Page 61 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 61
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4805 ® VINERI 19 IUNIE 1970
P rofilul moral al omului nou, cluzla 1 Trebuie intensificată
tema DISCIPLINA DE PARTID, DE PRODUCŢIE, CON
conduita etică ţi civică, educa munca de educare a comunişti RADIO
rea Iul In spiritul disciplinei lor, pornind, mai ales, de la
socialiste au constituit cei nou prim iţi în partid. Se
unei ample dezbateri a activu cere, de asemenea, o antrenare PROGRAMUL I : 6,05-9.30 Muiica
9,50
)i a c iu o liio li ; 9.30 Ateneu ;
lu i Comitetului municipal Deva mai activă a cadrelor la viaţa larm o l'O Hetie M ogdtn ; 10,10 C on
al P.C.R. de organizaţie Subliniez aceas de lim bo sponiola ; 10.30 M u iicu u-
Dezbaterile plenare! au relie ta, deoarece slnt cadre cu ţoaru ; 11.09 A rii din operete ; 11,21
fat acţiunile întreprinse de co DUITA MORALA Sl CIVICA — IMPERATIVE munci de răspundere care uita S im lom eila de ion D u n tii/e icu ; 11.45
S loiul m cd.cului ;
12,00 Om m utica
mitetul municipal de partid că funcţia deţinută este o sar popoarelor ; 12,15 Pe itru ije de ch i
pentru popularizarea şl expli f cină de partid şl că. In primul tară 1 12,23 S liin lo Io ii 12.30 M e
carea conţinutului documente rlnd, el trebuie să sc mani lod ii populoio ; 13.00 Radiojurnal ;
lor de partid, al noilor legi feste ca activişti de partid Să 13.10 Avanprem iera cotidiană ; 13.22
Dăscâlescu
*■
de
C am elia
M e lo d ii
elaborate de statul nostru, tn fie promovată cu mal multă Edmond Deda ; 13,45 M utică popu
scopul În tă ririi disciplinei în MAJORE ÎN FAŢA COMUNIŞTILOR răspundere critica, să se cree lară ; 14.00 C aleidoscop m u ilca l ;
muncă si respectării legalită ze atmosfera propice relevării 14.40 P ublicitate radio ; 14,50 Jocuri
populare :
viaturilor ;
Rota
13,00
ţii socialiste — acţiuni a căror deschise a lipsurilor, exigenţă 15,25 C om potilorul soptâm înii — Jo
eficientă e-a reflectat în rea faţă de sarcinile Încredinţate hann Sebostion Bacii ; 16.00 Radia-
lizarea sarcinilor ce au revenit care au dus la desfacerea con locul potrivit. In majoritatea Blrcea sl depozitul central al partid o mal mare preocupare, lectlvulut, grija faţă de soarta — trăsături care trebuie să ca jum ol ; 16,20 Clniece populate ; 16,30
16,43 Clniă
lo n lo ia
Tribuna
radio ;
municipiului Deva din planul tractului de muncă sl destitui întreprinderilor, organizaţiile Trustului de construcţii. folosirea celor mal adecvate planului, faţă de prestigiul u- racterizeze pe toţi comuniştii, •eprerentotivâ a arm atei ; 17,05 Pen
de stat. rea lui Nicolae Marca din de partid s-au preocupat de Se ştie că o acţiune reu forme şl mijloace de educaţie, nltăţll. Constatăm cu satisfacţie toate cadrele. Indiferent de tru patrie : 17,35 Orchestra ,,Barou
Analizînd neajunsurile, lipsu funcţia de director, la sancţio creşterea sl promovarea In şită — de pildă punerea în dis care să asigure o îmbunătăţi o atmosferă sănătoasă de mun răspunderea încredinţată de Lăutaru' ; 18,10 Revista economico ;
m elodie
O
18.30
dum
adresa
pe
rile manifestate privind disci narea inginerulul-sef V irgil posturi de răspundere a unor cuţia obştel, Ia faţa locului, a re continuă a stării disciplina că, de luptă pentru a da viaţă partid. Punînd ordine In ati neavoastră ; 19,00 C a te ta radio :
plina de partid ţi de stat, refe Vane sl a contabilulul-şef M l- oameni cărora nu II se poate unor abateri cum sînt sustra re, creşterea conştiinţei socia hotărtrilor de partid şl de stat. tudinea unor cadre, organiza 19.30 Soplâm ino unul meloman ;
ratul şl vorbitorii au stăruit hal Chlrculescu — sublinia reproţa pregătirea, competenţa gerile din avutul obştesc — liste a oamenilor, pentru ca Acest lucru s-a manifestat ţiile de partid vor reuşi să in 20.05 Tableta de teoră ; 20,10 365 de
