Page 69 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4807 # DUMINICA 21 IUNIE 1970

nr. 95. telefon 15.7.20“ , îm b u n ă tă ţii a ngajam entele şî
Viafa de partid Ingenioasă „lu c ra re " p ro ­ trebuie să m odificăm panou­
prie I . rîle.
Sau a rtic o lu l (lo t p ro d u c ­ De şase luni nu s-a făcut
A şa se inttm/plă cîn d — stăm de v o rb ă cu to v a ră şu l ţie locală, după spusele u n o ­ nim ic. A c u m s-a o p rit •— ce
v o rb a zicalei — „Socoteala secretar T u d o r Balaş şi cu ra) • aPîslă din vată m in e ra ­ nu s-a făcut — pentru că au
de-© să nu se p o triv e ş te cu Costache A v ră m lu c , preşe­ lă cu lia n t b itu m in o s " care. s u rv e n it schim bări.
cea d in tîrq *. Dar să c o n ti­ d in te le c o m ite tu lu i s in d ic a ­ la fel. venea cu ,,p re c iz ă ri" : O p e ra tiv ita te , nu glum ă I
nuăm... tu lu i. Tem a discuţiei < agita­ „P re ţu l de vîn za re cu r id i­ — Ştim că angajam entele
O încleştare inegală zile, la T .C .M .M . şi, c u m era cinta s e d iu lu i T.C .M .M ., face cata este cel s ta b ilit prin au fost îm b u n ă tă ţite şi pe
descins,
acum c lte v e
A m
ţia vizuală, care aici, In In ­
o rd in u l M .I.C. nr. 625/1966 şi
firesc, am bătut la uşa co­ o bună im p re sie la p rim a v e ­ anum e 647 le i/to n â franco- trustu l de c o n s tru c ţii. Au tre ­
cu t trei săptăm înl de atunci,
care oamenii m ite tu lu i de partid. Cum to ­ titu d in e a fo rm e lo r agitaţiei vegon stajia de încărcare, dar qraficele. p a n o u rile nu
dere. Lipseşte însă, d(n m u l­
va ră ş u l secretar T u d o r Balaş
in c lu s iv a m b a la ju l" (I)-
spun n im ic ..
servea m ic u l dejun, m -am vizuale, gazeta de perete. Si ni se vorbea despre stu ­
scuzat, cu p ro m isiu n e a că — N o i le-am d e s fiin ţa i — dii, m etode etc.. e tc „ ele. — Le v o m reface, săp-
biruitori In acest răstim p, m î-am p lim ­ e de părere to va ră şu l Ba­ zete de perete pe şantiere, tăm lna viitoare... A m
vof re v e n i peste 10 m inute.
— A v e ţi, cu siqurantă, ga­
A m mers pe şantier.
laş. A v e m însă o gazetă teh­
bat o chii in ju r. La stingă, nică de care se ocupă ca­ la lo tu ri. ales lo tu l Livezeni, despre a
Scriam în ziarul nostru d e fe r i gore Rad. ori e le vu l fruntaş pe peretele c lă d irii, o lo zin ­ drele noastre Inginereşti şi — N u, nu avem. $ tlti cum că ru i a ctiv ita te de p ro d u c ţie
ca Baru a fost una d in tre lo c a ­ N ic o la e A n d rio a ie , pe care s im ­ ca. Citesc • «Tovarăşi I Cu în care sînt prezentate stu­ e în co n s tru c ţii, azi aici, m îi- se vorbeşte în te rm e n i e lo -
lită ţile greu lo v ite de puhoaie- ţul d a torie i i-a făcut să în ­ un e fo rt susţinut, a n g a ja m e n ­ dii, lu c ră ri ale lor. metode ne dincolo. Un lo t t$i desfă­ giosl. A m stră b ă tu t lo tu l de
e ce s-au p o rn it din creştet de fru n te apele pen tru a salva tu l luat se poate realiza cu noi pe care le folosesc.. şoară activita tea pe tim p l i ­ la un capăt la altul. N im ic
din ceea ce cu p rin d e n o ţiu ­
m unte. C onstatarea era a celor v ie ţi omeneşti, b u n u ri m a te ria ­ mal p u tin ă c h e ltu ia lă dacă se N -a m înţeles despre ce m itat, 3-4 luni... nea 1 a g ita ţie vizuală. N ic i
din Baru care au tră it acea ju ­ le. $i despre tln ă ru l m edic pune preţ pa organizarea ju ­ măcar ceva în legătură cu
dicioasă a lo c u lu i de muncă,
m ătate de oră de ncdescris In Emil Sedan, despre sora Eu­ p ro te c ţia m u n c ii, cu respec­
care satul a fost pur şl sim plu genia Necşa. despre p rim a ru l folosirea in te g ra lă a fo n d u ­ tarea n o rm e lo r de tehnica
lu i de tim p de lu cru, fo lo s i­
înecat. „A p a a v e n it aşa din - com unei. A v ra m M u rg , ori de­
rea ra ţio n a lă a m a te ria le lo r, se c u rită ţii. N e-au v e n it în
tr-o dată şi a crescut vâzînd spre in s tru c to ru l de p a rtid Ion u tiliz a re a la m a x im u m şi cu In loc k concret, m in te v o rb e le to va ră şu lu i
cu ochii — ne spune loan Diaconescu, care au salvat oa­ e ficientă a u tila je lo r...". Bi­ Balaş i „ş tîti cum © in c o n ­
Sorcoi, u n u l d in tre bărbaţii ca­ meni şl dispensarul m edical ce ne zis. Dar care o îl a n g a ja ­ strucţii... un lot, 3-4 lu n i" .
