Page 71 - Drumul_socialismului_1970_06

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4807 $ DUMINICA 21 IUNIE 1970
Lm»VWÉ»T«rMIHMM lllllll LJLOTIMi a a — ■ i—11 il,

O. N. U. 0 declaraţie a V
j
preşedintelui i ATLAS !
Dezbateri în legătură cu !
Algeriei i y
t s
situaţia din sudul Africii j MOSCOVA 20 (Agarpiei). - po numai o oro începeau so aibă : ! „TERMOSURI" t
■ Pollo de mincoio eite unul din pentru ambii greutatea o b ijn u ită . : ALG ER 20 — Corespondentul SUBTERANE y
■ semnele sănătăţii ji de aceea do Unul din conducătorii grupului de : A g crp rcs. C onstantin Benqa, Hidrologii ou stabilit că
N E W YO RK 20 (Aqerpres}. de la Salisbury şi a atras a- ■ nnţa exprimata de cosmonout-i Ni- medici |i b io lo gi, core a urm ărit ! tran sm ite : In tr-o c u v in ta re pc o suprafoţâ de 100 )
iba ru l celor doi cosmonouti. o dc- j
In ComiUMu) special al O.N.U le n lia asupra prezentei ilegale ■ boloev v Sevoilionow, ¡medio! d j cloro l că storeo Iar este asemâ • ro s lită în nrosu) A rze w , p re ­ \ rmlioone ha de păşuni t
lub
o motâ
de o
pa atentare,
-
p e m ru exa m in a re a problem ei a R e p u b licii S u d -A fric a n c in i ..pominteoicâ" o constituit pentru ro lo o ro cu cea a unor m orinari, • şedintele A lg e rie i. H ouari Bou- dintre Morea Cospică şi
a p lic ă rii D e cla raţie i cu p r i v i­ Nam ibia, losta A fric a de sud- - medici primul indiciu că ei s ou care s ou a ilo l mult tim p pe un • medicne, a e v id e n ţia t perspec­ t riul Irtîş se ofIo un imens ţ
re la acordarea independenţei vcsl. - ■ reîntors iâ n â io|i pe Pomint. Pupă *os surprins de lurlună M c d io i ou • tiv e le d e z v o ltă rii econom ice, bazin de ape termale. y
vile din o
relevat, de asemenea, faptul că la j
co au luot m oto inlr-o
ta rilo r ^i popoarelor colo n ia le C o m ite tu l a h o lă rît să t r im i­ i propierea oraşului K c a g o n d o , unde coboritea din navă, cosm onauţii nu ' sociale şi cui Iu m ic a t ă r ii. Re teritoriul core ascunde
co n tin uă de zb ate rile In leqă- tă o delegaţie la C o n lc rin ţa ■ ou fo ii oduji cu elicopterul, cos- orâtou co oameni core să ie ti ; In atest sens. el a re leva t n e ­ S
• monauţii au docloroi că d e ji pe p lictisit unul do a ltul după înde- j oceste termosuri naturale
IurA cu silu a tia din sudul A- in te rn a ţio n a lă ce va avea loc ■ „Soiux-9“ hrano lor o losl bun6, lungato jedero in comun intr-un ! cesitatea m o b iliz ă rii tu tu ro r ţ se vor instala băi şi un 1
I n c ii R eprezentantul M a d a ­ in zilele de 27, 28 şi 20 iu n ie • doreau obişnuita hrană „terestre" JOOţiu restrini ji co in tim pul ibn- | e fo rtu r ilo r in vederea v a lo r ifi­ întreg sistem de sanatorii
gascarului a su b lin ia t necesila- la Roma In s p rijin u l p o poare­ După tfi iile petrecute In spaţiu, rului nu s-ou prim it nici un tel de ; cării c it mai intense a resurse­ t pentru vindecarea anumi­
lea elim inări? re g im u lu i rasist lor din c o lo n iile portugheze. ! procesul do adoptare a celor dai date despre vreo inco m p a tibilitate • lor naţionale. \ tor boli. Institutul de hi­ y