asupra aspectelor care au dus Gheorghe Gheorghe, vicepreşe Si autoritatea morală In une face uneori mal m ult declt fiecare membru de partid să pregnant, cu prilejul acţiuni fluenţeze mult disciplina de clnicce : 20,20 A rg he ilan o : 20,25
Zece m elodii preferate ; 21,00 A ten
în multe unitătl la folosirea dinte al comitetului executiv le unităţi însă ocupă asemenea prezentarea unor conferinţe pe devină un m ilitant activ In În lor întreprinse pentru preveni producţie, de muncă. Pentru ţiune, p ă rin ţi I : 21.20 C lntâ G lgl
Incompletă a tim pului de lu al consiliului popular munici posturi oameni care au o cu teme de educaţie — spunea făptuirea politicii partidului, e rea Inundaţiilor, a pagubelor, că se ştie ce înseamnă exem M o ig o ; 21.30 Mom ent paelle ; 21.35
cru, la abateri de la legislaţia pal — au fost precedate de totul altă pregătire profesio Adam Corui, preşedintele Ju xemplu de conştiinciozitate, de pentru refacerea distrugerilor : plul personal al comuniştilor, Solistul sorii — M ichele ; 22,00 Ra
Spori ;
22,20
diojurnal :
M u
22.30
muncii, subliniind Insuficienta alte manifestări ale Indiscipli nală sau nu au girul moral. decătoriei locale Deva. Dar co devotament pentru îndeplinirea ea se concretizează tn aceste ai tovarăşilor cu munci de răs ncă de ja tt ; 23.00 Concert de mu
preocupare a organizaţiilor de nei, care le-au fost arătate In De pildă, la I.I h., un jurist mitetele de partid — exceptîn- îndatoririlor profesionale şl zile prin participarea plenară pundere. tică ujoară ; 0,03—3,00 Estrada noc
partid, a conducerilor unităţi repetate rtndurl, de care comi îndeplineşte funcţia de şef ser du-le pe cele de Ia Termocen obşteşti, cu o conduită etică a colectivelor de muncă Ia rea In cuvlntul său, secretarul turnă.
lor — şantierele I si (I ale tetul de partid din întreprinde viciu organizarea muncii, un trala Mintia, întreprinderea de Ireproşabilă. lizarea angajamentelor reîn Comitetului judeţean de partid PROGRAMUL I I : 6.00 Program
T.C.H., „Avicola“ M intia, în re a avut cunoştinţă, dar le-a tehnician I la serviciul Investi transporturi auto, care acordă Relevînd 1 importanţa muncii noite recent, pentru a dim i a Insistat asupra necesităţii îm m utical de d im ineaţă ; 7,00 Radio
treprinderea teritorială de a- trecut neobservate De fapt, In ţii este un horticultor, Iar ca atenţie muncii de educaţie atit educative, tovarăşul David nua pierderile pricinuite, pen bunătăţirii muncii politico-edu jurnal ; 7.10 Program m utical de d i
m ineaţă (continuare) ; 8,10 Tot în a
provizlonare, I.GC.L. sl altele comitetul de partid de aici se tehnician principal la atelierul în rîndul membrilor de partid Lazăr, secretar al Comitetu tru a le lichida Înainte de în cative de masă, recomandlnd inte ; 0,25 M ari In te rp re t — A rturo
— în acest domeniu al muncii. manifesta lipsă de fermitate $i mecanic lucrează un teolog.. cit sl al celorlalţi salariaţi — lui judeţean de partid, a sub cheierea acestui an. Dar, pen biroului comitetului municipal Toscanlnl ; 9,00 Cîntece populare ;
Comuniştii din activ au făcut, superficialitate sl cu alte p ri Mecanicul şef de la panifica nu numai că nu organizează a liniat faptul că In desfăşura tru a face faţă sarcinilor ce ne de partid să desfăşoare o acti 9.10 Curs de lim bo spaniolă ; 9,30
Lucrări corale ; 9.48 M atineu te a tro l:
de asemenea, dovada unul lejuri. Este de neconceput, de ţie nu poate dovedi că a ab semenea acţiuni, dar nici nu rea şl organizarea acesteia revin In anul curent şi pentru vitate diferenţiată de la om la 11,20 C intă Dom lon lu ca ; 11,30 Am
înalt simt de răspundere, su- exemplu, atitudinea dovedită solvit nici şcoala profesională, sprijină cele pe care le între trebuie să se ţină seamă, in a putea realiza cele din anii om, să-şl îmbunătăţească stilul în d ră g ii a m elodie \ 12,03 Avanpre
punînd criticii abaterile de la de comitetul de partid în ca dar coordonează activitatea a prind procuratura, justiţia sau prim ul rlnd, de sarcinile cali viitori, trebuie să valorificăm de muncă cu organizaţiile sub mieră co tidia n ă : 12,15 Concert de