re au lin u l cu c u ra i piept ape­ se prăbuşea, tot sim plu se v o r ­ m en tu l care se poate realiza
lor. N -a m p u tu t face nimic, beşte. cu m ai p u tin ă c h e ltu ia lă ? N u m a i că aici, la Livezeni,
dar absolut nim ic. A p a a rup t A m văzut ieri salul Baru, Un panou, de alături, ni-1 în ­ lo tu l îşi duce v ia ţa de vTeo...
un dig şi s-a n ăpustit peste sfirtecal. p în g â rit, am văzut făţişează : „Pe co o rd o n a te le 3-4 ani.
n o i". $i om ul relatează, avînd sediul s in d ic a tu lu i fa b ric ii în tre c e rii socialiste, a ngaja­ operativ... Nu ne aşteptam ce pe şan­
încă In fata o c h ilo r im aginea : tran sfo rm a t ad-hoc în cabinet tie ru l de la L ive ze n i să gă­
m entul, c u v in tu l de o noa­
„In p odul ce duce spre fabrica medical. A m fost în casele oa­ sim mare lu c ru In p roblem a
re. s tim u le n t şi mai presus
de produse refractare s-a o p rit m e n ilo r în m îl plna la g e n u n ­ de orice, o în a ltă răsp u n d e ­ a q ita tiei vizuale, de vrem e
Şcoala si-a un buştean. A p a lo ve a dis­ chi. B ă lrîn u l loan Rodeanu îsi re ". F r u m o s ! Dau să citesc ce acolo, de u nde se aştepta
îneca v o r b e le : „A şa ceva nu
pensarul m edical. Era in pe­
o în d ru m a re co m p e te n tă —
a n q a ja m e n lu l
c o le c tiv u lu i
j J ric o l fabrica, c u p toa re le fiind nii-am în c h ip u it că se poale". T.C .M .M . pentru anul 1970, m etode noi, despre ce stu­ — Dar cunoaşteţi că se la c o m ite tu l de p a rtid al
încinse. N u -m i pot în c h ip u i ce Satul insă trăieşte parcă mai T -C .M .M . — am în tîln ît atî-
dar n-a p u c s-aju n g nici la dii şi lu crări ale te h n ic ie n i­ desfăşoară un concurs al
s-ar fi în tîm p la t dacă nu in tra u viguros, ieşit b ir u ito r din în ­ „p ro d u c tiv ita te a m u n c ii” că lor şi in g in e rilo r de la gazetelor de perete, o rg a n i­ ta s u p e rfic ia lita te . Dacă Ua
recăpătat înfăţişarea cei doî b ărbaţi să desprindă le m ­ cleştarea cu apele. A u fost a­ aud : T .C .M .M , o fi v o rb a la ga­ zat de soclia de propagandă lo tu l cotat p rin tre cele mai
bune n-am găsit nîm lc. cum
duse
buldozere,
tractoare.
nele care s-au adunat. In tîi a
— A lo , tovarăşa...
in tra t Dam ian Crăciun de in pîine, conserve, apă m inerală, M ă în d re p t spre cabina de zeta tehnica p entru că. in a C o m ite tu lu i jud e ţea n de s-or fi p re z e n lln d ce le la lte
I.C S H. A in tra t pînă in brîu cam ioane de a ju to r. Lucrîn d la poartă, de unde venise 2 iua cu pricin a, la s u s n u m i- p a rtid şi redacţia z ia ru lu i opt lo tu ri ?
