Page 64 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl

PAGINA A IV-A $•

j w Nava cosmică „Soiuz-9“ |

! a aterizat

1 I
| ia Laburiştii—înfrinţi în alegeri- |

( le din Anglia j

| E înaintea finalei C. M. de fotbal 1

î ■ Curier |

^ T r/f/N n ttm n rttrfttfrtrrm * m * » * * tN ttH rn n n rrn rfn rtn ttn tn n n r£

Intrequl potenţialmaterial uman judeţului m im vizitei preşedintei »
„Avicola“ Mintia
PE ŞANTIERELE REFACERII $1 NORMALIZĂRII | a realizat planul

pe 6 luni CONSIEIIILIII l)f

i
' Este cunoscut aportul pe
Indici înalţi de La Termocentrala Mintia—Deva | care I.A.S. «Avicola* din
î M intia II aduce la buna a-
* | provlzionare a populaţiei.
! Şl aici, organizarea superi- NICOLAI CEAUŞtSCU,
utilizare Grupul nr. 2 a fost pus definitiv in | oară a activităţii prodnctl-
j ve a condus la obţinerea
unor succese de seamă. PI-
| nă la 18 Iunie au fost 11­ Ultim a etapă a vizitei pre­
Cele doua mari furnale de funcţiune cu 12 zile înainte de termen ; vrate unităţilor de desface­ Sosirea în Capitală şedintelui C onsiliului de Stat,
Ia Hunedoara înregistrează re peste 9,6 milioane ouă, Nicolae Ceauşescu, în Franţa
In aceste zile o dinamică | cu 319 000 mal mult declt a fost, după cum se ştie, ora­
înalta * Indicilor de utiliza­ getlclenllor de la M intia. El au Îndeplinit astfel j prevedeau sarcinile de plan Tovarăşul Nlcolae Ceauşescu, tul cu afaceri ed-interlm al şul Lyon, unde şeful statului
re. Zilnic aici se produc 1o Ieri In Jurul orelor 14,00, qrupul energetic I pentru prima Jumătate a a­ preşedintele Consiliului de Franţei la Bucureşti, membri român, împreună cu soţia,
medie, fata de prevederi, nr. 2 de Ia Termocentrala M intia—Deva a cu două zile mal devreme angajamentul lnat ! nulul. S-au Îndeplinit sl de­ Stat al Republicii Socialiste ai ambasadei franceze, şefi ai Elena Ceauşescu, şi persoa­
cite 100 kg de tonta pe fle­ atins puterea nominala de 210 megawaţi. In prin telegrama adresată recent conducerii par­ j păşit astfel sarcinile de România, împreună cu soţia, m isiunilor diplomatice acredi­ nele oficiale care li însoţesc,
acelaşi timp, ambele corpuri ale uriaşului ca­
tidului, tovarăşului Nlcolae
Ceauşescu
per­
care metru cub de volum zan aferent blocului au lost trecute la func­ sonal, de a pune dellnltlv In funcţiune grupul I plan pe 6 luni la producţia Elena Ceauşescu, s-au înapo­ taţi In România ş! alţi mem­ au sosit jo i seara, după o că­
util, fapt ce a permis sa se | marfă realizată sl livrată, iat vineri seara in Capitala, bri al corpului diplomatic. lătorie In sudul Franţei.
