Page 67 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 67
< DBUMUL SOCIALISMULUI g» Hr. 4806 £ SIMBĂTA 20 IUNIE 1910
. heierea vizitei preşedintelui Consiliului [ — m s s m m E a n m n m u m - *
CIUDAD DE MEXICO 19
TOKIO
de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, în Franţa Laburiştii — înfrînfi din capitala Mexicului găzdu
(Agerpres). — Stodionul „Azteca*'
ieşte ostâzi penultimul meci al
în alegeriSe din Anglia Seară cultural- celui de ol 9-leo compionot
(Uimore din pag. 1) (a lor de a da cit mal multă pînă la graniţă, aub cerul azu dezvoltarea relaţiilor dintre mondiol de fotbal, partida pen
tru stabilirea locurilor 3—4 între
6trăluclre vizitei pe care o riu al Franţei, de o formaţie Franţa şi România. Sînt deo arfistică în selecţionatele R. F. o Germo-
Acest titlu exprima mîndria face In oraşul lor un oaspete de onoare a aviaţiei m ilitare sebit de îneîntat că între noi LONDRA 19 (Agerpres) — din anul 1918, ceea ce a con niei şi Uruguayului. După fan
lyone/ilor. bucuria lor, dorin- stimat ol Iubit. franceze- se dezvoltă relaţiile de priete Cu excepţia a patru circum stituit un sprijin acordat can beneficiul sinis tastica şi epuizanta semifinolâ
didaţilor conservatori. In gene
scripţii, rezultatele
alegerilor
nie".
înainte de a se urca la bor
La uzinele Delle Alsthom dul avionului, care avea să-l ★ generale din Marea Britanie ral, se apreciază ca alegătorii disputată miercuri contra Italiei,
formaţia vest germono nu
va
sint acum cunoscute.
Partidul
britanici au fost nemulţumiţi
de anumite aspecte ale politicii traţilor din
putea alinia primo
garnitură :
preşedintele
dueft în patrie.
In boqala cronică a rapor
Consiliului de Stat a fost soli turilor româno-iranceze de se conservator, condus de Edward interne promovată de guver f Fronz Beckenbauer, accidentat
Heath, a cîştiqat bătălia elec
l'II inia zi a vizitei oliciale Au fost vizitate, in conti citat de numeroşi ziarişti să culară tradiţie, vizita preşedin torală. dispunînd deja de 330 nul laburist şi, în primul rînd. Io umăr, este indisponibil pentru
pe care preşedintele Consiliu nuare, principalele sectoare dea o scurtă declaraţie în le telui Nicolae Ceauşescu în mandate în viitoarea Cameră de măsurile de austeritate. România şi Peru şase săptâmini. Pe de altă porte,
lui dc hiat al Republicii So ale uzinelor. atelierele de gătură cu vizita sa în Franţa. Franţa, prima vizită oficială a a Comunelor. faţă de numai In cursul zilei de vineri, pre antrenorul Helmuth Schon inten
cialiste România. Nicolae montai, laboratoarele, staţiuni Preşedintele român a spus - unui şef de stat român în a 287 mandate ale laburiştilor. mierul laburist, Harold VVjison, TOKIO 19. — Coresponden ţionează so ofere citorva jucă
Ceauşescu. şi soţia sa. Elena le de experimentare. Gazdele „Sînlem în ultima zi o vizi ceastă ţară, constituie o nouă Aceste rezultate ou răsturnat şi-a prezentat demisia reginei tul Aqerpres. FI. Ţuiu, trans tori de rezervă posibilitatea de
Ceauşescu, au inlrcprins-o in au prezentat preşedintelui tei făcute in frumoasa dv. pa şi remarcabilă etapă în dez pronosticurile observatorilor Elisabeta a I f - a, ca urmare a mite : Cel mai mare ziar din a porticipa electiv la acest
Franţa, a lost consacrată cu Ceauşescu cîleva experienţe trie. Aş vrea să exprim încă voltarea prieteniei rornâno- politici şi ale m ajorităţii sonda infringerll suferite în aleqerj Japonia, „Asahi", a organizat campionat mondial şi nu încape