p rim :
12,35 Saeculum ;
13,00 Con
disciplina de partid ale unor ca zul salariatului Adrian Martin, doi Ingineri. Asemenea exem m iliţia. tative sporite In toate dome experienţa pozitivă, să lichi ordonate cert do prînz - continuare i 13,30
dre din colectivele de condu care a produs însemnate pagu ple, cu situaţii uneori chiar Lipsa de combativitate, sla niile de activitate, începînd cu dăm neajunsurile, dintre care ★ C orlea itiln ţld c ă ; 13,40 Selecţluni
din Corne-
cere, chiar ale unor conducători be în dauna avutului obştesc, mai încurcate, sînt sl la auto ba activitate a organizaţiilor cele politice, contlnulnd cu multe s-au arătat tn plenara Plenara comitetului munici din opereta „C lo p o te le 14,03 M u tică
vtlle* de Plonquette ;
de unităţi care au nesocotit dar faţă de care comitetul de baza T.A., la cooperativa „Pro de partid de la abator, de la cele economice şl încheind cu activului. E necesar să fie in pal de partid a adoptat mă populară ; 14,30 M u tică u io o ră ;
sarcinile prim ite în zilele Inun partid a manifestat concesii rău gresul" etc. I.G.C.L., şantierele I şl II, cele social-culturale. îndeplini tensificată munca politică, În suri care, îndeplinite cu ma 14,55 Ş tiinţa la zl ; 13,00 O pera
daţiilor, cînd prezenţa lor, mo înţelese. Slaba muncă educativă des I P.B. Blrcea. I.CR.M., precum rea acestor sarcini — a spus tărită disciplina de partid de joră răspundere de către or pentru to ţi ; 13,30 M u tică uiooră ;
bilizarea, abnegaţia, hărnicia- Organele si organizaţiile de făşurată de unele organizaţii Sl a unor comunişti cu munci vorbitorul — cere o discipli care depind şl respectarea mo ganele şl organizaţiile de par 15.40 P ublicitate ra dio s 16,00 R adio
jurnal ;
Inte rp re tă rii
16,20 A ria
co
trebuiau să Înregistreze cele partid trebuie să manifeste In de partid în rlndul comunişti de răspundere de la aceste uni nă bine pusă la punct, o pre ralei comuniste, apărarea avu tid, de masă şi obşteşti, vor rale ; 16.50 Pe teme m edicale ; 17.00
mal înalte cote ale responsa transigenţă nu numai faţă de lor si al celorlalţi salariaţi a tăţi. au fost analitic dezbătute gătire politică şl profesională tului obştesc, realizarea exem duce la întărirea disciplinei de C ovolcodo ritm u rilo r ; 18,30 Curs de
lim bo spaniolă ; 18,50 V a rie tă ţi mu-
abaterile unor cadre Ele poar dus la încălcări flagrante ale dis în plenara comitetului munici superioară, o atitudine p li plară a sarcinilor de plan. Lip partid şi de stat, la formarea
bilităţii. tlc a le ; 19,30 Acasă la poetul M lho l
tă răspunderea — după cum ciplinei socialiste a muncii, la pal de partid. Aspectele rele nă de abnegaţie şl o muncă surile arătate In plenară au etică şl civică a oamenilor Cruceonu ; 19,50 N oapte bună, co
— Abaterile de care se face s-a subliniat în plenară — de pagube în avutul depozitelor vate solicită din partea birou fără preget. în care locul p ri avut loc tocmai acolo unde a muncii. pil : 20,00 Antologie liric ă ; 22,00
vinovată conducerea I.GC.Ü. şi promovarea fiecărui cadru Ia ICOMCOOP, f.C.R M , la Î.P.B. lui comitetului municipal de mordial să-l aibă Interesele co- slăbit disciplina de partid. Con- L. LICIU Canto pentru 12 grupuri de Instru
mente de Aurel Stroe : Sim fonia de
cameră de Don C onitantlnescu : 22,22
Sim fonia a V I-o In Fo m ojor „P asto
ralo*' de lu d w lg van Beethoven ;
23.05 Terra-muslca. Emisiune de Con
stanţa B o te i-N lţă ; 24.00-1,00 Muzică
sim fonică.
De curînd, municipiul Hune- la Complexul termocentrale
dooro o găzduit foza jude Deva şi a Fabricii chimice
ţeană o Festivalului brigăzilor Festivalul brigăzilor din Orâştie, core deşi dispun de
artistice, organizat de Consi forţe artistice, instructori şi VREMEA
liul judeţean al sindicatelor în textieri pricepuţi nu s-au pre
coloborare cu Comitetul jude zentat la concurs.