acumuleze de Ia Începutul ţionarea exclusiva pe cărbune, urmind să con­ nr. 2 cu cel puţin 10 zile înainte de termenul i Potrivit calculelor prell- după vizita oficială făcută in M ii şl mii de bucureştenî,
sume f'.llnlc pentru producerea aburului nece­ prevăzut In planul de stat, Oraşul, care se mlodreşte a
lunii 3 000 tone tonta peste | minare, ptnă la finele se- Franţa, la invitaţia preşedin­ veniţi la aeroport, au făcut avea, dintre oraşele franceze,
plan. sar turbinei o cantitate de circa 4 000 tone de Prin conectarea definitivă a grupului nr. 2 m eslruiul planul valoric va telui Republicii Franceze, şefului statului o entuziastă cele mal ample, mal vechi şl
cărbune furnizat de minele VatI Jiului. la sistemul energetic naţional, puterea Insta­
Activitatea furnallştilor In urma probelor complexe de verificare toate | fi depăşit nt 1 250 000 Iei. Georges Pompldou. manifestare de dragoste, stimă mal profunde relaţii de priete­
t,jn tru utilizarea cit mat in ­ agregatele, instalaţiile sl aparatura grupului lată a marii stele energetice de la M intia se î Se vor da In plus circa Preşedintele Consiliului de s( Înaltă preţuire. nie cu România, a dat prim irii
A vionul prezidenţial a oprit
tensiva a agregatelor are loc funcţionează ireproşabil. îndeplinind totalita­ ridică la 420 megawaţi. Constructorii şl ener- | 750 000 ouă şl peste 650 kg Stat a fost Însoţit de tovarăşii oliciele făcute şelului statului
în condiţiile am plificării e- tea condiţiilor tehnice prevăzute in proiect si gellcienil sint hotăriţl să fructifice bogata ex­ j carne de pasăre. Sporul de Iiie Verdeţ, prîm-vicepreşedin- în faţa salonului oficial. Din nostru caracterul unei sincera
forturllor pentru economisi­ perienţa acumulată pe şantier sl să-şi înze­ ! producţie s-a obţinut cu te al Consiliului de M iniştri, m ullime răsună puternice a­ şi călduroase manifestări de
atingtnd 1ntr-un termen de numai 20 de zile cheltuieli mal mici declt clamaţii. Se scandează înde­
rea cocsului. Ca urmare a parametri funcţionali optimi, grupul nr. 2 a cească eforturile pentru intensificarea la Corneliu Mfinescu, m inistrul prietenie, dragoste Şl respect
acţiunilor întreprinse In a­ fost pus definitiv Ia dispoziţia sistemului ener­ maximum a ritm ului de execuţie in ve­ cele stabilite, ceea ce a de­ afacerilor externe, Cornel lung .Ceauşescu — P.C.R.", pentru ţara şl poporul român.
cest sens, consumul speciiic getic national pentru exploatare industrială derea punerii ,Jn funcţiune a grupului energe- terminat ca In primele 5 Burtică, m inistrul comerţului „Ceauşescu — P.C.R*". Con­ Ziarele lyoneze oglindesc,
a fost redus fată de planifi­ IIc nr. 3, la finele acestui ultim an al cincina­ luni ale anului să se ob­ exterior, loan Avram, m inis­ ducătorii de partid si de stat Inceptnd din prima pagină, în
continuă. ţină mal mult de 500 000 veniţi In lntîm pinore se apro­
cat cu aproape 8 kg de cocs Raportarea acestui eveniment constituie o lului actual, cu cel puţin 10 zile Înainte de trul Industriei construcţiilor pie de scara avionului şi salu­ ample reportaje bogat ilustra­
pe tona de fonta. ! lei beneficii suplimentare. de maşini, Gheorghe Cioară, te, manifestările care au avut
realizar» remarcabila a constructorilor $1 ener- termen. tă cu multă căldură pe tova­
prlm-vicepreşedlnte al Comi­ loc Joi.
tetului de Stat al Planificării, răşul Nlcolae Ceauşescu. Ziarul ,,Le Progres" acordă
de consilieri şl exipert!. Pionieri români şl copil al reportajelor vizitei cel mal Im­
La ora 19, avionul preziden­ m em brilor ambasadei franceze portant loc In pagina ln tli şi
Planul semestrial—îndeplinit exemplar! «Vom reclădi totul, nu aşa experienţă, împreună cu ca­ ţial a aterizat pe aeroportul oferă preşedintelui Consiliu­ o pagină întreagă In interior.
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu,
Băneasa. Pentru a-1 saluta pe
Pe spatii largi este prezenta­
cum a fost, mal bine, mai drele tehnice ale beneficia­ preşedintele C onsiliului de şi soţiei sale, Elena Ceauşescu, tă vizita preşedintelui Consi­
buchete de flori.