noaşterii directe a realizărilor cu cele mai noi realizări in o dală m ulţum iri preşedintelui franceze. un exemplu de coo jelor de opinie. de partidul său. In aceeaşi zi, o serală cultural-artistică în îndoială co „rezervele" vor tine
uzinelor Delle Alslhom, cu domeniul electrotehnicii obţi- Pompidou pentru prilejul pe perare fructuoasă între toate regina Elisabeta a Il a l-a în beneficiul sinistraţilor din să dovedeosco în ocest meci co
care lnlreprlnderi de resort nule de lucrătorii de la Delle care ni l-a oferit de a cunoaş statele, indiferent de regimul La Londra se apreciază că România şi Peru. înainte de selecţionareo lor o fost justifi
din tara noastră întreţin mul- Alsthom te munca şi viata poporului lor social, o contribuţie în principala cauză a m arilor pier sărcinat pe liderul conservator, începerea spectacolului, am cată. Cîştigind ocest meci echi
lipîe leqăturl de cooperare. De*a lungul întregului par francez. Vizita si discuţiile a semnată la opera de edificare deri suferite de laburişti n Edward Heath, cu formarea basadorul român in capitala pa R. F. o Germaniei or fi una
din
quvern
Acesta
noului
Specializată în construcţia curs prin incinta uzinelor, vute cu preşedintele Pompi a păcii şi securităţii popoare constituie abţinerea masivă a niponă, Iosif Gheorqhiu, şi cel din putinele formotii care a o-
aparatajului de medie, înaltă m uncitorii de la Delle Alsthom dou au fost deosebii de rod lor. adepţilor lor de la votare. urmă a acceptat sarcina de a Peruvian, Rene Hooper Lopez, cupot toote cele trei locuri ale
începe consultările pentru al
şi ioarle înaltă tensiune şi pu s-au adunat, in qrupuri com nice. Ne întoarcem acasă cu Manifestările de caldă sim Ziarul „G uardian" relevă că cătuirea viitorului guvern al au mulţum it participanţilor podiumului (locul I în 1954. lo
teri mari de scurtcircuit, so pacte, au aplaudat şi au p ri impresii plăcute despre Fran- participarea la vot în alegerile pentru contribuţia lor şi au cul îl in 1966 şi eventual locul
cietatea Delle Alsthom asiqură mit cu multă căldură pe şeful |a şj poporul francez. Consi patie. stimă şi cordialitate cu de joi a fost cea mai scăzută M arii Britanii, prezentat amănunte despre III acum).
îumăialc din producţia Fran stalului român ; manifcslăn dc der că prietenia dintre Fran rare şeful slatului român a pierderile şi suferinţele cau In principiu echipa pentru
ţei şi aproape două treim i din caldă simpatie au avui loc în ţa şi România va cunoaşte o fost întîmpinat pe întreg par zale populaţiei de inundaţiile meciul de astăzi va fi următoa
exporturile acesteia de apa- ţoale atelierele. în laboratoa dezvoltare şi mai puternică. cursul vizitei sale în Franţa, din România Şi cutremurul din rea : Wolter (Manqlitz), — Voqts,
primirea deosebii de
căldu
ralat de deconectare şi de pro rele şi staţiunile de experi Urez poporului francez multă roasă făcută atll de o ficia li După eliberarea ambasadorului vest-german, Peru. Imagini ale urm ărilor ce Fichtel (Weber), Siefoff, lorenz,
tecţie a reţelelor plnă la ten mentare vizitate fericire şi pace". tăţi, c il şi de populaţie, con lor două catastrofe au fost a Overoth, Holler, Seeler. Gra-
siunea de 750 kV — cea mai P r e ş e d i n t e l e Nicolae La întrebarea pusă de un firmă prestigiul şi preţuirea de poi înfăţişate prin prezentarea bowscki, Muller, Loehr.
