Page 63 - Drumul_socialismului_1970_06

■ « » ■ ■ i i ■
DRUMUL SOCIALISMULUI & Hr. 4605 § VINERI 19 IUNIE 1970

Intervenţia reprezentantului
VIZIÍA PttŞtMTElM (»'¡¡II ¡lililí STAÍ, României la lucrările Comitetului

Agenţiei internaţionale pentru

H C M CTAUŞtSCU, in [HANŢA energia atomică

V IE N A 18 — Corespondentul nia consideră că el reprezintă
Agerpres, Petru Síáiicescu. lo lu şi un pas p o z itiv s p ic des­
transm ite': In r apílala a u s tria ­ tindere. Aceasta a lost şi ra ­
O aspeţii în s o ţiţi de gazde se că îşi desfăşoară lu c ră rile C o ­ ţiunea p entru care Rom ânia
îndreaptă apoi spre Bas-Rhone, In valea reactoarelor nucleare m itetu l A g e n ţie i in te rn a ţio n a le t-a ratificat. După părerea
Irtnofe din pag. 1)
unde com pania cu acelaşi n u ­ p c n lru enerqie atomică IA IE A ). noastră, trata tu l trebuie urm at,
me a am enajat un imens sis­ însă rcin a t să exam ineze p ro ­ neapărat, de măsuri esenţiale
tem de ir ig a ţii ce se în tin de Elicopterul, avîndu-1 la bord C e n tru lu i de cercelări Cadara­ blema a p lică rii g a ra n ţiilo r ce care să qaranteze securitatea
sului, oaspeţii rom âni îsi c o n ­
pe o suprafaţă de peste 40 000 pe preşedintele Nicolae' che îl asiqură pe preşedintele decurq din intrarea în v ig o a re efectivă a statelor.
tinuă călă to ria spre N im es. |a ha. F ertilita te a p ă m in tu rilo r Ceauşescu îsi face apariţia Ceauşescu dc d o rin ţa s a v a n ţi­ a tra ta tu lu i de nepro life ra re . Referindu-se la lu c ră rile eo-
bordul unui avion al preşe- de aici in v ă lu ile din loc în loc ve n in d din d ireclia M arsilia, Reuniunea de la Viena, la m ile tu lu i, v o rb ito r u l a arătat
d in tic i fr a n ţe i. Şeful sta lu lu i lor francezi de a colabora cu
în ploaia a rtific ia lă a asper- şi aterizează la Cadarache savanţi rom âni şi au m e n ţio ­ care pa rticip ă 50 de delegaţii, că scopul lor esenţial constă
noslru este în s o ţii de X a v ie r
soarelor se vădeşte p re tu tin ­ A ic i este ce n tru l c e rc e tă rilo r nai faptul că în laboraloarele este convo cată in scopul e la ­ în realizarea unui acord care
O rlo li, m in is tru l d e z v o 1L 3 r i i
deni de-a lunqu) d ru m u lu i. nucleare al Franţei, valea c e n tru lu i au efectuat oină a­ b o ră rii unor d ocum ente care să răspundă, în acelaşi timp,
lehnice si Ştiinţifice, ambasa­
V iile se in ş iru ie in lanţ, alter- reactoarelor, cum i se spune, cum stagii de specializare un I să stea la baza neqocierli d in ­ atît c e rin ţe lo r tra ta tu lu i dc ne-
d o ru l fr a n ţe i la Bucureşti.
nînd cu p la n ta ţiile de piersici, zonă de o neobişnuită spec­ num ăr de ° p t rom âni. tre A IE A şi statele p a rtic ip a n le pro life ra rc. c it şi necesităţii GENEVA
Pierre Pelcn, Jean Senari, şeful cu ogoare bogate cărora nu le taculozitate. la tra ta tu l de nepro life ra re , în ca statele neposesoare de arm e
p ro lo e o lu lu i francez. A urm at apoi v iz ita re a reac- M
lipseşte apa cu tot soarele to­ E licop te ru l aterizează De un to ru lu i „Pegas" şi a laborato- Ş vederea a p lică rii q a ra n tn lo r si nucleare să beneficieze, in c o n ­
După o ju m ăta te de oră dc rid al s udului. c o n tro lu lu i p re vă zu te în acest d iţiile e fe ctuă rii c o n tro lu lu i,
7bor spre sudul în so rit al platou din im ediata a propiere ru lui de rad io-agrouom ie. Şi Lucrările Comitetului
Panorama c im p u r ilo r m ănoa­ a ca s te lu lu i Cadarache, undo aici. preşedintele Ceauşescu tratat. dc roadele fo lo s irii energiei n u ­
f r a n lc i. a v io n u l aterizează >4
se este d om inată de siluetele preşedintele Ceanşescu. îm ­ Luînd c u v în tu l în şedinţa de cleare în scopuri paşnice, ale
N îm cs-G a ron n c. Sinlem in pCn este în tim p in a t cu c ă ld u ră de
în depărtate ale unor vechi preună cu persoanele oficiale < fitre personalul de cercetare. m ie rc u ri după-anuază am ba­ c ooperării in te rn a ţio n a le . D o­
Languedoc, şi gazdele tin să cartiere, re a m in tin d că ne a ­ care îl însoţesc, ia parte la sadorul D. A n in o iu , reprezen­ cu m e n tu l ce va fi elaborat pentru dezarmare
ream intească aceasta prin p re ­ flăm în acea parte a f r a n ţ e i un dîneu oferit. în cinstea sa Se dau e x p lic a ţii detaliate a­ tant perm anent al R epublicii treb u ie să ofere statetor în ­
zenta pe aeroport a tin e re lo r unde dăinuie v e s tiq iile m ate ­ de p refectul d e p a rta m e n tu lu i supra agregatelor, a s ta d iu lu i Socialiste România pe lingă crederea şi siquranta. că. î n ­
im b ră c a lc in port arlezian p u r­ c c rc e lă rilo r şi p e rsp e ctive lo r
rialo ale Istoriei in ce p in d cu Houche du Rhone. dr. Jean practice ale re z u lta te lo r o b ţi­ /A IE A . a m en ţio n a i că in dez­ cheind a c o rd u ri de qarantii. nu în a in te pc d ru m u l dezarm ării
lin d frum oase buchete de tra n ­ G E N E V A 18 — C o respon­
epoca rom ană : arenele r o ­ Laporte. şi de Robert Hirsch. nute. Un popas mai în d e lu n ­ baterea c o m ite tu lu i A IE A se v o r întâmpina d ific u ltă ţi în
dafiri roşii. d entul A q c ip rc s , H o ria Liman, generale şi totale.