greutateo obişnuită
! cosmonauţi Io
: de po Pominl o (>ecut reiaţi* re- psihologică, d e ji NiVolacv ji Se- > R eferindu-sc la unele aspecte V drologie şi hidrofizică dm y
i pede. Obiecte care Imediat după vostianov ou temperamente dilo- •
! oterirore li se pârecu grele, du- rile. ale p o litic ii e x te rn e a A lq e rie i. ! Alma Ata a realizat chiar \
preşedintele Roumediene a de­ şi o hartă a ocestui imens
Willy Brandt despre unele aspecte Noul preşedinte al Argentinei îşi îmoarte cla rai r/j Iară sa acordă s p ri­ ! bazin. S o constotat că y
jin deplin p o p o a re lo r africane
resursele subterane de pe
care in fru n lă în m o m e n tu l de 1 teritoriul republicii sint y
ale politicii externe a cabinetului său atribuţiile cu membrii juntei militare faţă u ltim e le bastioane ale c o ­ t I suficiente chiar pentru y
crearea unor rîuri artifi­ \
lo n ia lis m u lu i şi serircqaţîei ra ­
BUE NO S AIRF.S 20 (A q e r­ „ A c t u l de r e v iz u ire " prevede siale. In acelaşi lim p şeful ciale cu ape fierbinţi. î
pres) — N o u l p reşedinte ar- că o ric e d o cu m e n t-leg e va fi s ta lu lu i algerian a scos în r e ­
BONN' 20 (A qerpres). — In- s in i agravate în mod p rim e j­ qentînian g e n era lu l Roberto v a la b il num ai dacă va purto lie f c lim a tu l de înţe leg e re si Í „ACVARIU" IN MARE
lr-o d eclaraţie tăcuta în Bun- dios prin problem e le rito ria ie t
M a rc c lo Lcvin q ston urmează s e m n ă tu rile p re ş e d in te lu i şi a­ c o la b o ra re care caracterizează
deslaq. cancelarul U. F. a G e r­ pe care nu Ic poate rezolva I Printre produsele ali­ 1
să-şi im p a rlă a tr ib u ţiile leqis- le celor trei com andanţi ai a r ­ re la ţiile e x iste n te în prezent
m anici, W iJ 1 v Ib'andt, a abor­ nim eni. F ro n tie re le trasate după la liv e cu m em b rii ju n te i m ili­ matei. în tre ţă rile din regiunea M a- 1 mentare consumate în Ja­ i
dat unele aspecte ale p o litic ii război au de ve nii de m ult in­ ponia, peştele ocupă lo­
tare a lc ă tu ite după d e stituire a M e m b rii ju n te i au acuzat q h re b u lu i. A c o rd u rile realizate ţ
e xterne a ca b in e tu lu i sou. Rr- v io la b ile si in ta n g ib ile . T re ­ fo stu lui preşedinte O ngania din nou pe* IostuI preşedinte în ire statele m aghrebiene. care s cul ol 2-lea. Pentru o t
lerindu-s<_* la s c h im b u rile de buie să luăm cu n o ştinţă de R. S. F. IUGOSLAVIA. Şantierele navale „3 Martie" de la Faptul esle consemnat în „ A c ­ O n q an ia de a h încălcat p rin ­ au lic h id a i d e fin itiv orice d i­ spori producţia de peşte y
păreri prin in te rm e d iu l cana fro n tie re le existente ca o s itu a ­ Rojeca fabrică vase de mare tonaj, petroliere, cargouri etc, tul dc r e v iz u ire " a C artei adop­ c ip iile sta b ilite im ediat după ferende în ra p o rtu rile d in tre t de mare s o prevăzut
fe lo r d ip lo m a tic e in tre R. F. a ţie de fapt si sub rap o rt po­ atit pentru nevoite interne cit şi pentru export. ta te in 1066 de a u to rii lo v it u ­ lo v itu ra m ilita ră din 1966, de ele — a s u b lin ia t H o u a rj Bou- construirea unor mari „ac­ y