înaltă folosită in prezent in Ceauşescu şi solia sa, Elena ziarist dacă preşedintele ro care se bucură personalitatea contramăsuri ale autorităţilor braziliene unor reportaje filmate, oferite
lume Uzinele din V illcurban- Ceauşescu. au slrîns cu căl mân apreciază că Intre politica preşedintelui nostru, tovarăşul de companiile de televiziune Echipo Uruguayului. poote
ne se întind, singure. pc o su dură m iinile m uncitorilor, ca qeneralului de Gaulle şi cea Nicolae Ceauşescu, politica N.H.K şi Kyorio. fn cadrul moi mult decil cea vest-ger-
prafaţă de 80000 mp. riintrr re Jc-au făcut o primire deo a preşedintelui Pompidou exis RIO DE JANEIRO 19 (A- ciază că răpirea ambasadoru spectacolului şi-au dat con monă, nutreşte de asemenea
Ehrenfried
vesl-qerman,
lui
care 60 000 mp acoperiţi, şi sebit de entuziastă. tă o continuitate, tovarăşul României socialiste consacrată qerpres). — Imediat după eli von Holleben, şi contramăsu- cursul soprana Arta Flores- ombiţia de a termina pe locul
produc anua! peste 5 000 tone In ropotele de aplauze ale ţelurilor celor mai nobile ale berarea ambasadorului vesl- cu. aflaţii in Japonia ca înom- trei. Compioonă mondială în
materiale electrice (Ic cea mai lucrălorilor de la Delle A l Nicolae Ceauşescu a răspuns : um anltălii — pocea, progresul, german, în schimbul punerii nle l.i care au recurs auto bTă a ju riu lu i celui de-al doi 1930 şi 1950, Uruquoyul nu s-a
înAllă tehnicitate. slhom, preşedintele Nicolae .Da, există o continuitate. Aşa securitolea tuturor naţiunilor în libertate a 40 de de|inuţi rităţile braziliene după elibe lea concurs international „M a mai calificat in semifinale din
La sosire. înalţii oaspeţi ro Ceauşescu îşi la rămas bun de cum există o continuitate în lumii. politici, autorităţile braziliene rarea acestuia sini de natură dame B utterfly", clntăreata 1954, cînd a fost învinsă in me
mâni şl persoanele oficiale ca la qazde. au trecut la conlramăsuri In să sporească climatul de în Fubukî Koshiji si cuartetul ciul pentru Jocul trei cu 3-1 de
re II însoţesc au fost întîm - La prinz., preşedintele Con tr-un interval de numai 48 de cordare din ţară. condus de Shoji Youkouchl. către echipo Austriei. Lipsită de
pina|i de dl. Guyot, directorul siliului de Stal şi soţia sa au ore, politia şi forţele de si ciţiva titulari şi de o linie de
qeneral ol întreprinderilor participat la un dejun oferit guranţă au arestat 12 persoa atac copabilâ să înscrie, echi
Delle Alslhom, şi de primarul în onoarea lor la Palatul pre- ne pe motiv că ar fl fost im pa uruguayonâ a venit cu pre
suburbiei Villeurbanne. fe rlu rii Rhonulut. plicate in acţiunea de răpire tenţii modeste la actualul tur
Pe aleea principală de la Dejunul s-a desfăşurat în- a lui Ehrenfried von H olle neu. Iar ocuparea locului trei
Intrarea în întreprindere. în tr-o atmosferă caldă, cordială. ben. Sub această învinuire, cei or fi o veritabilă performanţă
înlîmpinarea şefului slatului ★ arestaţi sint pasibili de pe pentru sud-omericoni.
român au venit Raymond Pel- Ultimele momente ale v iz i deapsa capitală in baza unei
leticr, administrator — direc tei şefului statului român la legi instituite după răpirea, în Premierul sovietic, Alexel Cunoscuta staţiune ameri
tor general al Companiei ge Lyon au oferit din nou lyone septembrie anul trecut, a am Kosiglun, primit vineri la cană, Miami, cslc de cîleva
nerale de electricitate, şi Picr- zilor prilejul să-şi exprime basadorului american în Bra Kremlin pe secretarul general zile scena unor puternice tu l
re Ferrand. director deleqat al stima şi simpatia lor fată de zilia, Charles Burke Elbrick. al O.N.U., U. Thanl. In cursul burări rasiale, care au cu
Deşi nu a fost dezvăluită iden
uzinelor Delle Alsthom. convorbirii au fost abordate prins şi localităţile Invcciua-
înaltul oaspete. Numeroşi tre titatea celor arestaţi, se cre
In salonul de recepţie al în cători se opresc Ia trecerea de că ar fi vorba de membri probleme actuale ale situ le. in timpul ciocnirilor din
treprinderilor, Raymond Pcl- cortegiului prezidenţial In dru ai organizaţiilor clandestine aţiei internaţionale si unele tre poliţie şi grupuri ale
Jelier, Pierre Ferrand, Alfred mul spre aeroport, de-a lun „Avanqarda populară revolu aspecte ale activităţii O N.U., populaţiei de culoare peste
Guyot şi un reprezentant al gul monumentalelor bulevarde ţionară" şi „A lianţa de elibe anunţ«'! aqenţia TASS. 30 de persoane au fost rănile,
m uncitorilor de la uzinele Dcl- ale oraşului, lac semne priete rare naţională". La convorbire a participai iar alte 50 arestate.