mane din secolul I c n „ Poarta a d m in is tra to r general, delegat gat se face în la b o ra to ru l de află o problem ă com plexă de desfăşurarea norm ală a a c ti­ tra n s m ite : In şedinţa de joi Şeful deleqatiei japoneze,
O n o ru rile de gazdă s in i lui August, da tin d din anul al C o m is a ria tu lu i p c n lru ener­ rariio -a g ro n o m ie . ln [r-o seră o deosebită im p orta n tă pentru v ită ţii lor nucleare paşnice şi d im ineaţă a C o m ite tu lu i pentru H iro to Tanaka, s-a refe rit în ­
în d e p lin ite cu c o rd ia lita te deo­ 16 i.e.n., T em p lu l Diancî, con­ gia atomică. special construita, plantele sînt toate ţările, in special p c n lru ră p ro c e d u rile de co n tro l v o r dezarmare, rep re z e n ta n tu l Po­ deosebi la re z o lu ţia A d u n ă rii
sebită de pre fe ctu l d e p a rta m e n ­ s trucţie de la în c e p u tu l seco­ cele neposesoare de arme n u ­ fi în aşa fel reglem entate şi
C e n tru l a tom ic Cadarache supuse ¡ra d ia ţiilo r si se u r ­ loniei, K. Z y b v ls k i. ocupîndu-se G enerale a O .N.U cu p riv ire
tu lu i Card, Georges C herbourq, lu lu i al Il-le a e.n., s c u lp tu rile este situat in tr- o re q iu n c cu măresc m u ta ţiile genetice de­ cleare. aplicate îneît să se asiqure ne­ de problem a d e m ilita riz ă rii te­ la Deceniul dezarm ării, re z o ­
care salută cu căldură pe pre- şi fîn tin a zeului Nem ausus — o densitate redusă a pop u ­ te rm in a te pe această cale. A u „Deşi tra ta tu l de n eprolife- amestecul în tre b u rile interne r ito r iilo r subm arine, a precizat lu ţie care cere c o m ite tu lu i
şedinlele N ic o la e Ceauseseu si dc la care-şi iraqe num ele la ţie i Si se În tin d e pe o s u ­ fost arătate un num ăr de ga­ rare. a spus ambasadorul r o ­ şi neafcclarea sub orice formă, să preqătească un proqram de
soţia. Un detaşam ent de puş­ Nim es. C e lebritatea b in e c u n o s ­ prafaţă de I 600 ha. P rim u l roafe care, sub efectul tra ta ­ mân. prin lim ite le sale. nu e li­ a a trib u te lo r lor dc s u v e ra ­ că adoptarea unui trata t in frîn a re a cursei în a rm ă rilo r
caşi m arini. îm b ră ca ţi în ţinută cută a o raşului d a torită aces­ punct al v iz ite i la acest im ­ m e n tu lu i prin iradiere, ¡şi schim . mină p e ric o lu l nuclear, Româ- nitate. acest sens ar con stitui un pas şi de dezarm are qenerală $i
albă de gală. prezintă onorul. to r m on u m e n te ale is to riei în ­ p o rta n t com p le x de cercetări baseră nu numai ritm u l de totală sub co n tro l in te rn a ­
Sînt prezentate pre şe d in te lu i depărtate a fost sporită în se­ osie re a cto ru l .R a p so dia", creştere şi dezvoltare, dar chiar ţio n a l eficient, care să fie p re ­
N ico la e Ceanşescu p e rso n a lită ­ co lu l nostru de faimoasa sa re a clo r de o factură cu to iu l Si c o lo ritu l. Preşedintele zentat A d u n ă rii G enerale în
ţile v e n ite în în tîm p in a re a sa in d u s trie a ţe s ă tu rilo r si a co- nouă. cu al că ru i a ju to r Spe­ Ceauşescu întreabă, află răs­ acest an. El a s u b lin ia t că d i­
— deputaţi ce rep re zin tă în voarelor, iar mai recent dc e­ c ia liş tii de la Cadarache stu ­ puns asupra Iernaticii de ce r­ Componenţa noului cabinet argentinian fic u ltă ţile pe care le Sntîmpină
Parlam ent d e p arta m e n tu l Gard, fo rtu rile în cu nu n a te de succes diază p o s ib ilita te a co n su m ă rii cetare, asupra s c o p u rilo r prac­ n e g ocierile d ecurg şi din fap­
p reşedintele C o n s iliu lu i qene- în creşterea ro d n ic ie i Dămîn- in c v a s ito ta lila tc a ei a ener­ tice urm ă rite. In general, aici tul că la masa tr a ta tiv e lo r n» ,
ral, p rim a ru l oraşului Nîmes, tu rilo r. giei co n ţin u te in u ra n iu l e x ­ stu d iile în tre p rin se in in d ife ­ sint prezenţi şi re p re z e n ta n ţii
preşedintele Camerei de C o ­ La 15 km de Nîm es se află tras din sol. In prezent. cu ren t ce dom eniu urm ăresc a lîl I HUENOS AIRES 18 (A q e r- Rafael Caceres M onie, îşi păs­ te rilo r p o litici, in le n tia juntei R P. Chineze şi Franţei. H ir o to
merţ, precum si preşedintele „ in im a " care pompează apa re a c to rii o b işn u iţi. c a n lila ie a '/.oue fundam entale ale şlim - I pres). — Gu cite v a ore în a in le trează p o rto fo liu l. T itu la ru l de a s p rijin i un cabinet, de Tanaka s-a pronunţat, totodată,
Com isiei n a tionale de am ena­ v ie a o g o are lo r ce n tru lu i de de e n e rg ic v a lo rific a tă din te i. cit şi a p lica ţii p ra tlie e . A | de cerem onia de în v e s titu ră a M in is te ru lu i de E xterne a fost specialişti şi de a-$i rezerva îm p o triv a sto că rii si d e z v o ltă rii
jare a te rito riu lu i. Pichegu. m in ere u se cifrează la in fim a fost cil ato în acest sens tem a­ noului preşedinte al A r g e n ti­ n u m it Luis M a ria de Pablo un rol de co n tro l asupra aces­ p ro d u c ţie i de arme chim ice şi
nei. gen era lu l Roberto M a rc e lo Bardo. fost ambasador în tuia A tr ib u ţiile preşedintelui
parte de 2 la sulă. V iz itîn d u -s e tica dc îm b u n ă tă ţire a p o ru m ­ b a c terio lo g ice .
