Page 65 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 65
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4806 & STMBATA 20 IUNIE 1970
Ini rugul mlnnlial material si uman al iodeltilm SESIUNEA DE EXAM EN E—TREAPTA SPRE
PE m W E L E
0 TEMEINICĂ PREGĂTIRE DE SPECIALITATE
Eficienţă inaltă in toate
■ M ultă vreme după ce Pe- corp didactic a folosit orice le U.A.S. pe lostltnt » „CXinos- bliografie bogată. De exemplu,
troşanlul a adormit, ostenit prilej pentru a stimula stu clnd rezultatele din Iarnă s-au la rezistenta materialelor, pî
nă să obţin nişte corbe de
luat din timp măsuri oportu
după truda de-o zi, ferestre
denţii Înspre o muncă ordo
compartimentele producţiei
vor avea satisfacţia ridicării, le luminate ale căminelor nată, ritmică, susţinută. In ma ne care să ducă sigur la îm spre comportarea diferitelor
prin munca lor, a blocului studenţeşti fac dovada cerlă re, părerea mea este că se bunătăţirea pregătirii profe materiale la sarcini prin şoc,
P 1, far liceele din Orăştie, că v iito rii ingineri se pregă siunea a fost pregătită din sionale a studenţilor. In acest am făcut peste o sută de În
Vulcan, Lupenl, Brad lucrea tesc cu asiduitate de exame timp. Rezultatele vor confir sens trebuie să arăt faptul că cercări".
ne... Sesiunea a început. O da ma desigur acest lucru, mal comisia profesorală a asocia
ză Ia fabricarea cărămizilor în cazul defecţiunilor. S-a specifice la sodă calcinată, — Cu examenele?
la Pricaz şl Va|a. Nu mai este constituit o echipa de reparat sulfat feros şi deşeuri din ta tă cu aceasta, se prefigurează ales că marea majoritate a ţiei a muncit mult la nivelul — Foarte bine. Dacă înveţi
necesar, cred, să insist a (Urmarft^din? fţq$ ■ U şi întreţinut matriţe, ceea cc blă. emoţiile, semnificaţiile deose studenţilor au înţeles la vre tuturor anilor pentru a se crea serios, la timp, n-al cum ob
supra Importantei acestor asigură o ritm icitate mărită Desigur, în activitatea co- bite. create de flecare exa mea cuvenită dificultatea ac- un climat propice obţinerii u ţine decît rezultate foarte
munci In condiţiile în care procesului de producţie şi de loclivului nostru de muncă men în parte, pentru fircare bune.
numeroase fam ilii au rămas m ire de cifre nu atîl pentru grevează în acelaşi timp sec şi-au qăslt materializarea şi promoţie. Sesiunea care a în Ce păcat că nu totl studenţii
fără locuinţe. Aceluiaşi scop a „colora" realizările colecti ţia de confecţionai m alrile de alte rezerve interne privind cepui înseamnă pentru „bo Institutului de mine din Pe
lf corespunde şl şantierul de vului nostru, ci pentru a scoa sarcini suplimentare. Acolo îmbunătăţirea indicatorilor ca boci" prima liberă trecere în troşani sfnt conştient! de fap
la fabrica de prefabricate de te tn relief corelaţia optimă unde fluxul tehnologic a per litativi. Rezultatele bune pe spre a-şi putea spune ingineri, La I.M. Petroşani tul că „a învăţa" înseamnă cu
Ia Crişcîor şi M L. Hune ce există intre toti Indicatorii. mis, operatorul face atîl in care le-am ohtinul pînă a acei ingineri de tnlîne ce adevărat pregătirea pentru
doara. Aceasta ne va da posibilitatea jectarea produselor cil şi fi cum ne dau certitudinea că vor fi în stare să dea piept viată. înseamnă cu adevărat a
— Am înţeles că aceste să raportăm cu cîteva zile mai nisarea şi ambalarea lor. Prin alît sarcinile ce ne revin p-in cu viata, să-şi aducă deplin deveni un bun Inqlner, capa
şantiere funcţionează. Dar devreme îndeplinirea planului înfiinţarea unui depozit de plan. cît şi anqajamenlele re aportul la prosperarea m ineri bil de a rezolva problemele
ca alte şantiere se vor mal semestrial. materiale şi amplasarea aces înnoite se vor realiza cu suc tului tn tara noastră. nor rezultale bune în actua pe care mina le pune în fata
deschide In curlnd ? Factorul care a contribuit tuia în apropierea secţiilor cu ces. Am urcat inlr-una din aces tualel sesiuni şl şi-au însuşit specialiştilor.