le Alsthom au rostit scurte neşti de salul. Din surse ale poliţiei s-a Si ministrul de externe al
alocuţiuni, în care. după ce au La aeroportul Lyon-Bron, aflat că Holleben a fost jinut. U.R.S.S.. Andrei Gromîko. O G *
urat bun sosit preşedintelui unde pe înalte catarge flutură după răpire. Intr-o casă si
Nicolae Ceauşescu şl soţie» tricolorele celor două ţări, tuată în apropiere de Jacara- ♦ O # Doctorul John Nlcho’.s, pa-
sale. au făcut o trecere In re preşedintele stalului român pagua, localitate situată în a O situaţie încordată dom tologisţ la Universitatea din
vistă a bunelor şi m ultiplelor este salutat cu onoruri m ilita propiere de Rio de Janciro. neşte în Sahara Spaniolă, Kansas, a intentat lin pro
relaţii dc cooperare care e re, răsună apoi Imnul de stat Observatorii politici apre- unde populaţia a organizat o ces A rhivelor Naţionale ale (n meciul de ostâzi, Uruquoyul
xistă între această firmă şi al tării noastre. înalţii oaspeţi puternică demonstraţie îm Statelor Unite şi M inisterului va alinia următoarea formaţie
întreprinderi din tara noastră. români sînt conduşi la scara potriva autorităţilor colonia- Apărării, ccrînd să i se acor probabilă : Mazurkiewicz, — U-
M ullum ind pentru cuvintele avionului de persoanele oficia lisie. Trupele au deschis fo de dreptul de a examina binos. Ancheta. Molosos, M u
ce i-au fost adresate, preşe le franceze care l-au Insolit cul asupra demonstranţilor, gloanţele cu care a fost asa jica. Montero Costillo, Maneiro,
dintele C onsiliului de Stat, in provincie, de notabilităţile PAR1S 19 (Agerpres). — ucicfînd 10 dintre aceştia şi sinat în noiembrie 1963 pre Fontes, Cubillo, Cortes, Moroles.
Nicolae Ceauşescu, a subliniat Lyonulul. Preşedintele Nicolae Adunarea Naţională fran rănind mulţi alţii. şedintele John Kennedv El CIUDAD DE MEXICO 19
caracterul pozitiv şi fructuos Ceauşescu îşi ia cu căldură ceză a adoptat opţiunile ce intenţionează să supun«1 (Agerpres) - „Cupa Jules Rimet",
al vizitei şi al convorbirilor rămas bun de la ministrul lui dc-al Vl-lea plan de gloanţele unei analize de ac trofeul care simbolizează supre
pc care le-a purtat în Fran Francois Xavier O rtolt, de la dezvoltare economică a tivare neutromeă la acce maţia mondială in jocul de
ţa. Rrlcvînd. totodată, progre ambasadorul Franţei în Româ Franţei pe perioada 1971 — Ia Palatul N aţiunilor de leratorul nuclear al Universi- lolbof, va lua definitiv drumul
sele înreqistrate în colabora nia, de la prefectul dc Rhone 1975. După cum se ştie, a- lingă Alger, s-a deschis re lătii din Kansas pentru a sta Braziliei sou Italiei, după finala
rea intre Delle Alsthom şl în Alpes. de la primarul orosu- cesl plan prevede. printre uniunea Consiliului Guver tuii dacă ele au fost trase de duminică, ?1 iunie. Cefe două
treprinderile româneşti, pre lui şi de la ceilalţi reprezen altele, o creştere a produc» natorilor OPEC (Organizaţia cu aceeaşi armă. Specialistul finaliste, ambele ciştîqâfoărte de
şedintele Nicolae Ceauşescu tanţi ai Lvonului. 11 el interne cu 6 la sulă ţărilor exportatoare de pe american a men|ionat că în cite două ori, vor intra în po
şi-a exprimat convinqerea si Sint de faţă Constantin Fli- pe an şl o majorare anuală trol). La această întrunire felul acesta s-ar putea pune sesia acestei statuete de aur,
sppranta că după această v i tan. ambasadorul României la a investiţiilor productive cu participă delegaţi din A lge cap.1t disputei în leqâlură cu înaltă de 30 cm, care conţine
zită, relaţiile de cooperare şi Paris, precum şi membri ai 6.5 pînă la 7,4 la sută. ria, irak. Indonezia, Iran. faptul dacă Lee Harvey Os 1,800 kg de aur fin şi este opera
colaborare dintre România şl ambasadei. O pţiunile celui de-al V I- Oatar, Abil Dhabi, Venezue wald a aclionat singur sau sculptorului francez, Abel Lo-
Franţa vor cunoaşte o dez La ora 15,30. avionul prezi lea plan urmează să lle riez la. Kuweit, Arabia Saudîtă asasinatul a /ost comis de fleur. In 1930, stotueta a fost
voltare şi mal mare, în Inte denţial a decolat, tndreplîn- ; bătute şf în Senat. şi Libia. ma| multe persoane. plătită cu citeva mll de franci
resul celor două părţi. du-se spre patrie, fiind însoţit Turnul Eiffel văzul de pe Cîmpul lui Marte. 1______________________________ j
francezi, in timp ca astăzi va
loarea so este estimată la
7 000 de dolari. Preşedintele de
Declaraţia româno franceză — La 19 Iunie, ora 13.59 (ora atunci al Federaţiei internotio-
MOSCOVA 19 (Agerpres)
nale de fotbal şi promotor
aC
Bucureştiulul), după execu „Cupei Mondiale”, Jules Rimd
tarea programului de zbor o declarat olegînd ocest tro
de lunqă durată pe o orbită feu : „Aş vrea să nu se creadă
dezvolle şi să le aprofundeze şi a securităţii in întreaga qerea trupelor Israelului din clrcumterestră, nava cos că om oles aurul din ostentaţie.