Levinqston, n u m it de lid e rii Chile. Au mai fost desemnaţi v o r fi. de asemenea lim ita te
re a c to ru l „R a pso d ia ", co n d u ­ b u lu i şi a altor plante dc A m in tin d că s-au îm p lin it 45
celor trei arme care au p re ­ titu la rii M in is te ru lu i de In te r ­ deoarece ju n ta doreşte să aibă
c ă to ru l c e rc e tă rilo r dă o sea­ cu ltu ră du mare însem nătate de ani de la încheierea P ro to ­
In zona agricolă mă de detalii p riv in d c o n ­ p e n tru econom ia Franţei. Pre­ luat puterea după d e stituire a ne Eduardo M c Lou glin . M i ­ în co n tin u a re un c u v in t hotâ- co lu lu i dc la Geneva p riv in d
s tru c ţia si m odul de fu n c ţio ­ şedintele Ceauşescu îi felicită la 8 iu n ie a g e n e ra lu lu i Onqe* n is te ru lu i p entru p ro b le m e le rîto r p riv in d p o litic a pe care interzicerea a rm e lo r chim ice şi
nare ale a g regatului. Preşe­ pe sp ecialiştii francezi pentru nia, la Buenos Aîre s s-a a n u n ­ sociale si ale bunăstării. Fran­ o va adopta noul guvern. b a cte rio lo g ic e A . A . Roşcin.
din sudul Franţei d in te le Ceauşescu sc in te re ­ rezultatele o b ţin u te si le u re a ­ ţai com ponenta n o u lu i cabinet cisco M an riq u e , M in is te ru lu i 4 şeful deleqatiei sovietice. e
sează de persp e ctiva re z u lta ­ ză m ult succes în a c tivita tea form at din 7 m in iş tri. U nul din lu c ră rilo r publice — A k d o s u b lin ia t că tre b u ie adoptate
te lo r si de efectele econom ice lor v iito a re . Din Dflrtea gazde­ p o s tu rile cheie în guvern, cel F errer. M ai urm a să se anunţe BU E N O S AIRES 18 (A q e r- noi m ăsuri pentru e lim inarea
Şi în Provence. România al com paniei. D espărtindu-se şi p ra ctico ale re z u lta tu lu i li- lor, sc fac auzite c u v in te de a- al M in is te ru lu i Econom iei şi cine va ocupa postul de m i­ pres). — G e n era lu l do brigadă totală a acestor arme de e x ­
M u n c ii a fost a trib u it e cono­
nistru al sănătăţii.
este o re a lita te vie, o p re z e n ­ dc qazde. preşedintele rom ân nal. Gazdele precizează că, în pre cie rc la adresa c e rce tă to ­ m is tu lu i Carlos M osano Llere- Faptul că în cele mai m ulte Roberto M a rc e lo Levin q slo n a te rm in a re în masă aşa cum
tă .puternică. R e la ţiile de coo­ le urează să aibă şi in c o n ti­ ziua în care p ro d u cţia de r - rilo r rom â n i care s-au specia­ na. Fostul m in istru al apărării po sturi au fost n u m iţi c iv ili depus joi jn r â m în lu l de preşe­ prevede p ro ie c tu l prezentat de
le c tric îla te va fi asigurată prin lizat Ia Cadarache, iar. o dată
perare şi c o la b o ra re din tre ra ­ nuare m ari succese. reflectă, după părerea observa- din te a! A rg e n tin e i. unele ţâ ri socialiste.