— Elevii de la Grupul şco substanţial la ridicarea efi pondere mare, am reuşit să Stntem conştienţi că în a- te zile la instilut. Biblioteca, cu conştiinciozitate recoman la sesiune". Spunem acest lucru deoare
Şi acum, cîteva glndurl sl
lar energetic Deva, în cali cientei a fost creşterea iată economisim manoperă^ la trans ccst ultim an al cincinalului, sălile de lectură, amfiteatrele, dările făcute de către cadrele păreri studenţeşti tn miez de ce din cel 1093 student! ingi
tate de brigadieri, Îşi vor a de prevederi a productivită portul intern în valoare de şi în special în urm ătorii, ne seminariile sini cuprinse ş! didactice. Foarte bine s-au sesiune. Primul Interlocutor, neri şl 309 subingîneri, doar
prezentat pînă acum studenţii
menaja şanţul de gardă de ţii muncii n i peste 1000 lei GOOOO lei Şi să asigurăm o a revin sarcini deosebite. Comi ele, ca şi studenţii de altfel, din anii IV şl I. facultatea de Ion Tănase, student In anul I 860, respectiv, 218 s-au pre
Filele
de febra examenelor.
pe salariat. Avînd tn vedere provizionare ma) raţională a tetul de direcţie împreună cu cursurilor, ale notiţelor foş mine, şi ai anilor I topografie mine, care confirmă din plin zenta» pînă acum ta examene,
locurilor de muncă.
că ponderea cheltuielilor con cadrele de specialişti, îndru nesc, creioanele, stilourile a- şi II mine. secţia de subinqi media 9.33 obţinută la exa dintre aceştia promovînd un
Colectivul nostru, actlonînd
128.
mat cu competentă dc organi
venţionale constante In fabri în lumina Indicaţiilor dale de zaţia de partid, se preocupă learqă mai qrăbile parcă, um- neri. care au obţinui în ma- menul de admitere. Plnă acum număr de 594. respectiv este
Şantierele ca noastră este apreciabilă, stat privind reducerea cheltu pregătirea produclîei şi de plînd zeci şi sute de pagini joritale note excelente. A a răspuns la patru examene prea puţin. Să aşteptăm to
ceea ce considerăm că
conducerea de partid şi
de
Intens şi cu răspundere
sporul de producţie
obţinut
nota
în exclusivitate pentru
cu formule, scheme şi defini
Notăm cîteva
nume ■
tuşi cu încredere sfîrşitul se
de
randamentului
prin creşterea
10. Dar să-l ascultăm : .Am
pe salariat joacă un rol deo ielilor materiale, a reuşit ca viitoarea dezvoltare a mase ţii. Fiecare examen trebuie drian Roman. Violeta Rusan, fost prezent la toate cursurile, siunii. rezultatele finale. cu
prcqătit cu răspundere. Fie
Maria Tănase, Pavel
V ladi
sebit în sporirea eficienţei e- prin reducerea consumului lor plastice. Avem tn vedere care student doreşte să slav — din anul 1 mine. Paul am învăţat atît din notite cît convingerea că restantierii vor
specific tn primele 5 luni ale
prin
iniroduccreo metalizării
conomlce.
şi dîn bibliografia
indicată.
învăţa o dată în plus că a fî
mai
tineretului tru care creşterea productivi anului să economisească 10 galvanizarea unor repere ne so prezinte cu cît stăpîn Boroş, Ion Micu — anul îî Mai am două examene. student înseamnă în primul
(ată un motiv in plus pen
multe
cunoştinţe,
subingîneri şi Gheorqhe C îr-
tone de polietilenă şi 5 tone
cesare industriei constructoa
— Vreo pasiune?
rului care, asllel. îşi vede roa
tăţii stă la loc de frunte în de polistiren. De asemenea, re de maşini. La ora actuală po materie. în fata profeso lănescu. Dumitru Guran, Do — Da. Mineralogia şi petro- Şl în primul rlnd a in vâ tv
rin Văduva şi m ulţi alţii.
prlntr-un studiu întocmit
de
ansamblul preocupărilor noas se lucrează — tntr-o fază des dele trudei de-un an sau se Trebuie menţionat însă fap grafîa. Numai astfel poli deveni un
tre. Incepînd de la conducerea cadrele noastre tehnice s-a tul de avansată — la un stu mestru. Pentru că. de ce n-am tul că, din păcate, mai sfnt îl urăm succes viitorulu i bun specialist de care (ara.