G erm aniei şi unele ţări so­ lii ic". In foto : Se finisează un cargou de 14,340 GRT comandat de rii de stat m ilita re care s-a a fi respins p ro o u n e rile lor m ediene — asigură d e z v o lta ­ i varii" pe fundul apelor \
cialiste p riv in d ren u n la rc a la C ancelarul vesl-gcrm a n a U.R.S.S. soldat cu în lă tu ra re a preşe­ dc re v e n ire la o g u v e rn a re rea unei cooperări Irăţeşti dc de lîngă litorol. Ele vor fi y
lolosirea lor tei, cancelarul s u b lin ia t că q u v e rn u l său în- d in te lu i A r t u r o lllta. Se ştie că co n s titu ţio n a lă si de a-şi ii a­ natură să garanteze in le q rita - t prevăzute cu lumină elec­
ve s t-q c im a n a arătat că sem­ ire p rin d c ..o acţiune serioasă în baza p re v e d e rilo r acestei sumat p u te ri depline în c o n ­ tca te rito ria lă si unitatea fie ­ trică, apă curentă şi alge
narea unor tratate în atest p entru a se trece de la c o n ­ Rezultatele definitive ale C a rte — p a rla m e n tu l fiin d des­ ducerea statului. căreia d in tre ţă rile din zona I pentru hrono peştilor. La \
sens ar duce la o îm b u n ă tă ­ fru n tă ri la cola b o ra re in sfere fiin ţa t. iar p a rtid e le p o litic e % Pe de altă p arte soarta fos­ respectivă, astfel înci! accslea o adîncime optimă vor fi
ţire a re la ţiilo r numai dacă a- c il mai largi posibile, pentru alegerilor parlamentare din Anglia scoase In afara legii — O n g a ­ tu lu i preşedinte a rg e n tin ia n . să-şi poată aduce din plin instalate sute de construc­ y
ccsle trate le vor fi puse in a c o n trib u i in felul acesta la nia a g u v e rn a t prin decrete Pedro A ra m b u ru răpit la 29 c o n trib u ţia la cauza păcii si ţii din beton. Relieful fun­ y
co ncordanţă cu c o n d iţiile c o n ­ asigurarea păcii". L O N D R A 20 (A q e rp re s ) — sută a la b u riş tilo r, lib e ra lii ob- semnate num ai de el. Acum . mai, răm îne necunoscută. s e cu rită ţii în lume. 1 dului mării se vo trans­
crete europene. De aici, a spus Rclerindu-se la re la ţiile R. F, La Londra au losl date p u b lic i­ tin in d 7.4 la sută din n u m ă ru l ! formo pentru o putea y
el. pentru q u v e rn u t federal tăţii rezu lta te le d e fin itiv e ale total al v o tu rilo r, iar alte osiguro un aflux de apă y
a G erm aniei cu R. D. Germană, )
reiese necesitatea de a line a le q c rilo r p arlam entare din partide 3.2 la sută. Io o temperatură conston
Brandl a releva t realitatea e x is ­ t
seama, c o n co m ite n t cu re n u n ­ Anglia, desfăşurate în a in te de Rezultatele a le q crilor, care J
tentei a două state qerm ane După ru m anunţă agenţia lă. Lumina electrică ,va
ţarea la folosirea lo rle i în am- termen, ra re s-au soldat cu rontra-zic a lît p ro n o s tic u rile y
Si a s u b lin ia t că g u v e rn u l său Chiria N ouă, la 20 iu n ie anul servi la otragereo bc o
hele sensuri, de integritatea în irîn q e ie a P artidului laburist y
..va p o m i de la p rin c ip iu ) eqa- emise in ajun de m a jo rita te a acesta a avut loc o in tîln lrc curilor de peşti.