astfel de m aşini cum este reac­ discuţia ajunsă la acest punct in ca b in e tu l lui O nqania, Jose
m u rile analoge ale e c o n o m ii­ La slatia de c o n d iţio n a re n
lor noastre, ilu strate p rin tr-o fru c te lo r si le q u m e lo r de la to ru l „R a p s o d ia ", nu se va problem a d e z v o ltă rii c o la b o ră ­
lungă serie de realizări, ,au c u ­ Redessan, care aparţine socie ­ mai pune nici o pro b le m ă dc rii în tre ce rc e tă to rii rom âni şi
noscut în cursul viz ite i dc as­ tăţii a qricole C o via l, este v i ­ a p ro v iz io n a re cu c o m b u stib il. francezi re v in e pe prim plan. O. Spanq, din partea redac­
tăzi a firm ă ri concrete. s-au zitată o in sta la ţie autom ată de In tre specialiştii de la C a ­ P r e ş e d i n t e l e Ceauşescu ţiei „F o to g ra fii actuale p e n tru
dove dit a (i relaţii fructuoase, am balare a fru c te lo r, darache şi preşedintele arată că România care c o n ­ p resă'1, din A u stria . anunţă
pe care anii ce v o r veni le vo r Sol ici Lat de către un re p o r­ Ceauşescu are loc un schim b struieşte o econom ic modernă, Ajutoare de peste hotare p rin lr-o scrisoare că a in iţia t
în tă ri si mai mult. de păreri pe această temă. este interesată in mod deose­ 0 largă acţiune de a ju to ra re
ter al R a d io te le v iz iu n ii fr a n ­ a României. A u şi fost donate
A fost em oţionantă p rim ire a ceze. preşedintele C o n s iliu lu i Preşedinlelc subliniază n iv e lu l bit în sch im bu l de In fo rm a ţii 28 000 kg obiecte de îm b ră ­
pe care p o p u la ţia din Saint de Stat al R ep u b licii Socia­ înalt al a p a ra tu rii folosite şi te h n ic o -ş liin tîfîc c . iar in v it a ­ 'W o o l Co. Ltd." au donat in n ilă ţilo r p ro d u c tiv e lo v ite de căminte.
Gilíes si Mellcqarde a făcul-o liste Rom ânia a spus : „M i- a tem atica elevată de s lu d iu . A - ţia s a v a n ţilo r francezi dc a Conducerea C r u p u lu i de (o ta l 355 lire ste rline . in u n d a ţiile oare s-au abătut a­ F irm a japoneză „ T o k io Boe-
to va ră ş u lu i N ico la e Ceauseseu, făcut o deosebita plăcere să ră tîn d că tara noastră dez­ coopera cu specialiştii rom âni in d u s trii e le c lro n ic e „ T h o m - De asemenea, fabrica „R o f- supra României. ki L td “ a donat pentru a ju to ­
preşedintele C o n s iliu lu i de vizitez această regiune, unde v o ltă la r în d u -i cercetări p ro ­ este de bun augur. s o n -H o u s to n " din Franţa a ten H o m es“ , apartinînri de Societăţi c in e m a to g rafice din rarea zonelor inundate d in
Sfat al R epublicii Socialiste se desfăşoară lu c ră ri deosebi­ prii tn d o m e n iu l e n e rg e ticii O ra 17 00. E licop te ru l p re z i­ transm is un a ju to r co n stln d in „B ritis h Steel C o rp o ra tio n ", a s trăinătate au h o tă rît ca. în R om ânia suma de 1 m ilio n
România. La trecerea c o lo a ­ te In d o m e n iu l ir ig a ţiilo r, al nucleare, preşedintele a sub­ de n ţial se înaltă din nou în echip a m e n te şi m ate ria le de semn de s o lid a rita te cu c in e ­ veni. In acelaşi scop. firm e le
nei oficia le de-a lun g u l stră ­ d e z v o ltă rii v itic u ltu r ii şi po- te le c o m u n ic a ţii, in v aloare de anunţat că va expedia pentru m ato g ra fia rom ână să doneze : indiene ,,South Tndia Ship-
zilor. lo c u ito rii au aplaudat m ic u ltu rii. precum şi c e n tru l lin ia t interesul deosebit cu aer şi se îndreaptă spre aero­ 100 000 franci. o ra şu lu i G o p pin- re g iu n ile s in istrate din Româ­ Ch-ambre S yndicale — Paris pinq C o rp o ra tio n L td " (M a ­
nia cinei case p re fa b ric a te cu
P rim ă ria
cu căldură, au făcut semne de v a lo rific a re a p ro d u s e lo r care Rom ânia p riv e ş lc şî a- p o rtu l M a rs ilia -M a riq n a n e . gen din R.F. a G erm a n ie i a cite 3 dorm ito a re . — 10000 m bandă m aqneticâ I dras]. „C.oenka M ic a Co." şi
prieteneşti. Salutau „La R ou­ agricole. Urez lu tu ro r succe­ ch izitionează lot ce este nou A ic i se face o scurtă escală Fundaţia s p ita lu lu i S c h lilz e r- Societatea C a u m o n t din Pa­ „C o n e t Co" (Bombay), au d o ­
m anie et v o tre n ie rv e ille u x şi în a in ta t în s liin ia co n te m ­ tehnică p e n tru a p e rm ite oas­ donat la fo n du l de a ju to ra re
se şi rezultate d l mai bune a zonelor s in istrate din Rom â­ land a colectat îm b ră c ă m in te ris — 10 000 franci t Defa Ber­ nat 39 000 Tupii.