reuşit să se valorifice In pro
fabricii şl pînă la şeful de e- diu prin îmbunătăţirea calită spune-o, emoţiile se-mpart, încă şi student! care nu au m ineritul nostru au atîla ne-
la propria lor şcoală, tar chlpă, se acţionează energic cesul de producţie circa 20 dc ţilo r actuale ale oxizilor de fier, deopotrivă Intre studenţi şi reuşit să se încadreze In re descoperitor de noi rezerve vm<>,
brigadierii de la Liceul In pentru folosirea mai raţională tone de deşeuri rezultate de care sperăm să ne dea rezul profesori. gimul de muncă Impus şi care de minerale utile şl ne adre
dustrial de construcţii {In nu a tim pului de muncă şl a u- la producţia de P.V.C. Folosi tate bune. Deşi am obţinui im Curioşi să aflăm cil mal drept urmare au obtînut re săm studentului Ion Pop din
măr de 300) vor ridica Şcoa tllajelor, ceea ce face ca ran te pentru confecţionarea qhl- portante economii la cheltuie multe despre actuala sesiune, zultate foarte slabe. Astfel, anul II, participant activ al S. RADU
la generală de la Mintia, pen damentul productiv al tuturor vecelor pentru răsaduri, aces lile cu materiale şi de trans am ascultat cu deosebit in ion Lazăr sl Nlcullna Rolu cercurilor ştiinţifice studen
tru colegii lor mat tineri. secţiilor să sporească simţitor. tea au înlocuit materie p ri port. nu ne putem declara teres relatările prof. dr, Inq. din anul II mine în două se ţeşti In cadrul cărora, pe ba
— Pfnă acum atl enumerat In secţia de prelucrare a mă tn valoare de 60 000 Iei, m ulţum iţi cu ceea ce am rea Nîcolae Letu. decanul facul
numai şantiere din medlnt maselor plastice, spre exem asiqurîndu-se pe această cale lizat pînă acum si de aceea tăţii de mine : siuni n-eu reuşit să promo za lucrărilor prezentate, a ob
orban. Care va fl aportul ti plu, datorită numărului mare o producţie suplimentară In căutăm stăruitor noi mijloace veze nici un examen. In ace ţinut şl cîteva premii ' „în
— Actuala sesiune se deo
nerilor In agricultură ? de repere ce Irebuie lucrate valoare de 144 000 lei. de diminuare a acestor chel sebeşte radical de cea din fe eaşi sltuatle se află şl loan drăgesc mult electrotehnica, CINEMA
— Planul cuprinde şl ast pe acelaşi tip de maşină, s-a Le confecţionarea reductoa- tuieli. bruarie, fiind cu mult mal în Martlnescu din anul III mine. pe care vreau s-o aprofundez
fel de şantiere, care, Ince- întocmit o nouă programare la relor — tn cadrul secţiei de Sintem ferm convinşi că fa In aceeaşi ordine de idei cît mal mult. A ctivitatea In DEVA : Freddj ţ i clnteeul p»e-
ptnd cu data de 1 Iulie, vor maşinile de Injectat care asi prelucrări mecanice — prin în brica noastră dispune încă de cărcată şl. ca atare, supune iie i (C ineînM ogrolul „P o lrio “ ) | O
beneficia de participarea stu gură o durată de folosire a locuirea bronzului adus din Imporlante rezerve interne ca studenţii la solicitări Intelec relatăm sl părerea despre ac cercurile ştiinţifice ml-a fo intim p fu ie („A n a " ) ; SlM fcrfl •
denţilor de la Institutul de m atriţelor mult mai mare şi import cu un aliaj din alum i ro pot amplifica şt mai sub tuale mult mai Intense. Cu- tuala sesiune a tov. asistent losit foarte mult, ohliqîn- ■ o llo g ul („M u rc ţu l") ; HUNE
DOARA : Pdcolul d rag o ite i (,,Con
mine din Petroşani. La LAS. im plicit o productivitate spo niu conceput de cadrele noas stanţial productivitatea mun noscînd acest lucru, întregul Inginer E. Marlca, preşedinie- du-mă să studiez Intens o bi structorul“ ) ; Acţiunea „V u ltu ru l”