Stat, la aeroport au venit to­
măreţ, demn de epoca mari­
rului, au luat din timp toate
A
A
_
U
EFICIENTA ÎNALTA SE DOBINÖESTE PRIN lor realizări pe care le trăim ) măsurile, pentru ca brigadie­ cu-M tzil, Gheorghe Pană, ce nu contenesc, tovarăşul liu lu i de Stal şl In „Deraiere
varăşii Ion Gheorghe Maurer,
Tn atmosfera de puternic en­
heure lyonalse". Pe lingă ma­
Emil Bodnaraş, Paul Nicules-
tuziasm, In ovaţiile şt uralele
Vom traduce in viată sarci­
rii să îmbine munca fizică cu
nile trasate de Congresul al
X-Iea al partidului I Hste o petrecerea plăcută a timpului Gheorghe Rădulescu, V lrgîl Nicolae Ceauşescu se îndreap­ nifestările locale, care acope­
lor liber.
ră o pagină de ziar, un re­
hotărîre fermă a tinerei ge­ Elevii Liceului din Haţeg, Trofin, Florlan Dinălache, tă' spre miile de cetăţeni ai portaj este consacrat vizitei
Constantin Dîăgan, Janos Pa-
Capitalei, veniţi să-l întîm pi-
neraţii din Judeţul nostru —
în frunte cu secretarul comi­
TEHNICA ii toate ne-a declarat tov. ing, Nlco­ tetului orăşenesc al U.T.G., zekas, Petre Lupu, Manea ne, răspunde aclamaţiilor, In Provence. In „L'Echo", un
Mănescu, Dumitrn Popa, Du­
prieteneşte
strînge
m îinlle
amplu reportaj şi numeroase
lae Jurca. şeful secţiei eco­
muncesc între 15 Iunie sl 19
mitru Popescu, Leonte Răutu,
nomice a Comitetului Jude­
imagini
fotografice
Iulie pe şantierul organizat
cest timp, răsună necontenit
ţean Hunedoara al U.T.C,, în îa pepiniera Reia. Cel 150 de Gheorghe Stoica, Vaslle V il- multora dintre ei. In tot a-. vizita preşedintelui prezintă
Nicolae
cu, Ştefan Voltec, M lron Con-
TIMENTELE PRODUCŢIEI tat-o pe marginea planului brigadieri depun eforturi pen- slantlnescu, M lhal Dalea, Ion Cetăţenii Capitalei îşi expri­ Ceauşescu cu acest titlu pe
ovaţiile
m ulţim ii.
aplauzele,
convorbirea pe care am pur­
Ilîescu, Ion loniţă, Vasile Pa-
pentru
satisfacţia
mă astfel
cinci
coloane \
„Domnul
tilineţ. Ion Stănescu,
precum
zitei făcute In Franţa de şe­
şl soţiile conducătorilor de rezultatele fructuoase ale v i­ Ceauşescu a spus prim arului
Oraşul
din Lyon »
dumnea­
Ritmul accelerat de dezvol­ munca a încheiat on bilanţ realizăm un beneficiu supli­ Şantierele tineretului— partid şl de stat, vicepreşe­ ful statului român, pentru voastră are un loc de primă
dinţi a! M arii Adunări Naţio­
contribuţia pe care tovarăşul
tare. prevăzut pentru Industria deosebit de fructuos. Am rea­ mentar de 2,5 milioane lei şi nale, al C onsiliului de M iniş­ Ceauşescu o aduce personal importantă în cadrul re la ţii­
chimică a făcut ca şi ia Fa­ lizat o producţie globală su­ o creştere a gradului de ren­ tri, membri al Consiliului de ia dezvoltarea prieteniei şl lor dintre Franţa $i România“.
brica chimică OrSştie sarcini­ plimentară de peste 4,5 m i­ tabilizare cu 0,5 procente. A ­ Stat şl al guvernului, condu­ colaborării dintre poporul nos­
le de producţie să crească şi lioane lei şi am vîndut şi în­ dică, la fiecare sută de lei pro­ contribuţie entuziastă cători de instituţii centrale şi tru şi toate popoarele lum ii,
să se diversifice simţitor. A - casat produse în valoare de ducţie exprimată în preţ de organizaţii obşteşti. la Instaurarea unui climat de
ceaşta ridică în faţa comite- 7 milioane lei peste prevederi. cost, am realizat un beneficiu Au fost prezenţi Bernord pace şl înţelegere Internaţio­ (Continuare In pag. a 4-a)
tulu de direcţie, a întregului Şi aceasta 1n condiţiile in ca­ suplimentar de 0,50 lei. Dejean de îa Batle, Însărcina­ nală.