în apă pe pod Cînd a desfăcut pînă-n noapte oam enii au r e ­ ta gazetă, am găsit, p rin tre nostru. N e -am propus un m aterial
Cînd apele revărsate ale Mureşului s-au năpustit peste tot vocea.
lem nul, acesia l-a iz b it şî l-a parat d ig u l rupt. se deschide m u lte fo to gra fii, trei a rtic o ­ — R eferitor la concurs pe o temă Im po rta ntă a m u n ­
ce au întîlnît în cale, o fost inundată şi şcoala din Bejon. — N u vă supăraţi, cine
aru n ca t în apă. L-a dus dar p rim u l punct a lim entar. so­ le d in tre care două cu c o n ­ n-am p rim it indicaţii...
Imaginea claselor, a cancelariei, o curţii după retragerea s în le ti ? cii p o litic e de masă, care
om ul a ieşit la mal. A p o i podul seşte p rim u l cam ion cu a lim e n ­ tin u ă ri pe trei pagini. In ­ — Ce alte form e ale ag ita ­
apelor e greu de descris. Atunci s-au găsit oameni .o* — N u mă supăr, dar de ce vo ia m să c o n s titu ie e xe m p lu
s-a blocat din nou cu lem ne te. M o io p o m p e le v e n ite In a­ tr -u n u i se vorbea despre ţiei vizuale aveţi pe şantie­ p o z itiv pen tru alte o rg a n iza ­
re să ajute şcoala ca să-şi recapete înfăţişarea. A$a cum mă în tre b a ţi?
aduse de ape. A in tra t Ştefan ju to r scot zeci de m ii de litr i „T u b u ri o n d ulate fle x ib il din re ? ţii de p a rtid şi de masă. Da­
colective întregi de muncă din judeţ s-ou angojot să refacă — A dat cin e va telefon să
T orente l-a lu a t si pe el apa. de apă din b e c iu rile caselor. P.V.C." (cam agram at — — Păi, lozinci, grafice, as­ că n-am reuşit, n u -l vin a
sote, case, străzi, şcoala din Bejon a fost „luată sub tu ­ vă în tre b ce tot notati a­
dar a deblocat podul. O m ul O am eni} iau parcă to tu l de la n n.), despre d o m e n iu l în ca­ tea... Din ce ati văzut la se­
telă" de către Centrala cărbunelui Petroşani. început. Ei nu sînt s in g u ri, sim t colo ? re se utilizează, c o n d iţiile noastră. C in e va poartă, to ­
La început au venit cîţiva oameni să vadă ce trebuie s-a salvat". Cînd am in tra t pe poartă diu avem şi la lo tu rile de la tuşi. vin a . C in e ? E tocmai
Cît de sim plu de firesc v o r ­ asta poate-n acel gest al tra c ­ de liv ra re (? I) şi „p e n tru D îlja, Livezeni, A c u m p re g ă ­ răsp u n su l pe care îl aştep­
făcut, de ce onume au nevoie. Apoi a venit un comîon.
beşte acest om cu p ă ru l albit to ris tu lu i, al b u ld o z e ris tu lu i, si n-am fost luată in seamă, alte re la ţii su p lim en ta re p r i­ tim lo zin ci şi gra fice şi pen­ tăm la redacţie. Dar aştep­
alţi oameni. Au adus cu ei materiale, n-ou cerut de la de ani despre fapte care în poate în m agazinul ce s-a des­ n-a telefonat n im eni — era vin d c o n d iţiile tehnice vă p u ­ tru restul lo tu rilo r.
nimeni nimic şi s-ou apucat de lucru. S-a montat parchet rea lita te sînt adevărate acte de chis, sau în echipele sanitare să-nlreb, dar am tăcut şi teţi adresa U zinei de mese tăm un răspuns concret, o ­
nou, s-a zugrăvit interiorul şi exteriorul, s-a vopsit întreaga — Dar am o p rit m ontarea p e ra tiv şl la subiect.