în viilor. Europă. toate teritoriile arabe ocupa mică „Soluz-9" a aterizat Este doar un simbol. „Cupo
(Urmare dih pag. 1) k Cei doi şeii de state con te, recunoaşterea şi respecta înlr-o regiune dinainte sta Mondială" de fotbal trebuie să
Cei doi şefi de slale an ex sideră că această evoluţie, rea dreptului la existentă, in bilită de pe teritoriul Uniu fie prima dintre monifestările
pus ideile esenlialc pe care se raspunzind dorinţelor comune, dependentă si integritate teri nii Sovietice sportive". Jules Rimet în per
sporirea numărului du luirse bazează politica guvernelor ar fi facilitată de întrunirea torială al tuturor statelor, re După frînarea în atmosfe soană o dus trofeul în 1930 Io
pentru specializare, extinderea lor. Ei au tonstalal cu satis unei conferinţe europene, care zolvarea problemei refugiaţi ră, a fost pus fn funcţiune Montevideo, unde la terminarea
acordurilor intre instituţiile facţie apropierea punctelor lor :>â ia măsuri proprii, de na- lor palestinieni, în conform ita sistemul de paraşute. M o compionotului l-a inmînot lui
cu llural-şliinţificc din cele dc vedere în legătura cu o se lură să asiqnre în mod efec te cu interesele lor leqitime. toare speciale au asigurai Amedeo Nozzazi, căpitanul echi
doua ţări. In această privinţă, rie dc probleme internaţiona tiv securitatea fiecărui stat Cele două părţi au subliniat aterizarea lină a aparatului pei uruguayene, primo care ş»-o
biblioteca Ironceză deschisă la le majore Cele două ţări au european Şi să dezvolte între importanţa rolului care revine de coborire. înscris numele pc soclul octogo-
bucureşti, în 1909. ca şi bi ca stop dezvoltarea dc relaţii ele schimburile şi cooperarea Orqanizaţiei N aţiunilor Unite Ia locul aterizării, cos noi af cupei.
blioteca română, (are urmează paşnice şi de raporturi dc .coo economică. culturală, ş tiin ţifi în menţinerea păcii si secu monauţii au lost supuşi unul
să lie deschisă la Paris, vor (i perare între ţoale n aii o ni le. că şi tehnică. O biectivul în rită ţii internaţionale şi s-au prim examen medical, care Victorioasă în 1934 şi T9J8,
un bun m ijloc dc asigurare a indiferent de ideologia şi re suşi ai acestei conferinţe tre declarat favorabile în tă ririi a Italia a postrot „Cupa" pînă la
unei difuzări mai larqi a lim gim urile lor. buie deci să constea în a sub cestei organizaţii, pe baza u- a demonstrat că cel doi au I sfirşitul celui de-o! 2-lea război
suporlal bine zborul cosmic
bilor şi a cult urii celor două P r e ş e d i n t e l e Nicolae stitui unei confruntări a blocu ni\ersalităţh ei şi a respectării mondiol. Dr. Ottorino Barossi,
popoare, contribuind, astfel, la ( eauşestu şi preşedintele rilo r apropierea statelor. principiilor Cariei. de lungă durală- Echipajul a actualul vicepreşedinte al FIFA,
îndeplinii înlrequl
program
o mai bună înlclegcre reci Georges Pompidoo au exami P r e ş e d i n t e l e Nicolae Cei doi şefi de stat au sub de cercetări. cu multe riscuri o ţinut secret
procă. Cele două părţi au sub nat in acest spirit problemele Ceauşescu şi preşedinlele liniat importanţa pe care o Cosmonauţii în ţimpul zborului. locul unde se afla „Cupo", că
linia!. de asemenea, cu inte europene In scopul elim ină Georges Pompidoo au fost de acordă realizării unor progre utată se pare de autorităţile
res dezvoltarea schimburilor rii principalelor cauze de li acord că România şi Franţa, se subslanliale în domeniul germane de ocupoţie. După o-