te rito ria lă a p a rte n e rilo r la tra ­ Si venirea la putere a conser­ o b s e rv a to rilo r p o litic i, cit şi
lilă tii si e x c lu d e rii d is c rim in ă ­ a rep re z e n ta n ţilo r celor două
tat si do in v io la b ilita te a fr o n ­ r ii" . Cu toate aceslea el a va to rilo r. sondajele de opinie, sînt, a­ părţi la c o n v o rb irile ch in o - EPOCA DE PIATRA
tierelor. Cele 6.'i0 de lo cu ri din Parla­
re a m in tit cunoscuta poziţie, p o ­ preciate la Londra nu ca o v ic ­ a m crica n c la n iv e l de a m ­ j IN SECOLUL AL XX LEA
Politica de ren u n ţa re la fo ­ m entul b rita n ic au fost îm- torie a c o n s e rv a to rilo r, ci ca o
tr iv it căreia q u v e rn u l vest- basadori. Partea chineză a
losirea forţei nu înseamnă o p ă rlilc astfel : c o n s e rva to rii in frîn g c rc a la b u riş tilo r, şi ! Ziaristul francez I. Ber­
german nu va recunoaşte Re­ in fo rm a t partea am ericană
re n u n ţa re la ţe lu rile înscrise :t:«0. la b u riş tii 207. lib e ra lii 6, M ao T ze-dun, preşedintele C.C. al P C. Chinez, şi Lin ger a descoperit in A­
publica Dem ocrată Germ ană in p rim u l rin d o dezavuare a că. avînd in vedere situaţia J
în co n stituţie si dictate de c o n ­ al»e p artide 6 si speakerul un p o litic ii in te rn e a g u v e rn u lu i ţ Biao, vice p re şe d in te al C.C. al P.C. Chinez, i-au p rim it actuală binecunoscută dc merica de Sud, în apro­
v in g e rile noastre, ci re n u n ţa ­ din punct dc vedere al d re p ­ loc. W ils o n . In legătură cu aceasta, v in e ri la Pekin pe M oh a m e d Einansht, vicepre şe d in te ambele părţi, g u v e rn u l c h i­ pierea frontierei dintre
rea la tendinţa de a realiza a- tu lu i in te rn a ţio n a l. YVilly Din n u m ă ru l total al alegă­ sini citate n e m u lţu m irile c o rp u ­ al C o n s iliu lu i R e v o lu ţio n a r Suprem al Somaliei, şi pe ne/. consideră că în prezent Columbia şi Brozilia, un
resle le lu ri prin in te rm e d iu l Brandt şi-a e x p rim a t totodată, to rilo r (00 254 801), la ale­ lui e le cto ra l fată de po litica m em b rii deleqaţiei g u v e rn a m e n ta le somaleze, f care se nu este m om e n tu l p o t r iv ii trib necunoscut pină în
forţei. Este o p o litic ă ce u r ­ geri au participat doar econom ică a ca b in e tu lu i la­ află în lr- o v izită în R.P. Chineză. In aceeaşi zi. in fo r­ p e n tru discutarea si ho tărî- 1 prezent di^ oamenii de
fid e lita tea fată de alianţa a-
mează să dea Estului si V e s ­ 28 258 332. adică 72 la sulă burist. care a d eterm inat creş­ mează aqcnţia China Nouă. a fost semnal un p ro to co l rea datei p riv in d in tîln irc a ) Ştiinţă şi care se află în-
tu lu i siguranţa că d iv e rg e n ţe le tla n tiră , susţinînd n o c o sila lro din co rp u l electoral, d j j rare. cu p riv ire la cooperarea econom ică şi tehnică d in tre ch in o -a m e ric a n ă in vederea tr-un stadiu de dezvoltare
rare co n tin u ă să existe, chiar în tă rir ii b lo ru h ii N A T O şi a 4G 4 la sulă au votat în fa v o a ­ terea ş o m a ju lu i si a p re tu rilo r, R.P. Chineză şi Somalia. c o n v o rb ir ilo r la nivel de am ­ 1 extrem de primitiv. Mem­
dacă sini fundam entale. nu Pieţei comune. rea c o n s e rv a to rilo r, 43 la precum si îngheţarea s a la riilo r. basadori. Aceasta va ii dis­ brii tribulúi nu cunosc
J
cutată de reprezentanţa ce­ meşteşugu1 ţesutului, fo­
lor două pă r|i la m om enlul losirea metalelor şi nici
„R is c u rile crcscinde la ca­ activita tea , in trin d , pin ă la p o triv it. agricultura. Principala
T ot din R.F a G erm aniei, re sînt expuse p o sturile de 16 septem brie, în vacanta dc lor. îndeletnicire este pes­
(¡rina „H . F inzclbergs N a c h - o b s e rv a to ri O N-U. în zona vară. ♦ O * 1 cuitul.