Btrcea. I.A.S. Orăştie. ferma tre tehnice, s-au realizat Im cii. reduce volumul cheltuie („S id e iu rg fjiu l” ) • C A lA N : C 6lu-
de la Sîntămăria-Orlea. slu- rită. Ca urmare a acestei mă portante economii de valută lilo r şi spori acumulările. Co g 6r!|o - seriile M l (11 fu n ie “ ) ;
M orlo
7ELIUC ■
Vitra
(„M in e
dentll-brigadîeri vor ajuta suri. s-a obţinui o producţie şl un beneficiu suplimentar tn lectivul nostru de muncă, por rul") : PETROŞANI i D om nlfoaro
la recoltarea cerealelor. Se suplimentară de 300 000 lei In primele 5 luni în valoare de nind de la aceste convingeri, doctor („7 N oiem brie“ ) ; Doi
şl lucrează la ferma de la condiţiile în care numărul 700 000 lei, La secţia de oxizi îşi va înzeci eforturile şl pe b ârh o |t pentru o moorte (,.Re
LUPENl :
p ub lica") ;
Râthundto-
Slmerla Veche, unde liceenii m uncitorilor a rămas acelaşi. viitor, pentru a valorifica toa raturo romonâ ; 18.30 A ctualitatea rul („C u ltu ra l") : LONEA : A-
in economie ; 11,50 Pe vaieo Rinu
din Simerla plantează vorză, de fler, datorită faptului că te posibilităţile de care dispu SĂPTÂMINA VIITOARE lu i - legende ţi iealM â|l ; 19,20 rvincoţi banco in o«r („M in e
rul") ; BJow-up („7 N oiem brie“ ) ;
la Lăpuşnlc, unde elevii şcolii Tot în cadrul aceleiaşi secţii, parametrii funcţionali au fost nem, astfel îneît sarcinile de 1001 da seri - emisiune pentru cel VULCAN t Reconstituirea („M u n
mici ; 19,30 Telejurnalul de seară ;
de şoferi din Ilia rcamena- la produsele de serie mare atinşi cu 9 luni mal devreme, producţie mereu în creştere să I 20,00 C ălătorie In lumea desenului citoresc") ; u rttC A N i t Eu, eu,
jează canalele de triqatie. In s-au făcut dubluri de matriţe 6-au creat condiţii favorabile le realizăm tn condiţiile unei anim at ; 20,30 Teatru scurt : „O m u l eu sl... c e ila lţi („7 N oiem brie") ;
lunile seplembrie-oeiomhrie pentru a se evita tim pii m orii pentru reducerea consumurilor eficiente economice tot mal destin u lui" de B. Show j 21,15 Ca ORAŞTie : Comlsorul X şl „p a n -
O
albostre"
lerelo
(„P a tria ") ;
se va munci ta recoltarea po mari. LA TELEVIZIU dran Internaţional. D ervoltarea re- mul (oro paşaport („F locA ra") :
Europa.
rom ono-lranlene.
lo (illo r
rumbului. cartofilor şi verzel. Cooporore - securitate ; 21,45 Jo G E O A G lU -B A l : Stelole din Eger
Dar acestea sini obiective cul salbelor. Cintece ţi jocuri - seriile M f ; HAJEG i V io
(„P o p u la r") ;
Vo-
M ole
BRAD :
mal îndepărtat*, ne care ni le opulare din Bonot ; 22,00 - Poţta dul Iodului („S teouo ra ţie ") ;
frumoose
Arte
re
f v. ;
22,13
propunem. Vreau să mai D U M IN IC A MARTI trospectivă Brăncuţi ; 22,45 Telejur flfA : La nord prin nord-veit
adauq că elevii din mediu! 8,30 M icroavonprem leia ; 1,40 10.00 M icroavonprem ieia ; 10,03 nalul d» noapte ; 23,00 închiderea — seriile I I I (Lum ina").
rural, unde nu s-au organi G lm nosllc6 ţi m utică ; 9,00 Vio(a Es-Terra '70. Emlslune-concurs do om isiunii.
zat şantiere, vor fî mobilizaiî satului ; 10,00 Sim lonia o V-o de conslructrl tehnice ; 10,25 Sub VINERI
semnul profesiunii - «misiune pen
de organizaţiile U.T.C. co P. I. Ccailtovttn, in interpretarea
Filarm onicii din le n ln g ia d ; 11,00 tru tineret ; 18.45 Studioul a rtis
17.00 M lcroovanprem îera ;
17,05
munale pentru a participa Ia Tolevocanţa ; 12,00 De strajă pa tu lui am ator ; 19,15 A n u nţuil - pu- Buletin de ţtiri ; 17,(0 Teleţcoold.