nos^u colectiv de muncă o re la toate sortimentele fizi­ Am apelat la această Inşi-
m ultitudine de probleme din ce s-au înregistrat plusuri fa­ la acţiunea de refacere
cele mai complexe. ţă de plan. Ceea ce este insă Ing. GHEORGHE VALER
Pleclnd de la dezideratul foarte Important este faptul directorul Fabricii chimice Declaraţia româno-franceză
major al Întregii noastre eco­ c& in aceasta perioadă fiecare Orâştie
nomii — creşterea continuă a mie de lei producţie marfă de măsuri privind participa­ tru a-şl realiza sarcinile în­
eficienţei economice — cău­ ne-a costat cu 7,30 lei maî rea tinerilor din întreprinderi scrise în planul lor. La invitaţia preşedintelui s-a făcut pretutindeni o pri­ mâno-franceză, care s-a dez­
tam ca o data cu amplificarea ieftin decît anul trecut — cu 4Contihuqre j pag« o* 2-a) şi instituţii, a elevilor si Un loc deosebit în activi­ Republicii Franceze, Georges mire călduroasă, expresie a voltat cu succes în domeniile
volumului de producţie să în­ 3 lei sub prevederile perioa­ studenţilor, pe şantierele de tatea noastră II ocupă şan­ Pompldou, preşedintele Consi­ relaţiilor de prietenie tradiţio­ industriei de automobile. ca
treprindem acţiuni care să dei — fapt ce ne-a permis să muncă voluntar patriotica. tierul arheologic de la Ceta­ liu lui de Stal al Republicii nală între România şi Franţa si în cele ale electronicii şi
conducă la ridicarea laturilor — Ara dori să precizaţi ca­ tea Devei. Aceasta preocupa­ Socialiste România, Nicolae şi a sentimentelor de preţuire industriei chimice, ar trebui
calitative ale activităţii fabri­ re sint principalele obiective re s-a născut din anii trecutl Ceauşescu, împreună cu soţia, şi stimă reciprocă de care stnt să-şi lărgească cimpul de ac­
cii noastre. De altfel, însăşi pe care le cuprinde planul de $i credem că este bine dacă Elena Ceauşescu, a făcut o animale cele două popoare. ţiune, îndeosebi prin punerea
prin fila de plan în anul 1970 măsuri întocmit de Comitetul continuăm şi în acest an. De vizită oficială în Franţa, între Preşedintele Consiliului de in aplicare de noi formule de
ni s-a stabilit fată de anul judeţean al U.T.C. şl eventual fapt. cel 180 de brigadieri 15 şi 19 iunie 1970. Slat şl Republicii Socialiste cooperare.
trecut o creştere la producti­ aparţin Liceului Decebal şl Tn cursul şederii în Franţa, România şi preşedintele Re­ Dintre înţelegerile conveni­
să enumerat! şantierele cele
vitatea muncii de 4 621 lei pe mai importante. îşi Încearcă talentul de v ii­ preşedintele Nicolae Ceauşescu publicii Franceze au purtat te, părţile au apreciat ca e­
salariat, la cheltuielile la 1000 tori arheologi. Credem că şi persoanele oficiale care convorbiri, la care. din par­ xemplu de cooperare rodnică
lei producţie marfă o econo­ — Pînă acum s-a deschis şcoala arheologică a dr. do­ l-au insolit au vizitat obiecti­ tea română, au participat : Iiie producerea în România a au­
mie de 4,30 lei, iar la bene­ şantierul pentru construcţii cent Oclavîan Floca le va ve industriale şi aqricole, mo­ Verdeţ, prim-vicepreşedinte al toturism ului „Dacia", în cola­
ficii un plus de peste 5.0 mi­ de drumuri din Hateq, unde. folosi. numente istorice şi aşezămin­ Consiliului de M iniştri, Corne­ borare cu uzinele .R enault".