Ceauseseu'', cum ne*a spus lin — R.D.G, — 20 seturi apa­
in a c tivita tea lor. De altfel, porană. faptul că tara noas­ p e ţilo r să-şi co n tin ue că lă to ria nia, 3 000 m ărci. şi m edicam ente în va lo a re de A c o rd a re a de a ju to are co n ­
Jaeques Dtihois, un pensionar „B a n k of England" a su b ­ 5 000 mărci. rate por taliile de 35 m m. tin u ă şi din partea u n o r C r-
clin M illos. în lîln it la a ero­ in tre organizaţia franceză de tră este foarte sensibilă la rea­ la bordul a v io n u lu i preziden-
scris la fo n du l de a ju to ra re , De asemenea, cetăţeanul E­ G u v e rn u l nig e ria n a h o tă rît m o - ita lie n e • „Sece", „Co - ­
port. am enajare a irig a ţiilo r şi cea liz ă rile o b ţin u te in dom enii lial u llim a etapă a v iz ite i o fi­
1 000 lire sterline. du a rd von Braun din U ,ru p p e r­ să acorde 2 500 lire n ig e rie n c m a " „ F ir " . ,,Siata“ . „ C h im -
V iz ita re a zonei irig a te a în ­ din tara noastră există o co­ care se situează în avangarda ciale în Franţa a p reşedintelui Din R. F. a G e rm a n ie i au la! a donat 500 ro c h ii noi de (e c h iv a le n tu l a 7 000 dolari). im p r x " , „Ind. V e rn ic c Ita lia 1*
ceput dc lapt încă din a vio n u l S ecretarul perm anent a d ju n ct şi „ T -iro la " au donat în lo ia l
laborare bună şî sperăm ca ea re v o lu ţie i le h n ic o -ş iiin ţilic e C o n s iliu lu i de Stat al R e p u b li­ mai a n u n la t d o n a ţii la fo n du l damă.
care nc-a p u rta t de la T o u ­ contem porane. O fic ia lită ţile cii Socialiste România. pentru în lă tu ra re a u rm ă rilo r al M in is te r u lu i de E xterne n i­ 1 450 000 lire italiene.
louse la Nîmes. Sub noi. î n tin ­ să se dezvolte şi mai m u lt“ - M aî m u lţi cetăţeni e lv e ţie n i gerian, B A . C lark, a m en ­ S int anunţate şi o seric dc
in u n d a ţiilo r din tara noaslrâ, au depus la Am basada R om â­
deri n e sfirşite — aveam să a- ţio n a i că, d a to rită g re u tă ţilo r do n aţii din F inlanda : firm a
f ir m e le : „S ie m a q " — 15000 niei din Berna suma de I 434
llă m u lte rio r cifra exactă : mărci. ,,Z a p p -F o rlu n a " — p ro vo ca te de război, g u v e rn u l „ M a ie x “ — 1 000 dolari. iar
222 000 hectare — brăzdate de Oraşul Lyon — prieten al României 10 000 m ărci, „C o n li S la h l" — franci e lve ţie n i. m q e ria n nu a p u tu t acorda p ersonalul acestei (irme — 150
canale depuneau m ă rtu rie p e n ­ D ife rite o rg a n iz a ţii şi p e r­ un a ju to r mai substanţial, kg obiecte dc îm bră c ă m in te ;
10 000 mărci, „K lim s h et Cn.
tru hărnicia, pentru v o in ţa de soane p a rtic u la re din M area aşa cum ar li d o rit. firm a „ A ir a m “ — 2 200 becuri
F ra n k fu rt am M e in " — 5 000
b iru in ţă asupra n a tu rii a lo­ pe preşedintele C o n s iliu lu i ge­ este p rim it de p o p ulaţia aces­ B rita n ic, p rin tre care Y ehudi A u lo r it ă t ile m un ic ip a le din şi lăm pi de ilu m in a i. Din D a ­
C onsiderată ca un e v e n i­ mărci, Cam era de C om erţ din
c u ito rilo r P roventei. neral, pe p rim a ru l oraşului tui oraş. M e n u h in , au depus la A m b a ­ Z u ric h au h o tă rît să pună la nemarca, c o o p e ra tiv a „F a o llu s-
ment im p o rta n t in v ia ta o ra ­ H a m b u rq — 2 000 mărci,
Preşedintele rom ân este in - şului. sosirea p reşedintelui Lyon şi alte o fic ia lită ţi. In sala de la p a rte ru l p a ­ „C u a rz w e rk e " — ! 500 mărci. sada rom ână din Londra d o ­ disp o ziţia o rq a n iz a liilo r e lv e ­ lo re m in q e n for D anm nrks
lîm p in a t la slatia de pom pare C o n s iliu lu i de Stat al Rom â­ C o rte g iu l p re zid e n ţia l se în ­ la tu lu i — un m in un a t m o n u ­ A u fost expediate spre naţii băneşti pentru fo n du l de ţiene care se ocupă de a ju to ­ H ru q s fo rc n in q e r" a donat 1 500
„A ris trd e D u m o n l" * dc la Pi- niei a fost aşteptată cu un dreaptă apoi spre im p u n ă to ru l m ent istoric, c o n s tru it în anul Rom ânia, d in R.F. a G e rm a ­ a ju to ra re . rarea r c q iu n ilo r sin istrate din kci sem inţe de legum e în v a ­
rheqn de către personalul sis­ v iu interes de o fic ia lită ţile si palat al p re fe c tu rii R honului. 1650 şi înzestrat cu n e p re ţu i­ nici, 4 000 kg de sem inţe de In t r - o e m o ţio n a n tă scrisoa­ Rom ânia suma de 50 000 franci loare de 26 400 coroane da­
te m u lu i. Dl. P hilippe Lamour, p o pulaţia din Lyon. Presa ly o - co n s tru it în anul 1880 şi care te tab lo uri, tapiserii şi g o b e li­ mei. borceaq, poru m b şi r ă p i­ re sosită pe adresa z ia ru lu i e lv e ţie n i. De asemenea, C o n ­ neze. iar firm a „S a d o lif şi
d ire c to r general, adresează to ­ neză de dim in ea ţă anunţa in a fost pus la dispoziţie, ca re ­ nuri — distinşii oaspeţi sin i tă, colectate în urm a unei ac­ „S e în te ia ", sem n a ta rul ei, s iliu l E x e c u tiv al ora şu lu i H o lm b la d " din Copenhaga
v a ră ş u lu i N ic o la e Ceauseseu deschiderea prim ei pag in i ş ti­ şedinţă, p reşedintelui C o n s i­ in lîin p in a ti de prim ar, care le ţiuni, in iţia tă de prof. dr. E­ C laudio M u t t i din Parnia Zuq a h o tă rit să transfere 5 000 coroane.