lucrările agricole, alături de triei ; 12,30 Căm inul ; 13,13 Emi- b licllo te ; 19,20 1001 de seri — e- C onsultaţii Io m atomatlcâ ţi lim ba
mlslune pentru cei mici ; 19,30 Te
17,40
părinţii lor. De asemenea. uTT si Una In lim bo m aghiard ; Buletin leju rna lu l de seord : 20,00 Reflec română In ajutorul elevilor core
M icroavonprem iera ;
17,05
număr de tineri vor munci de ţtir l ; 17,14 „H o l sâ-nlindem ho tor ; 20,15 Seară de teatru _ M i- dau concursul de adm itere In li
la combaterea eroziunii solu ro mare" - cintece ţi dansuri ra- to n tro p ul de M oliere. Producţie a ceele de sp e d o lllo lo ţ: liceele de
Meteo-
10,00
cultură generală ;
m âneţtl ; 17,40 Crovatele p u ip u rii; T e leviilu n ll francele, In colabora
lui. recom andări pentru e*c**r«ionîcli :
18,34 M a g a tin dum inical ; 19,30 re cu Orlenn-Tftootre de France ;
— Ce contribuţie vor aduce Telejurnalul de seara ; 19,50 Fina 22,10 Pntivolcnt-* m uiicot-coream - 18,20 Tcfcglob Congo _ KînsSasa;
membrii organizaţiei U.T.C,, la calei de-o IX-a e d iţii a cam pio flce ; . 22,35 Cranica litera ră ; 13,45 lo vo!on : 19,00 Reflector ;
19 15 Anunţuri - p ub licitate ; 19,20
In munca directă de înlătu natului m ondial de fotbal. Trani* 22,50' Telejurnalul de noapte ; 23,00 1001 de snrî. Emisiune pentru cel
închiderea em isiunii.
misiune dlrect6 de Io C iudod de
rare a electelor Inundaţiilor ? Mesieo ; 21,43 Reportaj f*. V arian m iri ; 19.20 Tclelurnalul de saard:
Fll n artistic :
„F ra ţii
Kora-
29.00
— Şl tn acest domeniu tă Io 0 dom o : 22,05 Electronii MIERCURI m orav" o oroducţlo a studiourilor
In lum îno
redactoarelor - film ;
ne-am propus sarcini. Mem 22,33 T eleiport ; 22,50 Telejurnalul 18.00 M lcroavanprem leto ; 10,03 sovietice (seria a IT-al ; 21,10 M ol
brii organizaţiei noastre vor de noople ; 23,00 închiderea em i U nlve n al-ţo tro n _ enciclopedie aveţi o întrebare T Ce m ie nou
cancerului f :
In
Irnlam ontnl
22,10
munci la reamenajarea sta siunii. penfru copii Litera ,.P" : 18,30 Tn direct de In Viona - Concert
A ctualitatea in economie ; 19-13 A-
dionului şl a ştrandului din LUNI *u n (u ri - p ub licita te ; 19.20 1001 Beerhnvon r 2.3 00 Telejurnalul de 17.00 Deschide*«« em isiunii ;
Deva, la înlăturarea urmelor do seri - omisiune pentru coi noapte | 23,10 Închiderea em isiunii. 17.05 Buletin de ştiri ;
17,10 Emisiune in lim bo germ ană;
19.30
Teiciurnoful
<en-
de
Inundaţiilor la C.A.P. Deva. 14,00 M l era avan prem iera ; 10,05 miel •, 20.00 Reflector : 20 15 Teie- SÎMBATA 11.15 Dunâ iern a , lele I BunB
ro :
La Brad, de asemenea, se va De ce urm et seralul I _ em ltiu- c'm cm olero r „B a n d it1! din O rrjo- seara, b ă ie ţi I ;
ne pentru tineret ; t4,35 Panoramic 19.05 Fapt d iva n ;
reamenaja stadionul şl se va ţtiin ţiflc ; 19,00 A elualiloteo In t>- *o1o" O pm duc(ie o sbrdionrîlot 17,00 M lcroovonprem iora ; 17,0' 19,70 tOOt de seri. Emisiune pen
21.53 V iat« |?*Moră -
construi un dig de protecţie. conomie. Totul Io puteroa a doua: ita lie n e ; românesc de osl ; 25 B ule'in de îllr l j 17.10 Fm i-l-ine tru cel mici ;
in
romanul
18,15
»¡mho <j?»monă ;
Cună
Tinerii din Orăştie vor munci 19,15 Anunţuri - p ub licitate ; 19,34 G aleria m arilor în le rrre fî «eara. fe te i Bună searo, b ă l« (i I — 19.30 Tele|urnalul de tea râ |
1001 de seri - emisiune pentru
la C.A.P. cel mici ; 19,30 Tele|urnolul de sea - Ludovic Soios« ? 22,4' T « le iiif IM — «irlune * 19.»' A ru n fu rl - pu- 30.30 Tcle-eneiclopedia ; .Rocam bole"