ţean pentru cultură şi La sectorul brigăzilor din PENTRU 24 ORE
Vreme In general frumoasă |l
ană, Comitetul jude artistice cooperoţie locul I a revenit bri- călduroasă, cu cerul v a ria b il. Lo
ţean ol U.T.C. şi U.J.C.M. o oiii cooperativei .Jiul" din cal vor cădea aven e da ploaie,
Avind ca obiectiv permanenti Petroşani, iar cel secund bri însoţit« da descărcări electrice.
zarea activităţii ocestor for găzii cooperativei .Solidarita Vlntul *0 sufla slab din nord
maţii artistice de amatori, ca programelor prezentate in ficul colectivului din core pro tea" din Deva. Fără indoialâ, est. Temperatura va fi cuprinsă
iar
ziua Intra 22 ţ i 25 grade,
re constituie un reol sprijin în concurs a fost ţinuto etică, vin, brigăzile participante Io (estivalul a scos în relief rolul noaptea Intre 10 }| 13 grade.
activitatea colectivelor de textele core au militol pentru fo2C judeţeană o festivalului Important al brigăzilor artis PENTRU URMĂTOARELE
muncă din întreprinderi, insti Indeplinireo sarcinilor de plan s-ou closificot după cum ur tice. aportul lor direct în spri 2 ZILE
tuţii, şcoli, unităţi cooperatiste, Vremea te m enţine frumoasă $1
Io toţi indicatorii, pentru întă mează : Liceul din Vulcan şi jinul productie:. finind seama
festivalul o adus pe scenă, in rirea disciplinei in muncă, Casa de cultură a sindicatelor de acest deziderat este ne călduroasă, dar cu o uşoară in-
s lo b îllla te după-am iota, clnd vor
etapele de concurs peste 20 combâtînd atitudinile contrare din Petroşani - locul I. Locul cesar co sl în viitor, în între codea averse locole de ploole.
de brigăzi artistice. Pentru normelor de conduită socialistă II a revenit brigăzii de la prinderi şl instituţii, cooperative Temperatura staţlonoră.
etapo finală s-au calificat bri
ce se mai manifestă în unele I.G.C.L, Hunedooro, iar locul aqrlcole de producţie, brigăzile
găzile cele mai bine pregătite, colective de muncă sau în III brigăzilor Uzinei „Victoria" artistice să desfăşoare o acti
care au dovedit maturitate in viaţa cotidiană : servilismul, Colon (secţia turnătorie) $1 vitate permanentă, iste de a-
abordarea problemelor strin favoritismul, lipsa de răspun Clubului sindicatelor din Vul semeneo necesar să se acord?
gente care fromîntă colectivele dere, tolerarea unor lipsuri in can S-ou acordat menţiuni o mal more otenţie organizării
de munco din rindurile side- ceea ce priveşte calltotea re brîqâzilor artistice aparţinînd acestora si în cadrul cămine Mica publicitate
rurgiştilor, minerilor, construc paraţiilor, aprovizionarea etc. I.C.S. Hunedoora si C.S. Hu lor culturole care n-au prezen
torilor, cooperatorilor sl elevi nedoara (aqlomerator). tat nici o brlqadâ in octualul
Jinîndu-se seamo de colita- VIND FIAT 1300, stare
lor. teo textelor, de Interpretare, Inexplicabilă ni s-a părut concurs.
Ca o trăsătură comună o ţinută artistică si regie, speci absenţa brigăzilor artistice de Prot. M. CHIOREANU bună. O râştie, telefon 412.
In judeţul nostru continuo sâ sosească din ţara şi de R educerea im porturilor!
„UINA VUM“ PRODUCE DIN NOII peste hotare însemnote cantităţi de medicamente, pro
duse dietetice pentru copii, lapte praf şl dezinfectante, cu
ajutorul cărora unităţile sonitore desfăşoară o lorgâ ac
ţiune de apărare a sănătăţii populaţiei. De, o mare vo- econom isirea resurselor
Ploile torenţiale căzute a ţuite Singura măsură a tim din Vala. restabilind astfel îoare sînt substonţele dezinfectante cu care Inspecţia
supra Apusenilor au distrus pului de muncă a fost ziua- legătura cu „uzina“ din eres* sanitară judeţeană efectuează acţiunile de prevenire a
instalaţii, utilaje, drumuri lumină. Nici picherul M iron lelul munţilor, oamenii le-au îmbolnăvirilor, la dispoziţia spitalelor unificote din Deva.
forestiere, apele au dus la Bulzescu, nici m uncitorii Ru- mulţumit. M ulţum iri simple, llîo şi Orâştie ou fost puse zilele acesteo numai produse va lu ta re
vale stivele de lemne şl salin Frăţllă, Traian Cazan, omeneşti exprimate într-o dietetice şi lopte praf in valoare de 72 000 lei, pentru
buşteni de pe rfimpile de în loan $î Nicolae Pelrean. nici strînqere de mină. De*acum
cercare. „Uzina verde" — şoferii loan Vuzdugan, Sabin fabrica va avea materia pri
cum au fost denumile me M ihuţa şl mecanicul J fro n '- mă. cile. 50 de m elri cubl z il
taforic sectoarele de exploa* ului cu cupă. nici inginerii nic, numai de aici. Nu se Supravegherea şi apărarea te ale ministerelor Industriei însemnate resurse valulm?