lioane lei. De menţionat că între 10 iunie — 8 august, V iito rii constructori de la te social-culturale din Paris, liu Mănescu, m inistrul aface­ Tn cursul discuţiilor, părţile
asupra acestor creşteri struc­ vor munci 400 de elevi de Şcoala profesională din Deva Versailles, Toulouse, Nîmes. rilo r externe. Cornel Burtică, au convenit să extindă şl să
tura producţiei are o inlluenţă la Grupul şcolar al C.S. Hu­ Lyon, regiunile văii Rhonului m inistrul comerţului exterior, diversifice cooperarea în do­
foarte mică, realizarea lor ur- nedoara. Liceul industrial mi­ Convorbire consemnată şi Languedoc- Preşedintele loan Avram, m inistrul indus­ meniul industriei de automo­
mînd să se facă pe seama va­ nier — Petroşani, liceele nr. de EUGEN SLAVU C onsiliului de Stat al Repu­ triei construcţiilor de maşini, bile. S-a realizat sau sînt în
lo rifică rii superioare a re­ 1 şi 2 din Hunedoara sl e­ blicii Socialiste România a Gheorghe Cioară, prim -vlce- curs de realizare o serie de
zervelor interne existente in levii Şcolii profesionale din avut. astfel, prilejul să ia con­ preşedinte al Comitetului de înţelegeri pentru lărgirea coo­
unitatea noastră. Călan, în scrii de cite 100. tact cu realizările franceze In Slat al Planificării, Constantin perării bilaterale în anumite
După primele 5 luni de acti­ llia. Se foarnâ fundaţiile pentru reconstruirea locuinţelor Aurel Ţibea — comandantul (Continuare in 1 pag. a I*o| domeniile economic, social şi Flitan, ambasadorul Republicii sectoare, printre care indus­
vitate, colectivul nostru de distruse de ape. Foto : V. ONOIU şantierului, activist cu multă cultural. Socialiste România in Franţa. tria mecanică, petrolieră, chi­
Din partea franceză, au par­ mică, precum şf In ceea ce
înalţilor oaspeţi români 11
ticipat » Jacgues Chaban-Del- priveşte dezvoltarea cooperă­
mas, prim ul ministru, Maurice rii pe terte pieţe.
Din non oamenii Schumann, m inistrul afaceri­ qricole, al cercetării şl sl a­
Cooperarea poate să se dez­
volte şl pe planul tehnicii a-
Gîscard
lor externe, Valery
d'Estalng. m inistrul economiei
In
înfruntă înria apelor Din 2or[ p în ă - n seară, cu toate pe / şl finanţelor, Francols O rtoli, plicării energiei nucleare acest
scopuri paşnice. Cele două gu­
m inistrul dezvoltării
Indus­
de
triale şl ştiinţifice, Jean
verne încurajează, în
t Lipkowskl, secretar de stat al sens, relaţiile stabilite între
Tn clteva zone ale Judeţului peraţlel de consum; şoseaua Dispunind de o bază tehnico- afacerilor externe, Pierre Pe­ organismele şi întreprinderile
nostru au că*zut, In cursul du- Deva—Brad a suferit avarii, materială dezvoltată,' întreprin­ len, ambasadorul Franţei în din cele două ţări. Lucrările
pă-amiezl| de Ieri, ploi toren­ circulaţia eiectuîndu-se cu res­ derile agricole de slat din Ju­ Să nu ruginească cultivatoarele cind cultu­ Republica Socialista România. comisiei mixte guvernamentale
ţiale care au provocat um­ tric ţii fără a fi întreruptă. Din deţul nostru au posibilitatea să C onvorbirile s-au desfăşurat de cooperare economică, teh­
flarea unor plraie de munte cauza unor alunecări de teren rclacă în bună măsură poten­ în atmosfera de prietenie ca­ nică şi ştiinţifică, Instituită
ce au inundat mal multe lo ­ circulaţia autovehiculelor pe ţialul de producţie.' care a fost racteristică re laţiilor dintre prin acordul româno-francez
calităţi şl căi de comunicaţie. drumul Haţeg—Gurazlata este serios afectat de Inundaţii, să cele două ţâri. Ele s-au refe­ din 20 ianuarie 1969, ilustrea­
Apa a pătruns in staţiile C.F.R. închisă. contribuie cu ca n tititl însem­ rile sint sufocate de buruieni rit la dezvoltarea re la ţiilo r ză tn mod limpede hotărire*
Bănită, Baru şi Petroşani-TrlaJ, Apa a Inundat mari supra­ nate de produse la constituirea româno-franceze, precum şl la autorităţilor celor două ţări
producînd dereglări în sistemul feţe de teren ale C.A.P.-urilor fondului centralizat al statu­ principalele probleme Interna­ de a Intensifica cooperarea In­
de centralizare electrodina- şt ale cetăţenilor, grădini, fî- lui. In această privinţă se re­ tionale. tre România şi Franţa.