to rio l :
31.15 Film
Integrlndu-se în efortul În ră ; 19.50 Agenda p olitică ; "20.00 n aiul He noapte : 2.3.09 IncM d'irco b fi'ila te ; 1C 20 1001 d» seri _ *>■ (V I) ;
em isiunii
mîeî :
mlsh-ne oenlru cei
10.30
Roman fo ile to n • „C aso
Oudden-
tregului popor pentru reface broefc' (IV ) ; 30,45 In tre metro T e l*Mirnrtluf de «en»A ■ 29,00 Tn-e- 33.00 Tablouri dlntr-e e ip o tiţie
(In te rviilu n e ) ;
m u ilco ld
rea bunurilor materiale dis nom ţ| cronometru ; 21,43 Duete IO ! *>nr,-:le“ “ «4l3 ; 21,09 F«M dive«« • 33,55 Telejurnalul de noapte |
«orlnl :
21-1'
Film
..ReenmSofe"
truse de furia apelor, tinere folclorice ; 27,05 Rampo - film — 17.00 M icroavanprem lora ] 17,05 (VIII) - ?«.59 P am d* vertnfn'nr - 23 10 Ot. Inlm ioorâ. Program de
tul hunedorean îşi va în Io Incheiereo celui de-ol doilea Bulotin de llir i ; 17,10 Ervsbmo „M în o " - o re e d u c i'* o h-sdîr*- rom on|e ;
Festival al film u lu i bolca n lc; M u il- în lim b o m aghlarA j 17,40 Film •n le vltlu nil ita lie n e : 22,ZS O f, inl- 33.30 Teletport C am pionatul mon
scrie şl acum maîora sa con câ _ prelu d iu io Festivolul ţi serial ? „T rei p rie te n i" _ nou se d ia l de (o tb a l: M eciul pen
tribuţie pe frontispiciul mun Concursul intern a ţio na l „G eorge ria l reolÎTol do fe levlrltine o din m looră I - 72.35 Teleţuraolul de tru locurile 3 ţ i 4. Trans-
Enescu" | 22,45 Telejurnalul de n oa p le - spori ; 23.30 închiderea m li'u n e directa.
cii patriotice dc refacere şl R O G. ; 10,05 M ult e dulce sl fru
neople | 23,00 Închiderea em isiunii. moasă- Emisiune de lim ba $1 lite em isiunii.
normalizare a vletll.
L A I / V C f f E f E f t E A A J V J J L V B Ş C O L
ZIUA PIONIERILOR serbarea noastră", despre care o donează în contul si să lucrez în transporturi şi
a ctivităţi, m anifestări ş.a.
nistraţilor. Au donat în con
telecomunicaţii". „M al
sini
Ş tirile ne relatează şl de tu l C.E.C, 2 000 elevii din Un auxiliar preţios pentru elevi, profesiuni frumoase şi în alte
spre acţiuni de înfrum use clasele 1-1V ale Şcolii gene ram uri" şt, ultim ul capitol,
aşteptată cu bucurie ţare a localurilor de şcoală, rale Blrcea Mare, cei din Că- înaltă calificare".
„Drum ul spre profesiuni de
lan, Crlşctor, Rîu
Bărbat,
a cartierelor, străzilor. A lte
le ne Informează că acolo, Vaţa de Jos, Blăjeni, Dobra. u c ■ • • B . a Din punct de vedere al
în acele localităţi care au O altă remarcă : pionierii conţinutului, textele selec
Doar cîteva zile ne mai torice (la Baia de Crlş, Ordş- suferit de pe urma inunda din m unicipiul Petroşani au părinţi şi educatori ţionate conţin elemente care
despart de unul dintre cele tioara de Sus, Sarmizege- ţiilo r, pionierii muncesc cu donat tn contul 2 000 suma prezintă cu deosebire locul
mai aşteptate evenimente din tusa), treceri tn revistă ale însufleţire in vastul şantier de 41000 lei. M in o rii îşi de muncă, procese de pro
viaţa c o p ţilo r: Ziua pionie unor fo rm a ţii artistice (Pui, cresc copiii aşa cum se cu ducţie. specificul profesiunii,
rilor. Dobra, Bretea Română etc.) de refacere şi normalizare. vine. In ultim a vreme. nume figuri de muncitori fruntaşi şl educatorilor. Scrise într-un noutatea ei, produsele mun
Şi o dată cu aceste veşti a-
Pentru o astjel de zi, şco- serbări şl aşa mai departe. m lntite, trebuie să le consem Ia r cînd vor 'defila detaşa roase articole, Interviuri, me ele., care. căutate, selecţio stil literar viol şf atrăgător, cii ele.
