9rtit9ffHnw99tnM**

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA?
ê ü J
«c O

PAGINA A IV.A '

j IS Intervenţia reprezentantului

I României la lucrările Comitetului

| Agenţiei Internaţionale pentru |
| energia atomică. |
|

| b Componenta noului cabi- |

| net argentinian

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
| ■ Curier

ANUL XXII. Nr. 4805 VINERI 19 IUNIE 1970 4 PA6INI - 30 BANI

PREŞEDINTELE CONSILIOIUI DL STAT,
întregul. pol unii oi material j i uman al judeţului

PE ŞANTIERELE REFACERII Şl NORMALIZĂRII

Întreprinderile hunedorene să valorifice
Sporeşte cap acIta-!
A
neîntfrziat m arile rezerve privind tea de extracţie j IERI VIZITA FRANŢA
a minei !
i
i
La
minieră ]
Exploatarea
Reducerea importurilor, econo­ cini majorate în producţia i Programul celei de a patra de simpatie şt respect, aşa cum Prezentînd vizita făculă Iert
Dîlja. căreia îi revin sar- j
dc cărbune a Văii Jiului se zile s-a desfăşurat In sudul au fost şi primirea şi atmo­ la Toulouse, ziarul „Sud-
desfăşoară intens importante tării, în Provence, unde au fost sfera care a domnit pînă acum Ouest", unul dintre cele mal
lucrări dc sporire a capaci­ vizilate unele complexe de lu­ In timpul vizitei. mari ziare regionale franceze,
misirea resurselor valutare tăţii dc extracţie. In zona ronne-Languedoc, staţia p rin ­ cetăţenii şl oficialităţile din relevă s u g e s tiv : Preşedintele
crări de hidroam elioraţii din Ga­
Oglindind
prim irea pe care
C onsiliului de Stat al României
1 a minei, brigăzile condu­
ieri
se de minerii loan Bartoş
cunoştinţă
a făcut
şi
şi Petru Moloccu execută cipală de pompare Arîstide Toulouse au făcut-o preşedin­ chipul provinciei franceze cu
Dumond şi staţia de condiţio­
telui Ceauşescu, ziarul
local
lucrări dc pregătire a 3 noi nare a fructelor şi legumelor „La Depeche du m id i" publică aceasta i-a surîs".
Necesitatea imperioasă de a prinderi. împreună ou delegaţii în ultimii doi ani producţia in­ abataje care vor intra in de la Redessau. Vizita a con­ pe larg un reportaj amplu ilus­ In viaţa oraşului, vechi cen­
face in cel mai scurt timp un din partea ministerelor tute­ dustrială a crescut pe judeţ cu producţie la începutul lunii tinuat la Centrul de cercetări trat al vizitei din acest im p or­ tru a) spiritualităţii franceze
cowslderabil salt calitativ al ac- lare şl altor organe centrale, 7,1 la sută, Importul de piese viitoare. Ele vor contribui nucleare din Cadaruche si s-a tant centru economic şi cultu­ meridionale, devenit capitala
tivilăţii In întreaga noastră e­ s-au studiat şl analizat In pro­ de schimb a scăzut cu circa la creşterea producţiei dfc încheiat seara la Lyon. Pretu­ ral al Franţei. Prin titlu ri ca industriei franceze aero-spa-
conomie. presupune o acţiune funzime, la fiecare unitate eco­ 11 milioane lei valufâ. La Com­ cărbune o zonei I cu circa tindeni, în toate locurile v i­ „Se statorniceşte programul tiale şi electronice, vizita pre­
multilaterală şi. energică a unul nomică, ansamblul posibilităţi­ binatul siderurgic Hunedoara, 13 la sulă. zitate, conducătorul statului de cooperare" şi în text. repor­ şedintelui Nicolae Ceauşescu a
complex de factori tehnico-eco- lor concrete şi măsurile ce se numai In cursul anului trecut nostru a fost prim it cu căl­ tajul subliniază cîteva din mo­ constituit un moment remarca­
nomici, capabili. să 'determine Impun pentru diminuarea im­ şi primul trimestru din acest Alic brigăzi dc mineri bil, subliniat în repetate rln-