un călduros c u v in t de bun so­ rea v iz ite i, in s o lită de fo to ­ liu lu i dc Stat al Rom âniei. p rc z inlă pe m em b rii C o n s iliu ­ duard von Boguslavski. d ire c ­ scrie, in lim ba rom â n ă : sînt C ru c ii Roşii e lveţiene, in ace­ F irm a olandeză „O rg a n o n "
sit. grafii. s u b lin iin d c a ra cte ru l ei Seara, preşedintele N ico la e lui m u n ic ip a l şi ai C o n s iliu lu i to ru l In s titu tu lu i pentru c u l­ un student ita lia n care iu ­ laşi scop, 5 000 franci. a co m u n ic a t că va trim ite C r u ­
In fata unei h ăr\i în relief, c o n s tru c tiv , amical. Ceauşescu cu solia. în s o ţiţi dc c n m n n iiă tii urbane a L v o n u lu i. tura p la n te lo r al lln îv e rs ilă tii beşte din s u fle tul său m înd ra Societatea „C a rita s " din cii Roşii rom âne 70 000 fla co a ­
dl- Philippe L am our a prezen­ O ra 17 45. A v io n u l p re z i­ celelalte p ersonalităţi o ficia le O aspeţii sînt conduşi apoi in din Gicsscn. voastră tară. A d in e în d u re ra t A u s tria a făcut o nouă d o n a ­ ne dc d u ra b o lin .
tat apoi sistemul de irig a ţii, al denţial a lc ri/e a z ă pe a e ro p o r­ rom â n e au luat parte la o re ­ marca sală de c erem onii de C o n d u c ă to ru l unei în tre ­ din cauza acestei catastrofe, ţie. constînd din 9 lone de C o le c tiv u l Am basadei h ir-
cărui in iţia to r a fost cu ani tul Lvon -B ro n , pavoazat cu cepţie oferită în onoarea lor, la p rim u l e la j. unde. în tr-o p rin d e ri din apropierea S tu tt- vă tr im it — prin Am basada îm b ră c ă m in te şi în că lţă m in te , m a n c ic la Pekin a donat 210
în urm ă A r îs lid c Dum onl. drapelele dc slal ale României la Palatul m u n ic ip a lită ţii alm osfp ră cordială, are loc q a rt-u lu i, U lric h W ittin g . o r i­ rom ână de la Roma — 2 000 iar z ia ru l „ A ib c it e r Z c itn n q “ , ¡nani. iar în s ă rc in a tu l cu a­
ro­
lire.
E roism ul
p o p o ru lu i
In c h e ind u -si scurta e x p u n e ­ şi Franţei. In în tîm p in a re a p re ­ Lyon. de p rim a ru l oraşului. recepţia. g in a r din România, a in iţia l firm a „ H c i'rb u rq e r" şi firm a faceri a d -in te rim al A n g lie i la
P rim a ru l L y o n u lu i şi preşe­
re, d ire c to ru l general al sis­ ş e d in telui N ico la e Ceauseseu Louis Prade!, şi soţia sa. dintele Ceauşescu au ro s tit cu in rîn d n l lo c a ln ic ilo r o a c ţiu ­ mân este e x tra o rd in a r : Ţara „ A h o m b e r q " au expediat 106 Pekin, din partea c o le c tiv u lu i
voastră va în v ia mai fru m o a ­
te m u lu i a spus : ,,S in le m fo a r­ şi a soliei sale, Elena De-a lu n g u l traseului spre arest p rile j scurte a lo c u ţiu n i. ne de a ju to ra re a zonelor si­ să decît înainle. de pături şî 90 de feţe de p e r­ ambasadei 300 dc m ani. C o ­
te m u lţu m iţi de colaborarea Ceauşescu vin prefectul r e ­ pa la tul m u n icipa l, num eroşi nistrate din tara noastră. în nă. F irm e le „M . K a in d l" , „ P r o ­ le c tiv u l de corespondenţi ai
d in tre com pania noastră si g iu n ii „R h o n e -A lp e s " şi p re ­ lo c u ito ri ai L y o n u lu i. adunaţi N. POPESCU-BOGDANEŞTI urm a căreia a fost colectat 7 ia ru ] japonez ,,Asahi" p u ­ h a s k a ", „R o n a v et Co." şi ,.A. presei japoneze a cre d ita ţi la
România. A c o rd u l îneheial a­ fect al R honului, M a x M o u ­ pen tru a saluta pe p reşedintele un vaqon de a rtico le de îm ­ blică un apel către toţi c iti­ M o s b u rq e r" au donai in total Pekin a donat 100 de îuani-
cum cin c i ani este un acord lins. cu soţia- Gazdele conduc C o n s iliu lu i de Stat al Rom â­ b ră c ă m in te şi alte obiecte de to rii. cărora le cere să t r im i­ 33 000 şilingi. Cetăţeni ai R.D. G erm ane si
fructuos. A m colaborat, d-]e pe oaspeţi în salonul de o- niei, fac semne prieteneşti. La ADRIAN IONESCU prim ă necesitate. tă. pe adresa z ia ru lu i, bani, o ­ F ilia la din Lieqe a A s o c ia ­ de o rig in e rom ână din această
preşedinte, cu e x ce le n ţii dv. nnare al a e ro p o rtu lu i. unde c o b o rîre a din autom obil un GEORGE RADU-CHIROVICI Din M a re a Britanic, firm e le ferte de îm bră că m in te , m e d i­ ţiei c u ltu ra le Belgia — Rom â­ ţară, au donat I 275 mărci.