mică, ceea ce a condus la În­ naturi şl păşuni. marcă eforturile depuse pentru lă în vederea realizării produc- meria s-au aplicat cite două jorătoare se tntllneşte la Trecînd In revistă stadiul Cei doi şefi de state au a­
chiderea statlel. S-au produs Le faţa locului s-au deplasat reinsămlntarea culturilor de llllo r stabilite. Este necesar In­ praşile mecanice pe întreaga I.A.S. Slntâmărla-Orlea, unde re laţiilor româno-franceze, pre­ preciat că schimburile ştiin ţi­
alunecări de teren In apropie­ membri ai Comandamentului porumb şl cartofi pe stipraie- să ca şl lucrările de Întreţi­ suprafaţă plantată cu cartofi. prima praşllă s-a făcut pe nu­ şedintele Nlcolae Ceauşescu fice şl culturale au cunoscut,
rea statlei Merişor, circulaţia Judeţean de luptă împotriva jele compromise, pînă acum nere să fie executate în con­ Se constată Insă că, faţă de mai 185 hectare din cele 1 065 şi preşedintele Georges Pom­ de asemenea, în u ltim ii anî, o
feroviară fiind întreruptă i a inundaţiilor care, împreună reallzîndu-se astfel de lucrări d iţii agrotehnice superioare, posibilităţi şi cerinţe, realiză­ existente tn cultură. pidou s-au felicitat pentru pro­ sensibila dezvoltare.
fost inundat un depozit al Cen­ cu comandamentele locale au pe citeva zeci de hectare la deoarece neglijarea acestora rile la executarea primei pră­ Volum ul mare de lucrări ca­ gresele realizate In numeroase Luînd în considerare legă­
tralei cărbunelui Petroşani şl luat măsuri de evacuare ime­ I.A.S. Orăştie, Simeria şl Sîntă- nu se poate solda deeft cu şite sint destut de anemice. re trebuie efectuate In perioa­ domenii. turile spirituale, cu rădăcini
atelierele de zonă C.F.R. din diată a populaţiei, de aprovi­ măria-Orlea. diminuarea recoltelor. Spre exemplu, din cele 1 847 da actuală solicită din partea Cei doi şefi de stat au con­ adinei în Istorie, afinităţile de
localitate. zionare cu apă minerală şi a* Paralel cu intcnsiilcarea hectare cultivate cu porumb organizaţiilor de partid, a con­ statat că dezvoltarea schim­ limbă şi cultură, precum şl
V iitu rile de apă au afectat limente, de cazare. Nu s-au preocupării de a asigura culti­ Ca un aspect pozitiv se e­ s-au prăşit mecanic abia 486 siliilor de administraţie şi şefi­ burilor comerciale româno- faptul că intensificarea schim­
mai multe localităţi printre înregistrat victim e omeneşti. varea In cel mai scurt timp •po­ videnţiază interesul consiliilor hectare, reprezentînd mal puţin lor dc ferme să depună efor­ franceze, care se desfăşoară pe burilor culturale, ştiinţifice şi
care colonia Peştera Bolii, Crl- In toate zonele în care s-au sibil cu porumb, plante fura­ de administraţie $i al şefilor de 30 la sută din suprataţa turi deosebite, să maniieste o bază reciproc avantajoasă, umane este o cerinţă impera­
vadia—sat, Sălaşu de Sus, Bă­ produs avarii, oameni al mun­ jere şl legume a celor peste dc ferme pentru aplicarea pra­ existentă. Avlnd in vedere că multă răspundere şi iniţiativă continua potrivit unor indici tivă a contemporaneităţii, cele