lârimea s-a pregătit asiduu $i ca o prim ă concluzie, ziua năm şi pe acelea care au o mentele cravatelor purpurii, se rotunde, reportaje ele. nate şl îmbinata, permit ob textele stnt parcurse uşor de Toate aceste referiri şi
şl, după cum reiese dintr-un pionierului va fi ziua m uncii, deosebită semnificaţie : ome să se ştie că defilează ade prezintă aspecte din dome ţinerea unor Imagini relativ către cititor. consideraţii sînl Ilustrate cu
plan a! C onsiliului judeţean talentului şl entuziasm ului. nia. lată cîteva : pionierii vărate detaşamente de ce niul diferitelor profesiuni, fidele şi concrete despre pro Io unele texte slnt prezen fragmente din operele unor
al Organizaţiei pionierilor, Coincidenţa face ca tot în din Sim eria au strlns din tăţeni ! surprlnzînd locuri de muncă, fesiunile respective. taţi muncitori, tineri sau scriitori şi publicişti contem
evenim entului i s-a acordat această zi să se desfăşoare serbări sau depuneri perso V eniţi să v e d e ţi! procese de producţie, parti Inscriindu-se în acest con vîrstn id , Inovatori, fruntaşi, porani ca i Petre Ghelmez,
cuvenita Im portanţă încă de şl serbările de fine de an. nale ştim'* de 5 000 lei pe C. DEVEANU cularităţi ale unor profesiuni, text de idei, culegerea dc oameni pasionaţi pentru V ictor Vţntu, loen G riqo-
la începutul anului şcolar. L i se spune „serbări“ dar de • “ ^ texte pentru orientarea pro munca lor, respectaţi de to rescu, Sen Alexandru, Geo
Tocmai de aceea se pare că fapt locul principal îl o- fesională a elevilor din şcoa varăşii de lu a u , gata sâ-sl Boq/.a, Pavel Aloanel. V ictor
m anifestările din acest an cujxl acordarea prem iilor la generală, întocmită de un dea lot ce au mal bun pen Bîrlădeanu, Florin Grecea,
vor întrece toate aşteptările. pentru sfrguinţă. Desigur, colectiv condus de profeso tru a ridica pe o treaptă cit Nicolae Labiş şl mulţi alţii.
Fără să „trădăm “ unele sur incă de pe acum, pionierii — ru l clujean Dumitru Salade mal înaltă profesiunea şl în In culegere sînt prezenta
Dar pină atunci, la redac I chemare spre o meserie minunată
prize pregătite în „secret“, prem ianţi ţşi p d rin jti lor, nu ?) şl a/părută de curînd în v i treprinderea lor. te inform aţii privind optzeci
iată pe scurt despre ce c se pregătesc să primească fe trinele librăriilor, constituie Pentru a facilita citito ru lu i de profesiuni. Nu e mult,
v o rb a : dem onstraţii, parări, licită rile de rigoare. un auxiliar preţios pentru e înţelegerea m aterialului din dacă ne qîndim că numărul
festiva luri cultural-artistice levi, părinţi şl educatori. culegere, textele sînt grupa lor a depăşit de mult ordi
şi sportive, reprize de gim ţie sosesc zilnic scrisori in- Culegerea de care ne ocu te pe ramuri de meri profe nul sutelor (numai tn ţara
nastică, vernisaje de expo form lndu-ne telegrafic sau păm furnizează Inform aţii în s iu n i respectlnd nomencla noastră slnt peste I 500).
z iţii, serbări ctmpeneştl, car det tliat despre „ce-am pre legătură cu anumite domenii torul de funcţiuni aflat în nz. dar merită totuşi semnalat
navaluri, focuri de tabără, gătit pentru dum inică“ , de lmcrllndu-se In codrul ocţlunllor pentru spri* (I transportoare T.R. 2 şl T.R. 3, produse la de activitate, cu anumite Capitolul Introdnctlv esle faptul că este o primă încer
retrageri cu torţe, evocări is- spre „să veniţi neapărat la jînireo elevilor In olegereo meseriei, expoziţia U.U.M.P., cea o abatajulul-comeră, piesele in sectoare ale vie ţii economi intitulat sugestiv „In pragul care de acest gen In lite ra
interjudeţeană de onentare profesională de la mărime naturală şl cele la scară redusă — stilpi ce şi sociale. Conţinutul tex alegerii profesiunilor" sl tura de specialitate la noi.