frilg c r'1 a remis un cec dc C a n a lu lu i de Suez nu re p re ­
2 000 mărci iar firm a „C.'aesar zintă altceva dccît un s im p ­ ♦ O * P rim u l m in is tru al T ailan * 1 RECLAMA ORIGINALA
ol L o rc n lz " — un cec de 1 000 tom nl d e te rio ră rii s itu a ­ dci. T ha n o m K iltik a c h o r n , a )
mărci. ţiei generale din O r ie n ­ In perioada 17— 19 iunie, refuzat, în cadrul u n u i in le r* In oraşul japonez Mot-
F abricile e lve ţie n e dc r io - tul A p r o p ia t“ , se arata în lr- o inîorm ează agenţia PAP, m i­ viu, să c o n firm e sau să dez­ t sushiro cutremurele de
O rq a n iz o tiile de Cruce Roşie hăr si colele cu îm bră că m in te .S u m e le o h |in u tc din vînza- r n la lă au o fe rit C ru c ii Roşii scrisoare adresata se cre ta ru ­ n is tru l c o m e rţu lu i e x te rio r m intă z v o n u rile insistente, pămînt rînt foarte frec-
dc peşlc hotare co n tin u ă să tn- $i m edicamente. rea b ile te lo r vor (i vărsate e lve ţie n e HO 000 tablete dc lu i general al O N U . , U al Ita lie i, M a n o Zagart. a care vorbesc despre e v e n tu a ­ vente.
m ilă aju to are acordau» ■ pentru A u mai a n u nţa i d o n a ţii f i r ­ Am basadei rom âne la Pekin. ciocolată destinate pop ulaţie i Thant, de către re p re z e n ta n ­ făcut o v iz ită oficială în Po­ la tran sle ra re in Ca'rtfbb'dqla Dar, cum şi olci oame­
refacerea zonelor sin istrate din mele engleze „Revel In d ustria l E levii absotvenlî ai Şcolii sin istrate din România. tul Suediei S v e rk e r A s tro in . lonia. El a a v u t c o n v o rb iri a d iv iz ie i tailandeze .P a n ­ nii trebuie să trăiască,
tara noastră. V in e ri după-am ia- P io d u cls Lld~ — 850 lire ster­ dc a d m in is tra ţie din 1 lanja De aici rezultă necesitatea cu o fic ia lită ţi poloneze în tera neagră", dislocată in un oarecare Mozuko. pro­
Firm ele
ză, pe a e ro p o rtu l in te rn a ţio n a l line co le c la tc dc la im p o rta to rii Luka |R. S. F. Iugoslavia) au ( S C I . A.) si italiene „G j/.a“ vita lă si urg e n tă de a se a­ cadrul cărora au fost e x a m i­ V ie tn a m u l dc sud. ! prietarul unui hotel, o a-
..H
LeqnrV'. p re ­
„B u cu re şti — O lo p c n i", a sosit de m obilă românească. De a ­ a n u n la l că vo r dona suma de cum şi Societatea „F ra te lli I junqe la o reqlom entare p o ­ nate p ro b le m e le re la ţiilo r A g e n ţia Reuter relatează, \ nunţal recent că la un
un avion din partea C ru cii semenea firm e le „ W h it c lc v . 400 dc dinari strinsă pentru P e rrin i" au făcut o donaţie, litică paşnică c o n fo rm p re ­ c o m e rcia le p o lo n o -ita lic n c . r ilin d surse m ilita re din t cutremur de gradul III va y
Roşii a U P. Chineze trans- M u ir and Z w an e n b e rg L td ‘\ serbarea de s lîrs il de an to ta li/in d 500000 lire ila lic n c . v e d e rilo r rezo lu ţie i C o n s i­ p e rspectivele d e z v o ltă rii lor V ie tn a m u l de sud că mai oferi clienţilor gratuit o y