tare a lemnului — a fost Nicolae Socaci. Traian Co mai vorbeşte de „periclita construcţiilor de maşini, Indus pot fl economisite la Cenţi ale
scoasă din funcţiune, Scclo- drean, Traian Bold sau şeful rea producţiei", de „gol în sănătăţii populaţiei continuă triei chimice şi uşoare — pie cărbunelui Petroşani, C.M.N
rul Baia de Criş era blocat, de coloană M icluţ n-au aprovizionare'. se şl alte produse achiziţionate Deva, F.C. Orâştie, „Vidra** O-
căile de acces distruse, fa ştiut ce e odihna. Drumul din Import, a căror valoare se râştle etc., prin asimilarea I
aici. de la Baia
De
de
brica de cherestea Vata a- spre masivul Găina a fost re Criş. oamenii care s-au lupta* tajelor frontale, scutind astfel ridică pe cincinal la circa 19 fabricarea In ţară a unor \ \ -
balanţa de Import cu circa 5,5
menlnlată să intre în qol do făcut metru cu metru, a fost în cel mal strict înţeles al milioane lei valută. Intre aces duse şl materiale cum sint«
producţie, să slea pesle 300 curăţat de bolovani, desfăcu cuvlnluluî eu dezastrul pro o fi distribuite, în mod grotuit, populaţiei din zonele o- milioane lei valută pe an. La tea se numără cilindrii hidrau clemenţi de plastic, amorse -
s-a
Fabrica chimică Orâştie
de muncitori din lipsa male- tă ţesătura dc buşteni şi ar vocat dc natura dezlănţuită fectate de colamitâţi. Tot in ultimele zile, pentru sinis lici pentru acţionări laminoa leetrlce, polietilenă de jo-uvâ
riei prime. V iitura a lovit toi bori. pe o porţiune de 4 km. traţi au fost repartizate 2 000 fiole de tetraciclină. 3 000 asimilat fabricaţia unor armă re, pompe pentru acţionări hi presiune, chimicale pentru ţ -
fluxul tehnologic, din parchet Dar peste tot, acolo unde a se vor muta In altă parte, să fiole de penicilină, 230 000 draqeuri de pollvitamine, turi de înaltă presiune pentru draulice şl de ungere, bare de pararea minereurilor nefero-« v.
pină la fabrică, toată munca losl mai greu. era şeful de înceapă lucrul de la capăt, să 25 000 toblete de sulfamidâ şi alte medicamente, în va industria azotului, piese de cuplare cu cardane telescopi diferiţi coloranţi. In cadrul ac
oamenilor. parchet Nicolae Bogdan ca refacă drumuri, să destrame loare totală de 400 000 de lei. schimb pentru pompele şl pre ce, piese de schimb pentru mo ţiunii de reducere a Impo; tu
sele din dotare etc. La atelie
ţesătura de buşteni şi piatră
Cînd apa vijelioasă, cpbort- le cunoştea mai bine ca o ri urzită de ape, acolo la Go- Sporirea cantităţilor de substanţe dezinfectante şi de rele din cadrul Centralei mi toare Diesel şl compresoare, lul a fost studiată şl posil -
garnituri de cauciuc cu inser
tatea dezvoltării producţiei de
tâ din oreşloi de munţi s-a cine fiecare palmă de drum. runişte, Ia Cocoşu. După medicamente care sosesc în judeţul nostru permite organe nereurilor neferoase Deva s-au ţii, furtunuri de cauciuc blin piese şi garnituri de cauciuc *
.retras sleită de pulori In fiecare şuviţa de apă ce se Piatră sau Stănija, acolo unde lor sanitare sâ continue cu succes măsurile igienico- realizat diferite piese de date etc. atelierul din Deva al U.J.CM
maică. a*i veni! oamenii, stă- maî scurqea Încă din munle. arlerele prin care imensa sanitare deosebite pentru menţinerea stării de sănătate schimb pentru perforatoare,
pinii podurii. să dea din nou Şi, după o muncă a cărei în „uzină verde lără acoperiş" a populaţiei şi în special o celei din zonele direct atinse maşini de încărcat şi alte uti In unităţile Centralei cărbu Au fost prevăzute In acest î >p
viaţă „uzinei". De la seclo- cordare nu poate fi redată în pulsează materia primă la de inundaţii. laje miniere aduse din Import. nelui Petroşani, s-a prevăzut a- fonduri de Investiţii In val
rul dc exploatare, de la uni cuvlnle. patru şoferi, condu- vale spre fabrici au fost sflr- O măsură de more însemnătote core cuprinde între in această perioadă au fost slmilarea şi producerea In pe re de 1,0 milioane lei pent~u
rioada 1971—1975 a unul volum
tatea dc mecanizare si trans cînd patru autocamioane au teraledeape. Să ia de la în gul teritoriu al judeţului este dezinfectorea locuinţelor stabilite măsuri concrete pen dezvoltarea capacităţi) de vul