te h nicie ni în cele mai bune p re zin tă pe p a rla m e n ta rii de­ ro p o t de aplauze dă qlas căl­ „ H i M a c k U d " , „B id d le , Sa­ cam ente si m a te ria le necesare nia a d o n ai 6200 kg a lim e n ­ N um eroase firm e din R.F. a
c o n d iţii la Jcqălia la Caro- p a rta m e n tu lu i Rhone, pe g u ­ d u rii $i s im p atie i cu care p re ­ ION BADEA w y e r and Co. Ltd.'', „ A ir e re c u p e ră rii b u n u rilo r distruse te. m edicam ente şî îm b ră c ă ­ C e rm a n ie i co n tin uă să s u b ­
su şi in alte locuri. A u fost' v e rn a to ru l m ilita r al L v o n u lu i, şedintele N ico la e Ceauşescu şi re p u n e rii in fu n c ţiu n e a u- m inte. scrie la fondul de a ju to ra re a
zo n e lo r lo v ite de in u n d a ţii din
adevărate schim buri de e xp e ­
Rom ânia. A stfel, firm e le „ H n i-
rienţă tehnică şi umană d in ­
m m ann, W ir tz et Co.", „ D ia ­
tre cele mai u tile sc h im b u ri
care au avansat in ambele Delegaţia P. C. din Dane­ şî de o rganele le g is la tiv e lo ­ Preşedintele C o m ile lu lu i m ant K itle Sehull.7 R heydt",
sensuri. marca. condusă de 1b N o r- cale din cele 50 de state am e­ C entrat al p a rtid u lu i Neo „K lo c k h e r H u m b o ld t D e n t/'h
Problem a In fla ţie ! a fund, m em bru al B iro u lu i Po­ ricane. ..Bochake" din Mochum. „D e*
P r e ş e d i n t e l e N ico la e fost din nou în c e n tru l Lao Haksat, p rin ţu l Sufanu- frol ” , „ L u d w jg Neum ann ei.
Ceauşestu a spus : d e z b a te rilo r re u n iu n ii de litic, secretar al C.C. al P.C. 4 0 4 vong, a adresat şefului q u v e r- Co.“ au donai in total 35 50u
din Danemarca, care a v izita t
..Cunosc si mă bucură fap- | la Paris a C o m ite tu lu i n u lu i regal laoţian, p rin ţu l m ărci. Senatele oraşelor Ham -
lul cii în lre co m pania dv. şi : p o litic şi e conom ic al R. P. D. Coreeană la in v ita ţia G u v e rn u l s ta tu lu i Slerra Suvanna Fuma, lin m esaj în hurq şi Bremen au subscris
C o m ite tu lu i
al Par­
C entral
a u to rită ţile rom âne dc resort C o n s iliu l de M in iş tri al fo rm a re despre v iz ila preşe­ O .E C D. (O rganizaţia cii- Leone a in s titu it o comisie care e x p rim ă holă rîre a F ro n ­ fiecare c ile 10 000 mărci. F ir­
există o bună colaborare. De Franţei s-a în tru n it jo i !a d in te lu i N icolae Ceauşescu. I ropeană pentru dezvol- tid u lu i M u n c ii din Coreea, a p entru elaborarea oo(I co n s ti­ tu lu i P a trio tic la o ţia n de a ma J C ru p p “ a donat un vaqon
altfel, p entru u rm ă to rii 5 ani Paris sub preşedinţia Iui j (are şi cooperare). părăsit m ie rc u ri Phenianul, tu ţii a ţă rii. Com isia este stabili, im ediat după „ în c e ­ de pa (planşe p cnlru c o n s tru i­
avem un p rogram dc irig a ţii G eorgcs Pom pldou. Şeful sta­ ♦ 0 4 inform ează agenţia A C T C . In prezidată de preşedintele Ca­ tarea com pletă şi n e c o n d iţio ­ rea de d ig u ri şi un b u ld o z e r
şi am enajări foarte mare “ tu lu i francez a in fo rm a t pe | In tr-u n com unicat dat cursul vizite i, delegaţia a fost merei R e p re ze n ta n ţilo r a Par­ nată a b o m b a rd a m e n te lo r a ­ n iv e la to r, conce rn u l „ M A N "
In oraşul G arm lsch Parten-
peste un m ilio n de hectare. m e m b rii ca b in e tu lu i despre ce­ k lrc h e n au luat s ilrş lt lu c ră rile i i p u b lic i lăţii, c o m ite tu l a­ p rim ită de K im ir Sen secre­ la m e n tu lu i. M in is te ru l In fo r­ m ericane". contacte cu toate — 8 cam ioane grele. firm a
rată că va fi
necesar
C. C. al
Sperăm că cooperarea care le 1 roi în tre v e d e ri pe care le-a ca m a jo rita te a ţă rilo r ta ru l general al din C o­ m a ţiilo r din Sierra Leone a p ă rţile interesate in vederea „L în d e " — electrom otoare,
P a rtid u lu i M u n c ii
r.-a d o v e d it to a rle u tilă şi avui cu preşedintele C onsi­ sesiunii C o m ite tu lu i m ix t Iu- reea. difuzat un com u n ica t în care s o lu ţio n ă rii problem ei laoţte- pompe, c o n d ucte de alu m iniu,
gosla vo -ve st-ge rm an
dc
co­
foarte hunii pînă in prezent, liu lu i de Stat al României. m em bre ale orga n iza ţie i se arată că m em b rii com isiei ne. Tn mesaj este re a firm ată a rm ă tu ri etc. în va lo a re de
se va manifesta si în v iilo r. N ic o la e Ceauşescu. aflat in laborare economică, Indus­ să persevereze in e- v o r studia actuala c o n s titu ­ h o tă rire a fo rţe lo r p a trio tic e 85 000 m ărci.