artistice româno-franceze, re tigii şi de tensiune este ne- datorită trecutului şi interesu dezarmării, în primul rînd a ceea, „Zeiţa de aur” o călăto
levată în mod deosebit de or ( osar să fie recunoscute şi sa lui care Ic leagă una dc cea celei nucleare, pe baza unui rit din nou la Montevideo, o-
ganizarea, in prezent, la Paris, tisfăcute preocupările leqiti- laltă, pentru progresul secu conlrol adecvai. Un proqrcs Ajutoare de peste hotare poi în R. F. o Germaniei, la
a unei mari expoziţii consa mc alo tuturor statelor în ceea rită ţii europene, au un rol im în această direcţie ar avea o Rio de Joneiro (unde o stat 8
crate comorilor artei vechi din ce priveşte securitatea lor. La portant de jucat in această e- influentă considerabilă pentru oni), Londra şî acum Io Cîudod
România. capătul acestui proces, politica volutie. In aceloşi timp, ei au îmbunătăţirea clim atului in de Mexico. Aşadar, „Cupo" va
Pe de alio parte, progresul blocurilor va trebui să iacă subliniat că edificarea secu ternaţional. trebui să fie înlocuită cu un olt
cooperării ştiinţifice a fost loc unei organizări de secu rităţii europene trebuie să fie Cei doi şefi de state au ex Din iniţiativa unor funcţio Firmele elveţiene «Schwei firma „Bros G iridih“ — 500 obiect de artă, dor FIFA nu a
constatat de către Comisia ritate. reclamind un sistem de opera tuturor statelor interé primat satisfacţia lor pentru nari oî O.N.U. a luat fiinţă un zerische Jsola-Werke“ , ,B o il- rupii. luat încă nici o hotorîre,
mixtă guvernamentală româ- angajamente şi măsuri concre salo, fiecare Iară avtnd drep rezultatele acestei vizite, care, .Com itet a) Secretariatului lat" şi „General Radio Com Societatea pe acţiuni „Du- ★
no-franceză, care o ţinut a te, care să excludă folosirea turi şi responsabilităţi egale ca şl vizita generalului Char N aţiunilor Unite pentru aju to pany" au donat, în total, 4 500 cati Eleltrotehnica" din Italia
doua sa sesiune la bucureşti, forţei şi să asigure dezvolta in ceea ce priveşte realizarea les de Gaulle în România, con- E rarea victim elor inundaţiilor franci elveţieni. a donat 500 000 lire italiene. Comisia de disciplină o FIFA
dc la îl la 12 ianuarie ac., A - rea paşnica a statelor euro acestui obiectiv. Ei s-au fe li stituie o nouă şi remarcabilă din România", ai cărui copre Adolphe Barras din Zürich Lucrătorii companiei .F u jii a confirmat avertismentele dic
ceasjă cooperare a depăşit pene într-un climat de destin citat pentru contactele temei etapă în dezvoltarea prieteniei şedinţi sint Jose Rolz Bennet a oferit el cincilea ajutor, con- Electric" din Japonia, au do tate de arbitri, in timpul „slei
stadiul contactelor şi al stu dere, înţelegere şi cooperare. nice care au avut deja loc în seculare româno-franceze, pre şi S. O. Adebo, adjuncţi ai slînd In 1 700 becuri pentru nat 2 500 yeni. turilor" de finală şî al semifina
diilor preliminare şi se tra Conslalînd că instaurarea u trecut intre cele două guver cum şi un exemplu de coope secretarului general al O.N.U. iluminat, 3 000 kq tapei şl o Firmele „Vernon S. A Pa lelor următorilor jucători : Gerd
duce prin acţiuni concreto, nei asemenea stări de lucruri ne în problemele cooperării şi rare fructuoasă între toate Comitetul a invitat membrii biecte de îmbrăcăminte. nama“ şi „Dachia Trading Co.“ Muller, pentru proteste la deci
alîl în domeniul corectărilor nu poate fi docîl rezultatul ri securităţii in Europa şi s-au statele, indiferent de regimu Secretariatului să contribuie Din Belgia au mai anunlat din S.U.A., au donat, In total, ziile arbitrului in jocul cu Anqlio.