fjortînd 5H2 colele. D in tre a- ..M onro H o r tic u ltu ra l Sundries C o n s iliu l Exe cu tiv al can­ liu lu i dc Spcuril.atc din no­ continue. m u lţi o fiţe ri ai acestei d iv i­ halbă de bere, la unul y
reslea. 341 lăzi. în greutate dc Lld ", „D a v y -A s h m n re L ld " si io n u lu i Berna a h o tă rîl să de­ Pină in prezent. Ambasada ie m brie 1967. R cfcrin du -se la c o la b o ra ­ zii s- au re în to rs în Tailanda, de gradul IV, costul co-
8 210 kg con |in m edicam ente „V ic k e r s L ld ” au donat. în to ­ pună la Crucea Roşie e lv e ţia ­ R epublicii Socialiste România rea econom ică d in tre cele p e n tru a pregăti, se parc, merei va scădea cu 5 la y
iar celelalte sint încă rca lc cu tal. 275 lire sterline. nă. drept a ju to r destinat din R.D. G erm ană a expediat două ţări, agenţia m e n ţio ­ retragerea acesteia şi trans­ 1 sută, iar la unul de gra­ y
3 414 kg alim ente în special spre ţara noastră peste 6 000 1 dul V - cu 25 !o sută
Firm a „ M e r k " din R. F. a României p entru refacerea zo­ kg îm bră c ă m in te donată de nată relevă că în fiecare an ferarea ci în Canibodqia.
conserve dc peşte. G e rm a n ici a donat p entru fo n ­ nelor calamitate, suma de cetăţeni din R.D.G, Un g rup de 12 m em bri ai aceasta cunoaşte o d e z v o lta ­ 1 La un cutremur de gr‘ 1 y
Pentru a ju lo ra rc a zonelor s i­ dul de a ju to ra re m edicam ente 20 000 franci elve ţie n i. Cam erei R ep re ze n ta n ţilo r în ­ re continuă. In 1969, v a lo a ­ Prem ierul K iltik a c h o rn s-a VI sau şi mai mare/ ° y
A c a d e m ic ia n u l prof. dr. VVer-
nistrate din România. în tre ­ în v aloare dc 30 000 mărci. La rîn d u l său C o n s iliu l de n r r Bahnei-, de la catedra de cepe la s iîrş itu l acestei săp- rea qlobală a s c h im b u lu i dc re în to rs v in e ri noaplea Io 1 merele hotelului sînt q j- y
prinderea ..E nergoinvesl" din tăm îni un tu rn e u de două m ă rfu ri a fost de a p ro x im a ­ B a n gkok d in lr -o v îz ită -su r- 1 tuile.
Din partea com paniei g re ­ Stat al c a n io n u lu i L u /e rn a ro m a n istică a U n iv e rs ită ţii y
Saraievo (U. S. F. Iu g o slavia) donat suma dc 5 000 Iranci e l­ s ă p lă m în i în V ie tn a m u l de
ceşti ..Ci. M. M oundrea? and „ H u m b o ld t“ din Berlin (U. D. tiv 180 m ilio a n e dolari, depă­ priză dc o zi în capitala
a donat un tran sfo rm a to r in veţieni. sud. Cam bodgia, Laos şi T a l- 1 COLECŢIE de y
Bros" din Pireu s-a p rim it o Germ ană), a donat suma dc landa, al cărui o b ie c tiv îl şind vo lu m u l anului anterior. V ie tn a m u lu i de sud, unde e
v aloare de 110 000 dinari. A u 1 ÎNCĂLŢĂMINTE
donaţie în valoare dc 1 000 do­ M e m b rii C o m u n ită ţii a d ven­ 1 000 m aici. c o n stituie e x am inarea d i­ In acest fel. Ita lia s-a situat avu t c o n v o rb iri cu rep re ze n ­ I
lăcut cunoscut. de asemenea tiş tilo r din Berlin (R.D. G e r­
lari S.U.A. C e tă ţen ii rom âni rezidenţi m en s iu n ilo r im p lic ă rii a m e ri­ ţ Americanul Perry Joyce