port loreslier. constructorii trecut peste rupturile de ceput. In fiecare loc. de fie care au fost inundate şi a surselor de alimentare cu apă tru extinderea fabricaţiei unor de piese de schimb şl utilaje, canizare şl a m atriţerieî. In
de drumuri s-au fn lîln i: ,acolo. drum proaspăt astupate, pe care dală. o muncă grea. Isto potabilă. asemenea piese ş l. utilaje Încă Importate pînâ In prezent, In acest fel producţia de articole
pe drum urile rupte de ape. ste locurile unde apa si-a vitoare. vitală pentru fabrici Măsurile îndreptate spre apărarea sănătăţii popu In cursul semestrului II al a- valoare de 13.3 milioane lei va de cauciuc va creşte de 4 c.rt
lută. In afara acestor cantităţi
la finele cincinalului viitor fa
Au fost aduse utilaje, trac făcut de cap. Cînd cej palru. le unde lemnul urcă pe trep laţiei continuo să capete amploare şi intensitate pino cestul an. De asemenea, la ma s-a propus asimilarea şl fabri ţă de acest an şl vor fl asimi
toare. buldozere, autobascu cei dinţii — Gheorghe Aslău. tele valorilor materiale ale cînd va exista certitudinea deolină că pericolul îmbol joritatea întreprinderilor se carea In ţară, prin unităţile late piese de cauciuc necei-î**-
lante. Şi pădurea a început loan Vasiu. Amos Hcnţ şi so rid ă tii. năvirilor specifice situaţiilor provocate de inundaţii este procedează la trecerea atelie specializate ale M.I C M , piese pentru unităţile slderurf ce,
din nou să vuiască, parcă loan Oncu — au ajuns. în ziua înlăturat deplin. relor mecanice şi electrice pro de schimb şi utilaje de cca. 2 miniere şl de materiale de <or»-
mai tare docil apele dezlăn de 17 cu buştenii la fabrica S. POP p rii de la activitatea auxiliară milioane lei valută pe întregul strucţll din judeţ şi pentru «Ue
la activitatea de bază, a fost plan cincinal viitor.
introdusă şl extinsă munca In întreprinderi mari consuma
toare, elimlnîndu-se un Impor
La Centrala m inereurilor ne
acord pe bază de norme, fapt feroase Deva, Importul de pie tant volum de Im port
Hărnicia şi onoarea Dacă nepăsarea este C IN E M A ce contribuie la utilizarea mni se de schimb se va micşora cu stabilite rezultă că pe ansam
Prin totallzareg propuneri, t
maşinilor-
bună a capacităţii
1,7 milioane Iei valută, pe sea
DEVA : Freddy |l cintccul pre
piese de schimb şl utilaje.
rie i (C inem atograful „P a tria * ); unelte şi sporirea producţiei de ma asigurării din producţie blul Industriei judeţului, im
porturile se pot reduce In cin
schimb
proprie a pieselor de
O ¡nltm plare („ A r ia * ) ; SIM ER IA:
Importanţă
fiecărui cooperator H u rii Pâcolul dragostei („C o n pentru economia naţională este pentru maşini de încărcat cu cinalul următor cu 23 m lll j
De o deosebită
(„M u re ş u l") ;
H UN ED O A
RA :
in floare, porumbul structorul*) ; Acţiunea „V u ltu ru l* faptul că, pe baza sarcinilor siloz, coloane, perforatoare şi ne lei valută, reprezenttnd con
travaloarea pieselor de schln,
pompe antlacJde. Asemenea re
CA-
(„S id e ru rg illu l") ;
CALAN i
rativei, tovarăşul Francisc Vlă- lug â riţa - seriile I I I („11 Iu trasate de partid şi a evaluă duceri s-au stabilit şl Ia U.V. m ateriilor prime, materiali I -
doane, afirma că sînt la prăsit nie*) ; TEUUC ; Viva M aria rii posibilităţilor existente, cen Câlan, F.C Orâştie şl I.M. Hu şl utilajelor ce urmează a •
circa 30-40 de cooperatori. („M in e ru l*) | PETROŞANI : Dom- tralele Industriale şl întreprin nedoara. aslml)a şl produce In ţară, <r. i
(„7 N o ie m b rie *);
nîşoora doctor
Erau intr-adevăr oameni la 1 / e V ‘ j Dai bărb a (i pentru a m oorle derile din judeţ au preconizat ce reprezintă o substanţ ii
prăşit şi recoltat furaje, dar ramme nepraşit („R ep u b lica *) ; LUPENI : Rotbu- pentru anii cincinalului urmă fn această perioadă au fost contribuţie la uşurarea efoi' i-
praşilă pe lnlreaqa supralaţă cei mai m ulţi nu lucrau pe nĂtorul („C u llu ra l") • lO N E A i tor o scădere considerabilă a studiate şi posibilităţile de asi lul valutar al economiei naţio
de 20 ha cu cartofi şi 18 ha. ogoarele cooperativei, ci pe A runcoţl banca in aer („M in e volumului de piese Importate. milare şl fabricaţie a utilajelor nale.