Inndamenialc cit şi în acela al nei evoluţii progresive. cele declarat de acord pentru rile lor sociale. la fondul de ajutorare a zo donaţii firmele „Belqomazut" I 200 dotări. Ubinos, Moroles şi Coetono
aplicărilor practice. Rezultate două părţi consideră că ţoale menţinerea şi dezvoltarea con Ei şi-au exprimai convinge nelor lovite de calamitate din — 10 000 franci belgieni, Industriaşul Dornier şi me (toţi Uruguoy) pentru joc dur in
le cele mai semnificative au statele europene trebuie să sultărilor intre ei in această rea că extinderea continuă a tara noastră. „S. A. Bosimpex N. V." şi dicul C.eorq M aurcr din R.F. partida cu Brazilia.
fost înreqistrate în domeniile depună eforturi in perioada privinţă, ca şi cu alte state relaţiilor slrînse intre Româ «Alianţa Mondială Baptistă“ , „Chemie M etal" — cîte 5 000 a Germaniei au donat, în lo Echipa vest-germonă, care se
chimiei, fizicii, matematicii şi actuală pentru a crea condi interesate nia şi Franţa răspunde îo e cu sediul la Londra, a comu franci fiecare. ial, I 700 mărci. afla în fruntea clasamentului
calculului automatic, al ener ţii suscephbilc de a o favo C onvorbirile s-au referit, de gală măsură Intereselor celor nicat acordarea unui ajutor în Cetăţenii americani de o rig i „foir-ploy". primeşte ostiei pri
geticii. al petrolului, precum riza. Prima din aceste condiţii asemenea, la situaţia din In două state, sentimentelor pro valoare dc 5 000 dolari. Intr-o Firma austriacă „K norr“ a ne română Dan Petcrs. vice mul avertisment.
şi al biologiei şi al medicinii. este respectarea principiilor dochino. Cei doi şefi de stat funde de prietenie ate popoa scrisoare adresată preşedinte anunţat o donaţie de 2 000 kg preşedinte al companiei „The ★
In vederea completării ca independenţei, suveranităţii, e- au constatat cu o profundă relor român şi irancez şi unei lui Nicolae Ceauşescu, Ro ponu‘1 şi diverse conserve. O Pîonneer Savinqs and Loan
drului jurid/c al raporturilor qatilălii. neamestecului in afa îngrijorare că aceasta nu în îndelungate tradiţii istorice. nald Conldinq. secretarul qe alt.1 firmă austriacă — „Alche- Co.". Basil Campeaf şl Anqe- Comisia medicolâ a FIFA in-
reciproce şi pentru a favoriza, cerile interne, integrităţii te cetează a se agrava, pe mă Cele două guverne sint ho- neral al acestei organizaţii, lin" — a contribuit la fondul lo Opran au subscris la fon formeoză co toate onalizele con
în continuare, lărgirea re la ţii ritoriale şi a colaborării reci sură ce se extinde intervenţia tărîte să depună eforturi în îşi exprimă compasiunea in de ajutorare cu 10 000 şilingi. dul de ajutorare, în total, trolului antidopinq efectuot la
lor româno-franceze în an proc-a va n la joase, care trebuie străină. Ei s-au pronunţat pen scopul dezvoltării continue a legătură cu calam it.lţile natu Noi firme din R.F. a Ger 1 200 dolari. partidele „sferturilor" de finală
samblul lor, părţile eu conve să stea ta baza relaţiilor din tru încetarea cît mai curînd schim burilor între cele două rale din tara noastră. maniei au făcut diverse dona Din Japonia au mai făcut au (ost neqative.
ni! să înceapă negocierea unui tre ţări. indilerent de regimul posibil a războiului din V iet ţări şi în tă ririi cooperării lor Societatea „Coritas" din ţii pentru ajutorarea zonelor donaţii : Micia Yoda, transla CIUDAD DE MEXICO 19
acord de asistenţă juridică $i lor social Orice ştirbire adu nam şi. in general, pentru re in loale domeniile. Austria a expediat pentru Cru calamitate din ţara noastră : toare la ambasada română din (Agerpres) - Comisia de ar
a unui acord de navigaţie ma să acestor principii este de glementarea paşnică a con Cei doi preşedinţi s-au pro cea Roşie din Oradea o n o u i „Rowa VVagner“ — medica Tokio — 5 000 yeni, Yoshil- bitri □ FIFA l-o desemnat pe
ritimă. natură să genereze tensiune flictului din Indochina, pe ba nunţai în favoarea continuării colectă de îmbrăcăminte şi în mente in valoare de 28 000 sugu Kinoshîla. preot la bise Rudi Glockner (R. D. Germană)
Instrumentele de ratificare sau să creeze diverqen|e cu za acordurilor de la Geneva, contactelor între oamenii de călţăminte, în greutate de mărci, „Pfanler", „Klinqen- rica C hiqasaki — I 000 yeni. ca arbitru ol finalei comoiono-
a convenţiei consulare înire qrave consecinţe pentru pacea astfel ca popoarele din aceas stat ai celor două |âri pentru 32 810 kg. berq“ şi „M erkel" cile 5 000 un qrup de studenţi din ora lului mondiol de fotbal, finală
crie două ţări au lost sclum- şi cooperarea între popoare. tă regiune a lum ii să poală ca legăturile dintre ele să se mărci, „Messerqricsheim" şi şul Ishinomachi — 579 veni. ce va opune duminică la sto
halc la 16 iunie 1670. Sînt în Cele două părţi consideră, dispune liber dc soarta lor. dezvolte şi mai mult în inte Colectivul ambasadei Indic» „Zahn rad fahr ik Friedrichsba Elevii şcolii elementare nr. dionul „Azteca" selecţionatele
curs convorbiri în vederea pe de altă parle. că diversele Cei doi şefi dc stat au exa resul cooperării şi a) păcii in la Pekin a donat 500 iuanî. ien“ — cile 2 000 mărci, „M a l- 98 din Varşovia au donai pen Broziliei şi Italiei.