că v o r c o n trib u i la fondul de mană) au oierii, un cec în v a ­ pe locul trei în rînd u l par­ tant! ai a d m in is tra ţie i saiqo- I
a ju to ra re în tre p rin d e re a de co­ T ot din Pireu, a rm a to rii loare de 7 000 mărci. în Polonia au donat 3 000 cane in A sia rlc sud-est. te n e rilo r c o m e rcia li vesl- nc/.e asupra e v o lu ţie i s itu a ­ V colecţionează încălţămin­
merţ J n t e r e x p o r l " din Belgrad C o n sla n lin o s Efstathiou. Pa- zlo ţi şi im p o rta n te ca n tită ţi dc Printre p ro b le m e le concrete y te veche purtată de sta ţ
Din A n g lia firm a „ H u r s l” a obiecte de îm brăcăm inte. asupra cărora cei 12 co n - c u ro p c n i ai Poloniei. ţiei m ilita re din Cam bodgia. ruri de cinema, sportivi
Si în tre p rin de re a ,,Iu g oslavia n a v io tis Papis, Enimauel K o u l- donat 5 tone sem inţe dc fa ­ y t
C om erţ", cu 40 000 d in a ri şi, Firm a engleză „C o lc s C ra- qresm eni î$i vor îndrepta a­ renumiţi, oameni politici
sofios şi E vcngclos P olhitos sole în va lo a re de 3 000 do­ tenţia iiqurează a ctu alul sta­ de seamă. El se mîndreş- t
respectiv, 2 000 do la ri S U .A . ncs L td ", care în tre ţin e re la ­ t
au donat in lo ta l G00 dolari. lari, Iar firm e le „E lso n s“ si ţii com erciale cu în tre p rin d e ri diu al p ro q ra m u lu i. anunţat te cu exemplare rare ca y
In cadrul a c liu n ii în tre p rin s e i Preşedintele federal al A u s trie i. Franz Jonas, şi-a fn - 1 ghetele cu care Chorlie
de cetăţenii dc o rig in e rom ănă La reşedinţa am basadorului „C h arle s H a rp e " au donat cîte de resort din ţara noastră, de preşedintele N ix o n , de j cheiat v in e ri v iz ita oficia lă in Ungaria. C o m un ic a tu l Chaplin o turnat cîteva fil­ y
re lra q e ro a tru d e lo r a m e rica ­
p entru a c o n trib u i la lu c ră rile
din M area B rita n ic a fost e x ­ Franţei la Pekin, Eticnnc M a- I 000 kg seminţe de mazăre,
dc reco n s tru c ţie din rc q iu n ile ne. amploarea in te rv e n ţie i | co m u n dat p u b lic ită ţii su b lin ia ză că în cadrul c o n v o rb i- me celebre. pantofii lui Bi- t
pediat în România al patrulea nach. a fost dat un recital in u ltim a o fe rin d şi 45 kg se m in ­ lo v ite dc in u n d a ţii din Rom â­ m ilita re a S U .A . in C a m bo d ­ j rilo r u n q a ro -a u s lric c e s-a procedat la un larq schim b de y kîla Abebe cu core aces­
tran sp o rt dc ajutoare, conslînd lolosul v ic tim e lo r in u n d a ţiilo r ţe de sfeclă roşie. nia, oferă o macara m obilă in gia, atm osfera p o litic ă din j păreri asupra unor p roblem e ce privesc re la ţiile b ila te ra - ) ta o devenit campion o­ )
in 200 b a lo tu ri cu 2 670 a rti­ din Rom ânia. T e n o ru l n o rv e ­ F irm a „ A rb e l S. A ." din Bel- v a lo a re de 11217 lire sterline, V ie tn a m u l de sud ctc. j le şi situaţia in te rn a ţio n a lă actuală. Părţile şi-au e x p ri- y limpic la maratonul din y
I mat deosebita satisfacţie p e n fru bunele re la ţii existente 1960 ş a.