Petroşani reuşeşte, prin exponatele sale, siste hidraulici, întreruptoore A.G. de protecţie a In telor selecţionate pentru cu conţine texte referitoare la Cel core au Întocmit a
i legere duce la o înţelegere
matic organizate, o bună propagandă a profe stalaţiilor electrice, grinzi metalice, prese hidra problemele generale ale a- ceastă culegere nu şi-au
Elevii în acţiunea de refacere siunilor specific miniere, bucurindu-se de o justă şl o atitudine pozitivă legeril pofesiunilor. Cele propus de fapt înlocuirea
ofluenţă de vizitatori - absolvenţi al şcolilor ge ulice etc. — sînt tot atîtea Invitaţii adresate vii fată de „lumea profesiuni lalte capitole stnt Intitulate monoqrafiilor profesionale, ci
Vacanţa d« vară pentru la amenajarea zonelor verzi • nerale. torilor mineri de a ie cunoaşte şl stâpîni. lo r", fată de anumite dome .Vreau să muncesc în indus pur şl simplu au dorit să
| elevii Liceului din Stmerla pe strada 30 Decembrie, la j Atlt prin orgonizore, cit şl datorită calitfiţll şl Exponatele executate de elevi ai Grupului nii de activitate, de anumite tria enerqlel electrice sl ter contribuie la aşezarea orien
| a început sub semnul parii grădinile de legume ale j perfecţiunii cu care au fost executate expona şcolar minier Petroşani, Grupului şcolar minier profesiuni şl faţă de repre mice", .M îndrla de a lucra tării şcolare şl profesionale
: clpărli active la muncă pe I.A.S. de la Simeria Veche, i tele, expoziţia stîrneşte Interes şl otracţle. Mo zentanţii lor. tn Industria m etalurqiei", pe baze ştiinţifice şl Ia în
| şantierele refacerii. O dlver- la cele ale C.A.P. Stnlandrei, j cheta unei galerii de deschidere a noi cimpuri Lupenl şl Liceului Industrial minier Petroşoni Parcurqlnd paginile cărţii, „V oi deveni constructor dc lăturarea caracterului ei em
î sltate de acţiuni In acest zilnic cile o clasă sau două ! reuşesc, în cadrul expoziţiei, să prezinte absol elevii ctştlgă un plus de cu maşini", „Ce-ml oferă mun piric. improvizat.
! scop a organizat consiliul participă la munca de reia- ! miniere, cu Instalaţii de încărcare şi transport venţilor şcolilor generale frumuseţea şî tolnele noştinţe în alegerea drum u ca în Industria extractivă", Parcurgînd filele cărţii,
I popular al oraşului. Şi mal cere. Organizaţia de partid, ! mecanizate, în stare de funcţionare, este lo fel meseriilor din subteran, Iar expoziţia, în onşam- lu i po trivit In viaţă, căci — „Industria chimică — dome sperăm că scopul lu a ă rit a
în flecare, elevii liceului cadrele didactice, organizaţia j de captivantă şi pentru odult cît şi pentru tînărul aşa cum observa psihologul niu de mari perspective", fost atins şl că ea este u ti
aduc modesta, dar eotu- U.T.C. din liceu stnt fado- i absolvent. Sugestive pentru grodul înalt de me- blu, constituie o reuşită manifestare In cadru1 H. Munsterberg — alegerea „V oi munci în industria tex lă oricărui slujito r al şcolii
: zlasta lo r contribuţie. rll care mobilizează la a- j procesului de orientare profesională a elevilor. profesiunii şl a tovarăşului tilă", „Să cunoaştem profe romăneşli, oricărui om care.
La înălţarea digului pentru ceaslă acUvltate, făcind ast- j conîzore a lucrărilor miniere, mocheta obata|u- de viaţă s1nt hotărtrlle cele siuni din Industria poligrafi direct sau indirect, participă
: a opri Strelul M ic să se re lei dovada datoriei patriotice lul frontol armot hidraulic, dotat cu combină N. S. mal Importante din viaţa o- că". „In agricultură şl zoo la educarea tinerei qeneraţii.
; verse pesle ogoarele C.A.P., îndeplinite. mulul. Cartea se adresează tehnie există profesiuni va
------------- — --------------- - ....... .............. tn aceeaşi măsură părinţilor riate şi Importante", „Doresc Prof. ADRIAN MANG