eroism.- Cei doî puteau fi ve n ite acasă p entru im unizare. m-am prezentat. (greşeala nu ne aparţine) lor — precizează to va ră şu l
tîmplărie, o fost construit un trotuar pînă Ia şosea, ou
înecaţi de ape. A v e a u fa m ilii, Pînă si banala apă m in era lă La c o m ite tu l de partid A v r ă m iu c — pentru că s-au
montat table şi alt mobilier adus de la Petroşani. In 10 plastice laşi, strada T u to ra LUCIA LICIU
copii. Pot fi m în d ri c o p iii de ce se d is trib u ie o a m e n ilo r
zile. şcoala şî-a recăpătat înfăţişarea. Acum arată ca p ă rin ţii lor, de c u ra ju l cu ca­ poartă se m n ifica ţia acelui lia n t
nouă Dacă n-ar fi vacanta mare, ar putea începe cursu­
re au lu p ta t cu apele ca să de n e clin tit, so lid a rita te a u ­
rile. Oamenii, copiii din Bejan nu ştiu cum se numesc o-
apere fabrica. C it de sim plu se mană mai tare decît fu ria oarbă
ceşti oameni, dor omenia lor, ajutorul dat la timp nu le vor
vorbeşte despre p lu to n ie ru l a apelor, care în lr-o jum ătate
uita. Refocerea şcolii Intr-un termen atît de scurt se leagă m a jo r de m iliţie G heorghe de oră au p u stiit satul, Spectacolele prezentate
de numele Centralei cărbunelui Petroşani, Nanu. de p lu to n ie ru l D u m itru de ansam blul folcloric al R e m d rcd b ilă iz b in ilă
Rlzescu, de e le vu l sergent G rt- S. POP p ionierilor şi\ şcolarilor din
Valea J iu lu i ne conving a-
supra adevărului că pionie­
ra tu l are un farmec al său instalaţii, cu liv ra re a e c h ip a ­ cu două zile mal de vre m e de-
aparte, farm ecul ingenui­ m e n te lo r şi term enele de e xe ­ c lt a n g ajam e n tu l de 10 zile
tăţii. {Urmare din pag î)
Ajutoare pen­ Este un omagiu prin care cuţie, a fost e x tre m de strîns re p re zin tă p e n tru to ţi lu c r ă to r ii
a
în spaţiu şi tim p. ceea ce
pionierii {şi cinstesc şi de la te rm o ce n tra lă o satis­
im pus o foarte serioasă m o b i­ facţie deosebită — ne-a spus
tru refacerea deosebit sem nificaţia 7Mei Succesul global, ca şi în n u ­ lizare şi co n c e n tra re a fo rţe ­ to v a ră ş u l F lo rin Nfculescu,
îmbogăţesc
într-un mod
pionierilor. m eroasele etape p re m e rg ă to a ­ lor. s o lu ţio n are a u n o r problem e se cre ta ru l c o m ite tu lu i de p a r­
re, pune în lu m in ă în a lta m ă­
căminelor iestrie profesională a enerqe- # deosebii de d ific ile . N u m a i în tid pe c o m p le x u l T e rm o c e n tra ­
’ perioada p rem ergătoare p u n e ­
lei M in tia . In lu n a mal cînd
tîc ie n ilo r. Din rtn d u l acestora r ii în fu n c ţiu n e am d e fin itiv a t am a vu t de în fru n ta t fu rie a­
C o m ite tu l e x e c u tiv al se detaşează în mod deosebit toate o p e ra ţiu n ile de la insta­ pelor si în această lu n ă de
C o n s iliu lu i p o p u la r judeţean in g in e rii Florea Bereş. Cornel la ţiile de cărbune, am făcut luptă cu tim pu l. c o le c tiv e le
şl B iro u l e x e c u tiv al C onsi­ Contribuţie la Cioară. Costache Calapod, toate rem e d ie rile reieşite in noastre în frun te cu co m u n iş ­
liu lu i ju d e ţea n al F ro n tu ­ M irc e a Bădărău. V o ic u Tr>- urm a p ro b e lo r şi am adus în ­ tii au d o v e d ii m axim u m de
lu i U n ită ţii Socialiste au moaie. A rc a d ie Bartiş. m aiştrii treg aqreqalul la p a ra m e trii responsabilitate, abnegaţie si
aprobat a ju to a re p e n tru alte contul 2000 M irc e a F irta t. Ion Jula, Ion n o m in a li de fu n cţion a re . For­ d ă ru ire în muncă. De aceea,
389 de g o spodării lo v ite de M irz a . A n d re i A lb u . Dezideriu m a ţiile de m o n to ri si in sta la ­ c o n s tru c to rii şi enercf?llcienii
In u n d a ţii. Suma totală se Bălijlescu şi Ion Dam ian. tori au lu crat în două sch im ­ noştri consideră că p rin darea
ridică *ta 1 709 000 lei, care A u to r ii a c tu lu i final al noii b u ri şi sc h im b u ri p re lu n g ite . in e x p lo a ta ie a g ru p u lu i nr.