v iz ită în Franţa. s u b lin iin d trială şl tehnică. Cu acest plicarea p o litic ii re s tric ­ 4 0 4 ţie şi p o s ib ilită ţile de sc h im ­ de a lupta pentru sa lv g a rd a ­
In ceea ce p riveşte in u n ­ tive în d o m e n iu l c re d i­ C etăţeanul Peier M a ih ia s
im p re s iile sale deosebit de p rile j. relatează agenţia bare a ei In perspectiva p ro ­ rea d re p tu rilo r n a ţionale ale
dabile. tr e b u ie să vă spun că Taniuq. au fost exam inate tu lu i pentru a îm piedica Camera R epre ze n ta n ţilo r a din aceeaşi tară a subscris la
întregul nostru popor a a c ţio ­ bune în legătură cu aceste în ­ creşterea co n tin u ă a adoptat cu m a jo rita te de v o ­ c la m ă rii R e p u b licii Sierra p o p o ru lu i laoţian şi respec­ fondul de a ju to ra re suma de
treve d e ri si d o rin ţa celor problem e p riv in d co o p era ­ Leone c o n fo rm d o rin ţe lo r e x ­ tarea a c o rd u rilo r de la G e ­
na! cu m ultă lin lă rire Si avem rea in d u s tria lă Şi alte p ro ­ p re tu rilo r. tu ri un proiect de lege sub I 000 mărci.
două ţări dc apropiere şi coo­ prim ate de p o p oru l acestei neva din 1962 cu p riv ire la
lóate co n d iţiile să lichidăm bleme cu re n lc. form a un u i am endam ent la A. Barras din Z uric li <i a c o r­
r a p id u r m i i r i l c lor. Desigur, va perare. Em ile van Lennep, se- C o n stitu ţie, p rin care se In ­ tărî. Laos. dat un al patrulea a ju to r,
trebui să punem la p u n ţi un In cadrul şedinţei, pre şe ­ 4 0 4 cre la ru l general al troduce d re p tu l de v o t dc la constînd din becuri şî obiecle
program si mai vas! de a- din te le Georqes Pom pidou a O.E.C.D., a fost în s ă rc i­ vfrsta de 18 ani. Proiectul a­ de îm brăcăm inte, iar un grup
jă r i şi sperăm că vom prezenta!, în num ele q u v e r- nat de com itet să preqă- j de cetăţeni am ericani o rig i­
La Pekin a fost semnat un mintit. reafirm ă totodată nece­
p 'a b /a o cola b o ra re tot mai n u lu i, o declaraţie asupra î n ­ tcască un raport asupra \ Ctu En-îal, p re m ie ru l C o n s iliu lu i de Stat al R. P. nari din România, mi donat
acord p riv in d sch im b u rile dc sitatea pro te cţie i federale
Iarnă cu specialiştii ira n rc z i". sem nătăţii anive rsă rii a 30 do Chineze, a avu t o în tre ve d e re cu M oh a m e d Einanshi. 410 k q m edieam enîe. îm bră că ­
m ă rfu ri şi p lă ţile pe anul m ijlo a c e lo r care vo r tre- i pentru po p ulaţia de culoare
O-iSpelii rom âni sînl conduşi ani de cînd generalul dc în exercita re a d re p tu lu i de vice p re şe d in te at C o n s iliu lu i R e v o lu ţio n a r Suprem al m in te şi alim ente.
,v)o‘ ne o colină, de iiedn G aulle a lansat la 18 iunie 1970 în tre Republica Popu­ bui aplicate în lu p ta i vot îndeosebi în statele Som aliei, şi cu m em b rii delegaţiei g u v e rn a m en ta le so­ O cetăţeană algeriană dc o-
se prnile ved^a o hună p o d e 1940 de la Londra, apelul la lară Chineză şi Republica j im p o iriv a in fla ţie i ale j sudice ale tării. maleze, conduse de acesta aflată în v iz ilă în R P. C h i­ i'igine rom âna. Mi'haela M a fie i,
Socialistă C ehoslovacia, rcla-
rezistentă în ip o lrîv a c o tro ­
n reto lei de irigaţii ea şi sla ­ ica-ză agenţia China Nouă. j cărei tendinţe se m ani- i neză. Cu acest p rile j, între p re m ie rul G u En-iai şi n donat 100 dinari, m c n tio n m d
p ito rilo r fascişti. Pentru in tra re a în vigoare (a \ra depune în c o n lin u a rc
ba de pompare în ansamblu. A c o rd u l a fost semnat cu p r i­ I festă în numeroase tărî j oaspeţii somalezi a avut Ioc o c o n v o rb ire prietenească,
M in is tru l afa cerilo r e x te r­ le ju l v izite i în R. P. Chineză i ! a acestei legi. fiind vorba dc c ile 100 d in a ri tim p de patru
Tovarăşul N ico la e Ceauşescu : din Europa occidentală. j inform ează agenţia China Nouă.
ne. M a u ric e Schumann, a p re ­ a unei deleqalii com erciale un am endam ent la C o n s titu ­ ,u n L A lţi cetăţeni do o rig in e
cere lă m u riri în legătură cu rom ână cu d o m ic iliu l la A l ­
zentat. de asemenea, o in ­ g u v e rn a m e n ta le cehoslovace. ţie, se im pune aprobarea ei
r a r a r le r is lir ile tehnice alo sis­ ger au donot 200 din a ri.
tem ului, cu modul dc gestiune (A g e rp re s)
Redacţia şî administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 12317 fl 11275. Tiparul t întreprinderea poligrafi câ Deva. 14065