rul*) | Blow-up („7 N o ie m b rie *);
porumb. F.sle. desigur, un loturile lor personale. A N IN O A S A : Tata (.,M uncito Spre exemplu, la C.S. Hune pentru Investiţiile curente In
lucru bun, dar foarle puţin 1n Mersul lucrărilor agricole Acum, clnd in întreaga e resc") ; PETRILA : Peretele vră doara, lr\ timp ce necesarul de colaborare cu proiectanţii au Acţiunea de reducere a Im
(„M u ncito re sc") ;
VUL
comparaţie cu forţa de muncă este cu toiul nesatisfăeâtor la (Urmare ttn p o * 1} conomie naţională se fac e- jitoa re lo r Reconstituirea („M u n c ito piese de schimb creşte fn 1975 fost stabilite unele măsuri de porturilor nu trebuie eonsi • .
CAN :
fnrluri deosebite In scopul re
şi mijloacele de care dispune C.A.P. din Rîu Bărbat şi Şerel. cuperării pagubelor, cînd se resc") ; U R fC A N I i Eu, eu, eu şi faţă de anul curent cu 67 la simplificare a schemelor elec rată încheiată cl se Impune »4
cooperativa. din cadrul comunei Pui. In a c e ila lţi („7 N olem bre") ; ORAŞ- sută, volumul Importului sca trice de comandă, care se pot fi continuată prin depistam
cere ca de pe fiecare palma T1E : Comisarul X şl „p a n ie re le de cu circa 60 la sută. ceea ce executa In ţară, Iar pentru u de noi posibilităţi. In a crit
In aceasta unitate. In timp ceste unităţi mai sînl de se re au lost recoltate cu forte de pămlnt să se obţină recol albastre* („P a tria ") ; Omul lără nele Investiţii noi s-au stabi
ce mecanizatorii Victor Davila, mănat mari suprafeţe cu po dinalara cooperativei}, sînl su te maxime, este greu de în paşaport („F lo că ra ") ; GEO AGIU- diminuează necesarul de im scop este necesar ca organele
execuţie a
losif Florănescu şi coopera rumb. iar întreţinerea culturi puse deprecierii. ţeles existenţa unor situaţii B Al : Stelele din Egor — seriile port al combinatului hunedo- lit programe de subansamble municipale şi orăşeneşti •
partid să urmărească In flc .-
rean cu 6,8 milioane lei valută.
multor utilaje şl
l- I I ; HAJEG : Vio M ola („P o p u
torii loan Malei, Alexandru lor se desfăşoară in rilm de In ziua cînd am vizitat u- lar*) ; BRAD : U rm ărirea Studiile întocmite la Hunedoa la unităţile din cadrul centra re întreprindere întocmirea 1..
Totoianu, loan Pau, Maxim melc. nilalca. cu toate că era un total nesatisfăcătoare, de felul („S teaua roşie") ; GURABARZA: ra scot In evidenţă că din lelor Industriale Hunedoara. nor programe cu teme şl j. -
Suciu şi loan Finucă făceau Se impune ca factorii de răs timp cum nu se poale mai celei în tîlnile la C.A.P. Blr- Crimă In stil personal („M in e punct de vedere tehnic este Petroşani şi Deva. ponsabilltâţl concrete privind
rul") ; IL IA : La nord prin nord-
lucrări de cultivalie cu trac pundere de la comună, cunos- prielnic pentru executarea lu- cca Mică, în ceea ce priveş vest — seriile 1 -11 („L u m in a "). posibil să mal fie asimilate In Rezerve considerabile există pregătirea şi Începerea fabrl * • -
toarele şi atelajele la brigăzile rînd situaţia reală din teren cră iilo r agricole în cîmp, te întreţinerea cullurllor. Stă ţară — la unităţile specializa şi in ceea ce priveşte unele ti ţie! noilor piese şi produvr.