se adaugă la cele 4 694 852 P ublicul şi-a manifestat p re m ie re energetice sînt. in ­ $*a folosit din plin tim p u l de 2 au în d e p lin it cu cinste o
lei aprobate cu o săptăm lnă emoţionant adm ira fia şi discutabil, cn e rq e tlc ie n ii. E- lucru si am p ro m o v a t so lu ţii înaltă în d a to rire lată de p a trie
In urm ă u n u l n u m ă r de 806 sim patia fată de măiestria xîstă însă la M in tia un im p re ­ tehnice de mare p ro d u c tiv ita ­ Şi partid, au adus o c o n trib u ­
fa m ilii pentru co nstrucţia tin e rilo r artişti. O rch e str\ sio n a n t erou c o le c tiv care. te. cum ar îi executarea su­ ţie de seamă la opera de re ­
caselor distruse, repararea de muzică populară a Ş colii' deşi a părăsit „scena", a pus prapusă a unor o p e ra ţiu n i de facere Si n o rm a liza re s v ie ţii
celor avariate, refacerea generale nr. 2 Lupeni (20 o sem nătură d u ra b ilă de un m o n ta j şi probe. Aş dori să econom ice şi sociale, la în flo ­
a n e x e lo r şl a b u n u rilo r. D is­ de elevi), d irija tă de prof. în a lt prestigiu pe toi ceea ce m enţionez în mod deosebit a- rire a Rom âniei socialiste.
trib u ire a n o ilo r a ju to are Vădim Chiseev, a interpre­ se cheamă î n ' prezent punerea portu) lo tu lu i de la cazane
p e n tru lo c a lită ţile Deva, lila , tat şi acompaniat o serie în fu n c ţiu n e a g ru p u lu i nr. 2. condus de ing. L u d o v ic Szi- în ch eind cu succes de pre­
H ărău şl $olm uş a început de solişti vocali care au In întreaga perioadă din a ­ lagv. Totul de la conducte co n ­ s tig iu această etapă de m u n ­
Ie ri după-am lază şi co n ­ smuls sălii ropote de aplau­ cest an, şi mai cu seamă pe dus de Inq. C o rne l M îrta c , că şî luptă, c o n s tru c to rii şi e-
n e rg e tic ie n iî de la M in tia 0 *
tin u ă in u rm ă to a re le zile. ze (Valeria Mariaş, Corne­ p a rc u rs u l lu n ii mai, ei s-au e le c tric condus de ing G o ld ­ şese cu h o tă rire spre Indepj ,
C ontinuă, de asemenea, ac­ lia Gabor, Aurica Andrei, b ă tu t cu a d m ira b ilă tenacitate scher R.. lo tu l A.M.C- condus nirea exem plară a unei noi ş
ţiu n e a de e va lu a re a pagu­ lrin a Borbei, Mariana Gă- p e n tru ca fiecare operaţie, fie ­ de inq. A le cu M a rin si al in ­ im p o rta n te sarcini — punerea
b e lo r şi aprobarea a ju to a ­ In sectorul Polatîşte al U.E.I.L. Petroşani, apa vijelioasă a spălat tot ce a întîlnît in man). Jocul din Ţara m oţi- care lu c ra re să fie executată g in e ru lu i şef a d ju n c t V a s ile
re lo r pentru restul gospodă­ cale, a distrus instalaţii forestiere, utilaje. lor, Bărbuncul şi Jocul în m in im u m de tim p şi de o Puia. De asemenea, in sta la to rii in fu n c ţiu n e cu cel puţin 10
r iilo r avariate. m anieră tehnică ireproşabilă. de sub comanda Inq. O c ta v ia n zile în a in te de term en a celui
Foto: I. STANCA momirlănesc, in in te r p r e ta ­ Reuşita dep lin ă a a c tiv ită ţii
rea iorm aţiei de dansuri a D iaconu au depus un mare de-al treilea gru p energetic de
Şcolii generale nr. 4 Lupeni, c o n s tru c to rilo r, m o n to rilo r şi v o lu m de m uncă pentru te r m i­ 210 m egawaţi.
orchestra şi form aţia de dan­ iz o la to rilo r este de acum co n ­ narea la tim p a zidăriei la ca­ Să le trim ite m tu tu ro r oa­
Ajutorul hunedorean Sa salvarea suri ale Şcolii generale nr. s-a ro s tu it p rin tr - u n noian de — Ceea ce s-a realizat pe m e n ilo r de pe schelele M in ­
firm ată.
zan si a iz o la ţiilo r.