obţinerea unei înalte eficienţe porturilor an au fost asimilate şi se pro­ specializate in lucrări de in­ dură şi însufleţire de oficiali­ mentele esenţiale şi ideile ge­ duri de edilii oraşului, de re­
în toate domeniile. Intre aceş­ Analizele şi studiile efectua­ duc curent pentru laminoare la­ vestiţii depun eforturi sus­ tăţile locale şi de populaţie, nerale ale vizitei. In comen­ prezentanţii v ie ţii sale econo­
tia, un rol deosebit revine Îm­ te relevă că cele mal mari re­ găre Morgoil sub 12 ţoii, reduc- ţinute pentru avansarea o- care a manifestat pentru prie­ tariul însoţitor sînt prezentate
în
bunătăţirii balanţei de comerţ zerve de reducere a volumului toare pentru cajele verticale pcraţiunilor dc amenajare a tenia româno-franc&ză. relaţiile româno-franceze aero­ mice.
Toulouse — „La Belle Rose"
domeniul construcţiilor
exterior, In sensul creşterii şl de produse achiziţionate din (în colaborare cu U.M. Cugir), puţului principal. Finaliza­ — şi-a luat jo i dimineaţa ră­ navele din trecut şi îndeosebi Conduşi pînă la aeroport de
diversificării accelerate a ex­ străinătate slnt în domeniul cuplaje dinţate (tn colaborare rea acestei lucrări până Ia mas bun de la preşedintele acordul intervenit în prezent prefectul din M id i Pyrennees
portului şi reducerii la mini­ reducerii Importului de piese cu U.C.M. Reşiţa), piese de sfîrşitul anului vo conduce Consiliului de Stat, Nicolae în urma vizitei preşedintelui şl de Haute Garonne, de oficia­
mum a importurilor. de schimb, instalaţii sl utilaje, cuplare din mase plastice (tn la concentrarea transportu­ României. Ziarul publică, de lităţi civile şi m ilitare ale ora-
In acest domeniu. întreprin­ precum şl unele materiale de colaborare cu F.C. Orâştie), cu­ lui şi extracţiei întregii pro­ Petroşani. Dimensiuni ale Ceauşescu, de la soţia sa.
derile dispun de mari rezerve mic tonaj. După cum se ştie, ţite de foarfeci In valoare a­ ducţii dc cărbune dc Io o­ prezentului. Elena Ceauşescu, şi de la per­ asemenea, un portret al tova­
potenţiale care, potrivit sarci­ din cauza dezvoltării rapide a nuală de circa 1,4 milioane lei rizontul 440 al minei. Foto: N. GHENA soanele oficiale române si fran­ răşului Nicolae Ceauşescu şi IContmuarc tn pag. o 4-a)
nilor trasate de conducerea su­ producţiei, respectiv a volu­ valută importate anterior în ceze care ieri i-au fost oaspeţi. date biografice despre persoa­
perioară de partid şl de stat, mului de utilaje şi agregate a­ înlregime din Vesl. O despărţire plină de căldură, nele oficiale care-1 însoţesc-
trebuie identificate, evaluate şi chiziţionate din străinătate, a La Centrala cărbunelui Pe­
valorificate neîntlrziat. astfel crescut an de an şi importul troşani, s-a definitivat tehno­
ca in anul acesta şi, mal cu pieselor de schimb. Studiile logia şi s-a trecut la fabrica­ La Deva
seamă tn cincinalul viitor, să făcute la întreprinderi au scos ţia de serie a stilpllor hi­
se asigure o reducere sub­ In evidenţă că în trecut pro­ draulici pentru susţinerea aba- Tovarăşul Ştefan Voitec
stanţială a importului cesul de asimilare a acestor Liceu cu program special
Pentru traducerea exemplară piese s-a desfăşurat lent şl Ing. ŞTEFAN CORNEA
In viaţă a acestei importante mult sub posibilităţi. activist al Comitetului. de educaţie fizică
acţiuni, -biroul' Comitetului ju­ Se remarcă însă că Incepînd judeţean de partid