din Pui şi Ponor. In urma lor, zi de zi. să mobilizeze inginerul Tiberiu Basarab puri de utilaje, Instalaţii şl
pentru executarea praşilel ma toate forţele la muncă; să fie ne spunea că participă în posibilitatea organizaţiei de materiale Astfel, Ia C.S.H. un Consiliile de administraţie \ 1
nuale la porumb nu se afla în permanenta In ciinp, acolo la muncă aproximativ 30 partid şi a consiliului de con accent deosebit s-a pus pe în comitetele de direcţie trebu.e
nici un ţăran cooperator. Estp unde de lapl se hotărăşte de cooperatori din cei ducere al acestei unităţi ca nă. In ajutorul celor care locuirea cit mal rapidă a Im sâ Includă fn programele s*
cit se poate de evident că aici soarla producţiei agricole si pesle 150 membri ai coopera printr-o mai bună organizare dau examenul da adm itere portului de cilindri de lami cercetare ştiinţifică găsirea de
este vorba de o slabă organi penlru realizarea căreia poar tivei ! Dacă Naqy Pavel. Chis a muncii, cu sprijinul nem ijlo la liceele da specialitate nor cu cel indigeni, a căror noi materiale Indigene sau |n-
zare a muncii şi de mobilizare tă toată răspunderea. Eficienta Estera. Chis Lina si alţii, pun şl şcolile de ip e e ia liia re valoare se ridică la circa 4 m i locuîtorl şl sâ stabilească tc 1-
p oil-lice a lă ;
a ţăranilor cooperatori. întregii munci $ organelor co la inimă interesele unităţii, se cit al Comitetului municipal lioane lei valută pe an. Prin nologllle de fabricaţie. De »-
semenea, lor le revine date a
Şi la C.A.P. Pui se poate munale de partid si de stat se străduiesc să-şi îndeplinească de partid Deva şi al organe ţii jurul orei 13,00 Transm iiiune 19,00 La volan _ emisiune penlru construirea unei turnătorii ile să intervină energic la fo -
conducătorii auto ;
proceda ca In alte unităţi agri oglindeşte în rez.ultalele mun sarcinile ce li se încredinţea lor aqricole judeţene, să fie directâ 4« ia incheiarsa vi- 19,15 1001 de ie ri — emisiune cilindri din fontă Ia U.V. Câ- rlle tutelare pentru soluţio ta
cole cooperatiste unde. ina- cii, se apreciază şi se măsoară ză. sînt unii cooperatori care întreprinse de urgenţă acţiuni tife i în Franţa şi placarea penlru cei mici ; Inn, se vor crea condiţii tehni- rea tuturor problemetor legate
palrie
spre
tovarăşului
a
nifeslîndu-se spirit de iniţia in raport cu realizările obtinu- au „u ita t" obligaţia ce le re hotărîte penlru mobilizarea la N icolae Ccauşeicu, preşe 19.30 Telejurnalul de seorâ ; co-maleriale pentru eliminarea de reducerea importului. Con
tivă şi răspundere in orqani- le în producţia aqricolă. De dintele C onsiliului de Stat 20.30 Film a rtistic : „F ra ţii Kora- Integrală a importului aceslor comitent cu aceste măsuri. In
zarea muncii, femeile, bărbaţii acest lucru trebuie să tină vine — aceea de a execula muncă a tuturor forţelor de a l R opublicii S ocloliite m aiov" (seria I) ; utilaje «nit pentru nevoile toate întreprinderile sînt nere-
România ;
mai vîrstnici şi tinerii au lost seama şi Comitelui comunal dc minimum de lucrări pe supra care dispune cooperativa, e 17,00 Fotbal : Sem ifinala compie- 21.50 M oi ave(i o întrebare I - C S.H şl ale întregii Mderurgii, sare acţiuni şj eforturi rr <1
mobilizaţi şi muncesc la în partid Pui. secretar tov. Iovan feţele repartizate. Din aceaslă fectul lor trebuind să se con nalulul m ondial (B ro iilla — emisiune de ştiinţă. „ O r i cit şi pentru restul benefich-
ginea vie ţii şi o om ului" ;
treţinerea culturilor, iar băr Farcas. cit şi consiliul categorie (ac parte : Ambrozie cretizeze in final In realizarea Uruguay) ; 22.50 Poroda şlagărelor ; rllor din tară. Pe această ba consistente dccit pînă ;iC\itn
baţii aflaţi In deplinătatea pu popular, preşedinte !ov. Auri i 18,30 Teleşcoalâ. £ o n s u llo ţil la 23,05 Telejurnalul de noapte. ză, volumul im portului va scă pentru reducerea consumuri! r
matem atică şi lim ba răm â
terilor lucrează la rccolialul Rolaru, si să acţioneze în Herţeq, Ion Car a, Vasile Pe şi depăşirea producţiilor pla dea numai la C.S.H. cu peste specifice la toate material -
furajelor. Preşedintele coope consecinţă. tru, Anqhel Omota şl alţii. nificate. 12 milioane lei valută. provenite din Import.