Cum s-a aju n s aici şi cum
1 Lupeni, soliştii M ariana
Tofan, Doinifa Dincă, Valeria
tiei un qînd bun şî o urare
M oldovan şi lo sif Vinţa, p ro b le m e Şl d ific u ltă ţi d ru m u l şa n tie ru l nostru prin punerea de noi îzbînzi.
in fu n c ţiu n e a g ru p u lu i nr. 2
spre acest record e n e rg e tic ?
duetul Elena T iţă -D um itru — Dîn p u n c tu l n o stru de v e ­
recoltei din insula Mare a Brăilei 5 Lupeni), şezătoarea fo l­ dere g ru p u l nr. 2 s-a executat
Topală (Şcoala generală nr.
în c o n d iţii net s u p e rio a re —
clorică a Şcolii nr 5 din
Vulcan, grupul vocal al ne-a m ă rtu ris it to va ră şu l ing. Am depăşit planul
Cazacu, şeful ş a n tie ­
E m ilian
Şcolii generale nr. 5 Pe­
r u lu i „E n e rg o c o n s tru c tia ". Deşi
trila şi in te rp re ţii specta­
In Insula M a re a Brăilei, pe­ maţia în sistemul de apărare dat înapoi, fiecare din noi fi­ ric o lu l a fost pa rţia l în lă tura t. ain în tîm p in a t g re u tă ţi c o n s i­
ste 72 000 de hectare teren au co n tin uă . După a lila luptă, d u ­ ind conştienţi de marea sarcină Lupta co n tin uă Şi lozinca colului de divertism ent „V i­ dera b ile — in te m p e riile ie rn ii,
fost smulse din îm pă ră ţia ape­ pă a lîla rezistentă, se constată şi răspundere ce ne revine. lansată aici, ca si in alte părţi ne circu l“ (Şcoala generală lipsa de fo rţă de m uncă şi pe­ semestrial de încasări
lor, om ul făcindu-se slăpîn pe­ totuşi că d ig u rile au început In această perioadă de a­ „Pe aici nu se tre c e “ râm îne nr, 5 Petroşani) sînt cei r ic o lu l de in u n d a ţii din luna
ste aceste lo c u ri unde altădată să dea semne de oboseala. $o* proape trei luni de zile cei pe­ de actualitate, iar recolta pe care, într-o form ă origina­ mai — ne-am o rg a n iza t şi co­ In p rim u l semestru al acestui an, noi avem p re v ă ­
erau numai sălcii, broasle SÎ lic itîn d toi mai m ult a ju to ru l ste două m ii de oameni nu au cele peste 72 000 hectare te­ lă, au devenit depunători o rd o n a t a ctiv ita te a în aşa fel zut în plan să încasăm din im p o z ite şi laxe suma de
peşti. Insula aceasta cunoaşte o m u lu i care este prezent pe ştiut ee sini acelea zile de ren va fi mai bogată ca o ri- in contul 2 000, la unison cu In c it partea de c o n s tru c ţii afe­ 251 300 lei- D a to rită a c tiv ită ţii desfăşurate de către
de mai bine de două luni si dig 24 de ore din 24. odihnă. Se dorm ea si se o d ih ­ cind. toată populaţia ţării. ren tă g ru p u lu i nr. 2 să fie s a la ria ţii c o n s iliu lu i p o p u la r 1n r în d u rile c e tă ţen ilo r
ju m ă ta te o fo rfo tă neobişnuită. N e a v în d altă şansă, apa în ­ nea pe apucate. Dovadă că a- NICOLAE BiTAN execu ta tă în tim p optim , care pen tru a le e xp lica im p o rta n ta a c h ită rii la tim p a im ­
A p e le D unării, încă din luna cearcă cu subli 1 ila ie să so in ­ ceşlî oameni m in un a ţi au ştiut tehnician principal la O.F.F.G.A, S. GORUN să satisfacă flu x u l te h n o lo q ic p o zite lo r şi ta x e lo r d a tora te statului, a v a n ta je le de
aprilie, au în c e p u i să se nă­ filtreze p rin corpul d ig u lu i. In să reziste este faptul că pe­ Deva de m onta) in s ta la ţii. Pot spu­ care se b u cu ră cei care le plătesc in p rim a parte a
pustească cu o m are fu rie pen­ acest scop s-au luat măsuri de ne că în tre g u l nostru c o le c tiv anu lu i, am reuşit să realizăm şi să depăşim p re v e d e ­
tru a pune la grea încercare executare a unei bonchete in ­ şi-a făcut cu cinste datoria, rile de plan pe sem estrul I. Pînă la data de 15 iunie
rezistenta d ig u rilo r. Dar peste terioare tncepînd de la baza adueîndu-şi partea de c o n tri­ se încasase suma de 287 200 lei. cu 35 900 lei mai m ult
156 km de dig apără un teren d ig u lu i mare. b u ţie la în fă p tu ire a a n gaja­ decît prevăzusem în plan.