nită, Bunila, Clopotiva, Băiţa, cii, luptători din gărzile pa­ 1 500 hectare, se impune să fie ştiei a doua pe suprafeţele in organizarea Judicioasă a de creştere ridicaţi şi se o- două părţi au convenit să fo­
Cîinel, Bejan, Toteştl, Cîrnesll, triotice, numeroşi cetăţeni lu- întreprinse acţiuni energice In unde porumbul şt cartofii se toate unităţile dispun de un muncii, in vederea loloslrlt cu rienlează spre un echilibru losească maî bine cadrul fa­
Lunca. Peşteana, Livezeni, Me- creză Intens pentru refacerea scopul obţinerii unor producţii află Intr-un stadiu avansat de număr suilclent de utilaje maximum de randament a for­ mai bun. fiind favorizate de vorabil oferit de acordul cul­
lişor. Mai greu afectate au drum urilor sl a căii ferate, o maxime de pe terenurile aflate \egeta(te. Lucrarea respectivă pentru a efectua prăşîtul in ­ ţelor şl mijloacelor aliate in către noul acord referitor la tural în vigoare. Ele sc vor
fost localităţile Baru şi Văii- podurilor $1 podeţelor, pentru deja in cultură, pe această cale s-a efectuat pe 47 de hectare tr-o perioadă scurtă de timp, dotare. Numai astiel întreprin­ schimburile ŞÎ cooperarea e- strădui să intensifice cit mai
şoara. La Baru apele au dete­ curăţarea localităţilor de se­ putîndu-se, prin executarea Sn ocupate cu porumb şi 24 cu rezultatele înregistrate ptnă conomîcă. încheiat la 9 ianua­ mult cu putinţă acţiunile în
riorat dispensarele uman şi dimentele aduse de ape S-au mod exemplar a lucrărilor de derile agricole de stat din rie a.c. la Bucureşti, pentru direcţia cunoaşterii valorilor
veterinar, au inundat şcoala, luat măsuri operative de refa­ întreţinere, să se asigure spo­ cartofi. De asemenea, pe su­ acum nu pot îl considerate judeţ pot şl trebuie să ile perioada 1970— 1974. civilizaţiei şi cultu rii celor
un bloc de locuinţe la parter, cere $i consolidare a malurilor ruri suplimentare de recoltă. prafeţele unde efectul lerbici- mulţumitoare. La I.A.S. Orăş­ angajate cu întregul lor po­ El consideră că pentru două naţiuni, dezvoltarea con­
unităli comerciale, precum si $i digurilor surpate pentru a Faptul că s-au lolosit cantităţi delor a fost Influenţat negativ tie şi Simeria praştia I la po­ tenţial productiv în ampla bă­ România şi Franţa există largi tactelor între savanţi, scriitori
aproximativ 100 de locuinţe ale putea Ii prevenite alte even­ apreciabile de îngrăşăminte din cauza precipitaţiilor abun­ rumb s-a efectuat pe numai posibilităţi de a progresa pe Si artişti, între universităţi,
cetăţenilor. La Valişoara au tuale inundaţii pricinuite de tălie ce se desfăşoară pe plan căile unei cooperări economi­
fost inundate sediile consiliu­ ploile abundente căzute. chimice şi lerblclde la plantele dente, s-a trecut la prăşîtul 120 şi 181 hectare din cele naţional pentru recuperarea ce reciproc avantajoase. Au
lui popular comunal, al cămi­ prăsitoare— porumb şl cartofi manual al culturilor. Demn de 342 şl respectiv 440 ha însă- pierderilor provocate de cala­ fost obţinute deja rezultate (CohtinuOie Tn pag.: a . 4-a)
nului cultural, magazinul coo- 5. POP — constituie o premisă favorabi­ evidenţiat este că la I-A J. Si­ mtDţate. O situaţie mai Ingil« mităţii» naturale. substanţiale. Cooperarea ro­