deţean de partid a constituit cu anul trecut, volumul abso­ A lătu ri da prog « ie le obţinute în creoreo b otei leSnlco-mo* a îm plinit 70 de ani
patru colective formate din lut al importului de piese de tarlale o societăţii, o d eivoltore vertiginoasă cunoape ţi învă-
membrii comisiei economice, schimb a început să scadă pe ţâ m intu l.
in legătură cu aceasta, redacţia o adresat cltevo întrebări
cadre de conducere şi un mare seama producerii lor în ţară în (Continuare irvpqg. a I fll tovarăşului iile Avrom, inspector generol al Inspectoratului ţco- Comitetul Central al Parti­ Republicii Socialiste România Naţlonale a Republicii Socia­
număr de specialişti din între­ proporţie tot mai mare. Deşi Iar judeţean : dului Comunist Român. Con­ au adresat tovarăşului Ştefan liste România, cu p rile ju l îm ­
— Ce realizări s-ou o b ţin u t in ultim ul tim p pe lin ia dezvol­
tă rii învoţăm inlulul in ju d o ţu l H unedoaro ? siliul de Stat al Republicii Voitec. membru al C om itetu­ p lin irii vfrstel de 70 de ani,
— Partidul nostru a a cord ol jî acordă o g rijă deosebită lor- Socialiste România şl Biroul lui Executiv al C.C. al P.C.R., următoarea scrisoare :
m orii ţl educării noii gen e ra ţii. In u ltim ii ani ou luat fiin ţă in M arii Adunări Naţionale a preşedintele M arii Adunări
judeţul nostru numeroase scoli }) licee. Tot pe oceaslâ linie se
inscrle ţl măsura iualâ recent de in fiin ţo re şl funcţionare. Io ai desfăşurat-o în perioada ţei României cu ţările socia­
Economii prin reducerea Devo. incepind cu anul şcolar 1970-1971, a unui liceu cu pro­ Dragă tovarăşe Voitec, interbelică şi a regim ului dic­ liste, de dezvoltare a relaţiilor
gram speclol de educaţie fizică.
Com itelui Central al Parti­
I. ~ Cind vor aveo foc e ia m e n e le de adm itere in
IX*Oi unde şi din ce probe vo consta eiam enul f clasa a dului Comunist Român, Con­ taturii mililaro-iasciste, alături sale cu celelalte ţări, în inte­
R- — Examenul de adm itere va oveo loc. incepind eu doia siliul de Stat Şi Biroul M a rii de alţi m ilitanţi de stingă so­ resul cauzei socialismului,
de 22 iunie a.c., in localul Liceului pedagogic din Deva şi vo Adunări Nationale a Republi­ cialişti şi social-democraţi, progresului şi păcii în lume.
consumurilor specifice consta din ; cii Socialiste România îţi a­ pentru colaborare şi unitate La îm plinirea a şapte dece­
a) Probe practice, care cuprind :
1. Probe generale o b lig o to rii : dresează calde felicitări şi de acţiune cu Partidul Com u­ nii de viaţă, fii dorim, iubite
— alergare de viteză — 60 m ; urări de sănătate SÎ fericire, nist Român, aportul tău Ia tovarăşe Ştefan Voitec, ani
— sârituro in lungim e, cu elan \ cu prilejut celei de-a 70-a a­ realizarea Frontului Unic M u n ­ mulţi şi muncă rodnică pen­
Un colectiv de la Fabrica chimică Orăş- dc 200 000 Ici anual, iar la nivelul econo­ — aruncarea g reu tăţii cu elan (B 5 Irg ; F 3 kg). niversări a zilei de naştere. citoresc, la înfăptuirea p a rti­ tru înfăptuirea po liticii parti­
2. Probe la alegere in ramuro ip o rţjvâ Io core
lie format din maiştrii Dumitru Domnaru, mici naţionale sfi sc economisească valută. candidatul '(fo ib o l, atletism etc.) ; se in&crle A derînd de tînăr la ideile dului unic. marxist-leninist, al dului şi statului noslru, pen­