de unde m ii de vaqoane de O clipă de neatenţie ar pulea D in zori p i n a - n seară, cu toate m e n tu lu i de a pune g ru p u l nr. Peste 240 de cetăţeni din comună, p rin tre care
cereale v o r fi scoase cu bacul declanşa oricîn d catastrofa. 2 in fu n c ţiu n e cu cel p u ţin 10 B ă iu l Poenaru. Sam oilă Tilea. Petru Birta, loan O -
luînd d ru m u l spre cele mai C on ştiin ţa o a m e n ilo r care se zile în a in te de term en. prean (Prlcu), G a v rilă lovănescu. Badea M ateşoni.
in d e p ărta le c o ltu ri ale tă rii şi găsesc tot tim pul la datorie — G reu l a c tiv ită ţii de fin a ­ Barbu Lăsconi şî alţii, care au a c h ita i cea mei mare
în special acolo unde apele nu îngăduie ca acest lucru să forţele pe ogoare! lizare a o b ie c tiv u lu i a stat pe parte din Im pozite şi taxe în p rim u l trim e s tru , sau
r î u r ilo r in te rio a re şi-au făcut se petreacă. u m e rii c o le c tiv u lu i nostru — pe în tre g u l an. au ben eficiat de reducerea de 7 la
de cap. d is tru g in d în cale a­ Ţ ăranii care lucrează la în ­ ne-a declarat to v a ră ş u l ing. sută p revăzută de lege.
proape lo tu l. treţin e re a c u ltu rilo r deşi ştiu N ic o la e Bitir. şeful ş a n tie ru lu i IOAN BURSESCU
M ii de oam eni de cele mai că sînt îm presuraţi de apă ca­ „ E n e r q o m o n t a j P r o g r a m u l primarul comunei Sâfaşu de Sus
diverse v irs te Si profesii, în re. are în ă lţim e a cu trei m etri Dacă plouă, coasele nu trebuie nostru de lu cru, corelat cu v o ­
frun te cu m ilita rii fo rţe lo r mai sus fată de terenul pe lu m u l lu c r ă r ilo r de m o n ta j şl
noastre arm ate au lansat lo ­ care-1 lucrează, nu sînt în-
zinca „Pe aici nu se tre c e ” . sp ă iin ln ta ti de ivire a u n u i pe­
A c o lo unde apa ţinea cu tot ricol, deoarece acei care si-au
dinadinsul să depăşească d i­ luat sarcina de a apăra aceste
gul, au fost luaie măsuri ope­ terenuri, răspund prezent în să fie puse în cui !
ra tiv e pentru s u praînăltarea orice loc.
co ro n a m e n tu lu i. U tila je din Pentru buna reuşită a apără­
cele mai perfecţionate, c o n d u ­ rii Insulei M a ri a Brăilei, î m ­
se de oameni bine pregătiţi, au p o triv a in u n d a ţiilo r, au fost măcar in te n s ifica re a e fo r tu r i­ vedit fiin d faptul că în u n ită ­
in tc rv e n il cu p ro m p titu d in e solicitat! să-şi dea concursul (Urmare din pag. 1) lor la reco lta tu l trifo lie n e lo r să ţile unde munca este bine o r­
p entru în lă tura rea p e ric o lu lu i. in g in e ri şi te h nicie ni specia­ compenseze o parte din p ie r­ ganizată s-a e vita t pierderea
M ii de oameni ai m uncii au lişti din toată tara. derile ce se înregistrează din unor însemnate c a n tită ţi de
făcut to i ce le-a stat in p u ­ Deşi Io sule de k ilo m e tri faza de în flo rire a c u ltu rilo r cauza su baprecierii- m etodelor furaje.