semnării. în (iirînd. a unui a- convorbiri care au loc în pre minat situaţia din Orientul Europa şi în lume. Colonia şi parohia română medie" — 1 000 mărci, „V o lks tru elevii sinistraţi din Româ
( ord de cooperare în dome zent asupra marilor probleme M ijlociu. Ei au exprimai ace Preşedintele Consiliului de din Vicna au mai donat 1 750 wagen" — o autoutilitară sa nia un colet de 100 kg. con-
niul turism ului. europene, nerezolvale încă. au eaşi nelinişte în fala tensiunii Stat al Republicii Socialiste kg de Îmbrăcăminte- nitară. ţînind obiecte şcolare. îmbră
Cele două pârţi au constatai o semnific alic importantă Ele crescînde şi a înm ulţirii acte România, Nicolae Ceauşescu. Conducerea bisericii adven Au mai anunţat donaţii fir căminte şi încălţăminte. L O T O
cu sa'isfartic că guvernele ro sint convinse că succesul a- lor de ostilitate In această re şl soţia sa. Elena Ceauşescu, tiste din Varşovia a contri mele indiene : „Kedornath Mai mulţi cetăţeni de o ri
mân şi Irancez au dezvoltat în ceslor convorbiri ar trebui să giune. Ei consideră că apli au Invitat pe preşedintele Re bui! la fondul dc ajutorare cu Kamgopol-Kodarma" — 2 100 gine română din Urnguav au Rezultatele tragerii din 19
ultim ii ani practica consul permită nu numai normaliza carea rezoluţiei Consiliului dc publicii Franceze, Georges 5 000 zloţi şi cu obiecte de rupii. „Pulko", „M arvo“ şi donat 3 000 pesoşi. obiecte de iunie a.e. :
tărilor înire miniştri şi înalţi rea şi ameliorarea raporturilor Securitate clin 22 noiembrie Pompidou. şi doamna Clau îmbrăcăminte in greutate dc „Sinqh Brothers Mica Corp. îmbrăcăminte şi alimente.
funcţionari ai celor două sta dintre ţările cave iau parle la 1967 constituie condiţia esen de Pompidou. să facă o circa 300 kq. G iridih" — cîte I 000 rupii fie Eugen Slefănescu. cetăţean Exlr I i 82. 34, 13 3| *>9
te n i privire la problemele in acestei, dar să exercite şi o ţială a soluţionării crizei in vizită oficială in Republica So Asociaţia studenţilor din care, „Achhruram Kalkhof canadian de o riq in r română, 3, 51, 58. 48.
ternaţionale de inln e s corinin influentă asupra relaţiilor e* Orientul M ijlociu. cialistă România. Invitaţia a Ziirich a comunicat că va ex Co.“ — 501 rupii. „Shri Durqa aflat in Maroc, a subscris Fond de prem ii: 395 C07 Jri.
Ele s-au declarat de acord a xistenie înire loale statele eu Cele două părţi apreciază fost acceptată cu plăcere, data pedia două lăzi cu obiecte de ) 000 dirhami. Extr. a D-a : 53, 55 84 47
supra u tilită ţii unor astfel dc ropene şi să marcheze un pro că pacea in această regiune urmînd a ii stabilită ulterior, îmbrăcăminte, pentru o şcoală M ica" — 300 rupii şi Sajan 75. 9, 64.
consultări şi au convenit să le gres spre stabilirea încrederii trebuie să aibă la bază retra- pe cale diplomatică. din Satu Mare. Kumar Bagaria, partener Io (Aqerpres) Eond de pre m ii: 355 331 leî.
Redacţia fi administraţia ziarului: Deva« str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 12317 #1 11275. Tiparul i întreprinderea ooliarafîcd Deva.
44063