losif Romoşan şi Vurni Franci.se a reuşit Jn primele 5 luni ale anului s-a obţinui b) Lucrare scrisă la lim ba română şl m olcm aticâ ; socialismului, pătruns de un clasei munciloare. In funcţiile- tru prosperitatea şi înflorirea
să înlocuiască anumite piese dc schimb dc in acest fel o economie dc cheltuieli în va­ c) Examene oralo Io lim bo română, m atem atică şi istorie. fierbinte patriotism, te-ai în­ de înaltă răspundere încre­ patriei noastre socialiste.
la instalaţia dc oxizi dc fier care sc adu­ loare de 43 000 lei. Această economic, com­ 1. - Ce co n d iţii trebuie să îndeplinească acel absolvenţi ai
şcolii generale, care doiesc să urm eie liceul cu program special rolat activ în rin du rile miş­ dinţate, ai adus o contribuţie
ceau din import cu acelaşi tip de piese con­ pletată cu reducerea consumului specific dc de educaţie llilc ă ? cării munciloreşti din tara de seamă, alături de ceilalţi Comitetul Central
fecţionate) In atelierul fabricii. sodă calcinată, sulfat feros şi alte materiale, R - C on d id o ţil cu vizito m edicală efectuată se pot înscrie noastră, ai parlici.pat la lupte­ conducători ai partidului şi al Partidului Comunist Român
Valoarea acestei raţionalizări rezidă in asigură încadrarea în normele dc cheltuieli pînâ in ziua concursului, la secretariatul şcolii sportive, cu sodiul
ic Liceul pedagogic din Deva, strada B a riţiu nr, 2, telefon 12683, le sociale im potriva exploată­ stalului, la înfăptuirea re vo lu ­ Consiliul de Stat al
faptul că piesele dc schimb sc realizează prevăzute in proiectul noii secţii dc pig­ unde se primesc şi Inform aşi suplimentare. rii burghezo-moşiereşli. a fas­ ţiei populare Şi construirea so­
la un preţ dc cost foarte redus, ceea ce a menţi metalici, cu 7 luni înainte dc termen. Aş dori să mol precizez că pentru elevii din alte lo ca lită ţi cismului şi războiului hitle­ cietăţii socialiste, la dezvolta­ Republicii Socialiste România
permis fabricii să înregistreze o economie se asigură cazare şl mosâ la Internat, precum şl faptul că ab­ Biroul Marii
solvenţii acestui liceu, cu examen de bocoloureot. pot urma orice rist, pentru eliberarea tărîi. Se rea statului noslru, la prom o­
facultate. bucură de o binemeritată con­ varea po liticii partidului de Adunări Naţionale a
sideraţie activitatea pe care întărire a prieteniei şi alian- Republicii Socialiste România
M ZORI $1 PiNĂ-N SEAhĂ, CU TOATt FORŢELE PE OGOARE!
lă manuală. Prima praşilă la Se şlie bine din practică, Un calcul sumar evidenţia­
porumb s-a aplicat pe mai bine fără să mai fie nevoie de Cînd buruiana nepăsării este ză că numai pe seama ne-
de 100 de hectare, iar in gră­ nici o altă demonstraţie, că efectuării la timp a praşilelor
dinile de legume se fac lucrări nivelul recoltei la cultura po­ la porumb, unitatea pierde
de întreţinere, se seamănă şi rum bului este influenţat \n peste 35 tone cereale, la care
se plantează legume de toam­ mod hotărîtor de modul cum se adaugă nerealizarea altor
nă. Mal în urmă cu prăşitul po­ slnt aplicate lucrările de în ­ în floare, porumbul rămîne cîteva zeci de tone din cauza
rum bului se află C.A.P. Sîn- grijire. S-a constatat că în- neînsăminţării pînă acum a u-
pelru. In zilele ce urmează aici tîrzierea praşilelor duce la di­ nel suprafeţe de 25 de hecta­
se va primi un cultivator şi minuarea producţiei cu 500—
ţăranii cooperatori vor inten­ 1 000 kg la hectar. Acest ade­ neprăşit. Preşedintele şi re cu porumb. In plus, mai
sifica munca pentru ca în văr incontestabil îl cunosc şi trebuie adăugat că volum u l