tinţă p entru ca apa să nu distantă şi ju d e ţu l H unedoara de lucernă şi trifo i. avansate de uscare şi co n se r­ In te le g in d însem nătatea deo-
ireacă peste d ig u ri. T otuşi ta­ si-a adus modesfa-i c o n trib u ­ vare a n u tre ţu rilo r. Dar faptul „ sebllă a a c ţiu n ii de recoltare
lu zu l e x te rio r a fost p u te rn ic ţie prin trim ite re a celor maî Cu lo a ie că tehnologia ce că prim a coasă la trifo lie n e nu şl conservare a n u tre ţu rilo r,
erodat punînd în p rim e jd ie o buni te h nicie ni din cadrul O- trebuie aplicată pentru păstra­ s-a realizat nici pe jum ătate’ precum şl sem n ifica ţia m ăsu­
mare parte a siste m u lu i de f in u lu i de îm b u n ă tă ţiri fu n c ia ­ rea unei v a lo ri n u tritiv e r id i­ din suprafaţa existentă în c u l­ rilo r adoptate recent de co n ­
apărare. O m ul. care este ade­ re si gospodărirea apelor 1neă ca le a fu ra je lo r este b in e c u ­ tură la C A P . şi l.A.S. reflec- ducerea p a rtid u lu i şl sta tu lui
noscută, se constată că m etode­
v ă ra tu l slăpîn a ceea ce a dîn luna a p rilie a.c. in Insula lă lipsa de răspundere m anifes­ nostru p riv in d îm bu n ă tă ţire a
le m oderne de reco lta re Şi tată in p riv in ţa e c h ilib ră rii ba­
cîsligat prin muncă si luptă a M are a Brăilei. p re ţu rilo r de cum părare a a n i­
co n servare a trifo lie n e lo r îşi lanţei fu ra je re si în d e p lin irii
ştiu t si In această s ilu n tie să P rin tre aceştia se num ără găsesc o arie lim ita tă de fo lo ­ m atelor şi a produselor a n im a ­
se descurce. N e p re c u p e lin d nici S ilviu Stîrcu, H orea Popovici, sa rc in ilo r de plan în sectorul liere, se Im pune ca o rg a n iz a ­
un elort, atît ziua cit si noap­ C onstantin Tim ar, N icolae sire în practică. D a to rită slabei zootehnic. Restante mari la ţiile de partid, co n d uce rile u n i­
preocupări a c o n d u c e rilo r unor
tea în apă Pînă la briu. c- Sandu. loan Neaniti si alţii, reco lta tu l trifo lie n e lo r se în- tă ţilo r agricole, cadrele te h ­
chipe fo rm a le au încercat o te h nicie ni cu e xp e rie n ţă în co o p era tiv e si cadre tehnice, lîlnesc îndeosebi la coo p era ­ nice, to ii co o p e ra to rii să asl-
consolidare a ta lu z u h n prin lu c ră ri h id ro te h n ic e care nu însilozarea sau uscarea l in u r i­ tive le agricole din M ă rlin e s li. qure, p rln tr-o m uncă asiduă,
lor cu a ju to ru l e le c tro v e n lila -
baterea de pari în rîn d u ri. şi-au precupeţit e fo rtu rile , in ­ toarelor a rămas undeva la Vaidei. Romos, Baliz, Strei- din zori şl pînă in noapte,
cu foscine peste care au pus te rv e n in d şî conducînd cu s in o io iq iu . Beriu şi altoie, vtrîngerea grabnică a tu tu ro r
periferia a c ţiu n ilo r de sezon
saci cu nisip, făcind astfel com petentă lu c ră rile ce se im ­ deşi în această p riv in ţă s-au unde p ro d u cţia de pe zeci ele resurselor de n u tre ţu ri e x is te n ­
inofensive v a lu rile furioase ale puneau. lu c ră ri care nu puteau hectare aşteaptă să fie cosită. te. N u m ai astfel se v o r crea
o rganizai, in anii precedenţi,
D unării. fi so co liie STAS. ci necesitau unele sch im bu ri de experienţa, încercarea u n o r preşedinţi r o n d îtil fa v o ra b ile d e z v o ltă rii
Deşi n ivelul apei nu a cres­ o bună p rc g ă lîre profesională d t co o p era tiv e de a m otiva Mecanizatorii Vasile Pienar şi Gh. Vîntilă de la C A P. Sinlandrei îşi aduc o contribuţie
al căror rezultai, după cum se zootehniei şi rea lizării in d ica ­
cut în u ltim u l tim p ci. d im p o ­ şi m u lt spirit de iiîv e n liv ila le . în lîrz ie re a co situ lu i pe seama preţioasă la executarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a culturilor
vede. in lîrz ie să se c o n c re ti­ to rilo r de plan pre vă zu ţi pen­
trivă. a început să scadă cîte Cu toate q re u lâ tilc in tîm p i- in s ta b ilită ţii tim p u lu i nu are Foto : V. ONOIU
un ce n lim e lru -d o î pe zi, ani­ nate, n im e n i şî n iciodată n-a zeze. Era de aşteptai însă ca nici un suport tem einic, do­ tru anul u rm ă to r.