cîteva zile să termine şi prăşi­ cooperatorii din Bîrcea Mică. pagubelor este mult mai ma­
tul porum bului. Pioiâ atunci Ţinînd seama de proporţiile re dacă se la In considerare
insă el folosesc atelajele pierderilor ce se pot înregis­
proprii la executarea lucrărilor tra din cauza îm buruienării inginerul sînt buni de pagubă ? faptul că nu s-a prăşit prima
de cultivaţîe. culturilor, se evidenţiază cu oară decît Jumătate din su­
destulă claritate necesitatea e-
In activitatea ce se depune prafaţa cultivată cu cartofi şi
xecutărîi în cele mai bune
pe ogoarele acestor unităţi a- varză de vară, că m orcovii de
condiţii a lu crărilor de între­ Bîrcea Mică (preşedinte losif
grlcole socialiste se evidenţia­ in ziua de 17 Iunie a.c., la La C.A.P. abia se mal disting din buru­
t ă ţăranii cooperatori din b ri­ ţinere a culturilor. Se pare această unitate nu s-a stîrpil, Oană), lasă ca munca fn uni­
Insă, cel puţin aşa reiese din tate să se desfăşoare la intîm- ieni. Iar trifolienele de pe o
găzile conduse de Leontina prin praşile, nici o buruiană
situaţia de pînă acum, că la plare, nu acţionează energic
Popa, din satul Ciopeîa, Leon­ de pe cele 70 de hectare ocu­ Bircea Mică bună parte din suprafaţă (ca-
C.A.P. Rîrcea Mică se în­ pentru a-i determina pe toţi
tina Munteanu, din satul pate cu porumb. Deşi o ase­
Bucium-Orlea, precum şi cel cearcă o tristă experienţă — menea stare de lucruri este maximă Intensitate pentru re ­ cooperatorii să participe zil­
din satul Bârăşti. Dintre meca­ aceea de a vedea ce produc­ inadmisibilă (avind în vedere facerea pagubelor determinate nic, din zori şi pînă-n seară,
nizatori, Radu T âblrţîc este cel ţii „va da natura“ . Numai aşa că in întreaga agricultură se de calamităţile naturale), con­ la executarea lucrărilor agri­ (Continuare in pag. a 2-a)
Pentru a obţine producţii sporite de legume, la coopera­ care a înregistrat cele mai se poate explica de ce, pfaă cere să fie depuse eforturi de siliul de conducere al C.A.P. cole.
tiva agricola din Sintandrei se acorda o mare atenţie executării bune rezultate. Eforturile ce
lucrărilor de întreţinere a culturilor. In fotografie vă prezentăm se depun şi rezultatele ce se
un aspect de la prâşitul verzei de vară. obţin atestă că ţăranii coope­
ratori şl mecanizatorii îşi vor
atinge obiectivul propus : exe­
cutarea lucrărilor agricole în
tim pul cel mai scurt şi în
condiţii agrotehnice superioa­
Hărnicia şi onoarea fiecărui coo­ re ; trecerea cu toate forţele
la recoltarea si stringerea fu­
rajelor.
perator şi mecanizator se mă­ lu crărilor agricole se depun şl
Strădanii pentru executarea
la CA.P. Pui. Numai că ele nu
soară prin orele de muncă ia cîmp sini pe măsura posibilităţilor
şi a necesităţilor impuse
de
gradul de im buruîenire a c u l­
turilor. A ici s-a făcut prima
. Parlicipînd cu lo lij la mun­ tr-un stadiu avansat. In toate
că, cooperatorii din şalele co­ cooperativele s-a efectuat p ri­ N. ZAMFIR
munei Sîntămăria-Orlea. aju­ ma praşilă mecanică şi ma­
tau de mecanizatorii de la nuală pe întreaga suprafaţă de
l.M .A. Haţeq. an reuşit să 92 hectare cultivată cu cartofi, (Continuare in pag. a 2-o)
obţină rezultate bune, întreţi­ iar in cursul acestei săptămîni Aplicarea praşitei mecanice la cultura porumbului este o lucrare hotâriloare pentru soarta producţiei. Foto : V. ONOIU
nerea cultu rilo r aflîndu-se in­ se va termina şi a doua praşi-