cole de îm brăcăm inte, 860 pe­ gian Elinq Solberq. acom paniat qia a donat 1 000 dolari. p entru a li folosită Ia lu c ră ­ j in tre cele două ţă ri vecine şl prietene şi hotărîrea eo- y t
rile dc refacere a d iq u rilo r si ♦ O #
rechi de în c ă lţă m in te 00 m etri la pian de Derksen, în să rcin a ­ Firm a „ M a r tin B a u cr" din j m ună de a c o n trib u i şi in v iilo r la dezvoltarea lor UN NOU CURENT t
la alte c o n s tru c ţii de p ro ie c ­ j c o n tin uă şi m u ltila te ra lă . y
stofă. Dr. M ih ai) C îrcio g a adă- tul cu afaceri a d -in le rim al R.F. a G erm a n ie i a trim is un P arlam entul ve s l-g c rm a n MARIN
ţie îm p o triv a in u n d a ţiilo r- I $i*a în tre ru p t v in e ri seara i y
uqot la d o n aţiile personale O landei, a în le rp re ta t arii din nou a ju to r, constind in 5 000 Oceanograful omericon y
iăcule a n le rio r o tonă de za­ opere. de mărci. (Aqerpres) t Kendall o stabilit, pe baza
dotelor obţinute de la y
oameni de ştiinţă sovie­ t
y
(3— 1 cu Cehoslovacia). F ina ­ siqură în apărare şi aceasta y tici şi joponezi, existenţa î
pină acum în parteo de y
la de astăzi aduce în arenă s-ar p u ic a să fie cheia fin a ­ unui curent necunoscut
şi pe u n u l din eroii c a m p io ­ lei dc dum inică- Punctele y
t
n a tului m on d ia l din 1950 : tari ale echipei b raziliene vest a Oceonului Pacific, y
b ra z ilia n u l Edson A ra n te s do sînt : de o parte un „ t r io " provocat de contracuren y
El apare în zona Arhipe­ y
N a s c im e n to „P ele“ , cel care p u te rn ic la m ijlo c u l te re n u ­ i tul ecuatorial din Pacific.
nn a p u tu t să ia parte la lui — Clodoaldo, Corson, Ri- y
succesul din 1962 la San­ velino. Şi de altă parle un y lagului Filipinelor şi Noii y
tiago. c in d s-a accidentat în „ t r io " de alac cu „săqeala de Guinee. Debitul acestui
m eciul din „ o p tim ile " de f i­ abanos", Ja irz in h o si cele curent, care curge spre y
nală Si a fost în lo c u it cu A - două „ v îr fu r î de lă n c i" Tos­ est (şi din core porneşte y
m arildo. Un alt ju c ă to r b ra ­ lao si Pele : p rim u l, în ciuda y curentul Kuroshiwo) este y
zilian. de două ori cam pion q a b a ritu lu i său redus, este t de 47 000 000 mc/sec.
m ondial, M a n o Zaqalo, p a r­ foarte p rim e jd io s p e n tru p o r­ Viteza de deploşore o y
ticipă de data aceasta ca an­ tari. celălalt, „pe rla nea- conţracurentului ecuato­ y
trenor al echipei ţă rii sale. q ră ” , care joacă u ltim u l său t rial din Pacific este de
M a jo rita te a sp e c ia liş tilo r c a m p io n a t m ondial, arc deşi- t i l, 2—3 noduri (1 nod = 1 y
C IU D A D DE M E X IC O 20 sînt re ze rva ţi în ceea ce p r i­ q u r a m b iţ ii să lase amprenta milă = 1 852 m/h), iar y
veşte p ro n o s tic u rile în tru c il p e rs o n a lită ţii sale s p o rtiv e S grosimea stratului de apă
(Aqerpres). — C a m pion a tu l i
ambele fo rm a ţii posedă j u ­ asupra acestei c o m p e tiţii dc in mişcare este de 300
m ondial dc fotbal se încheie \ y
c ă to ri de mare valoare, iar Jicuitat. m.
astăzi la s la d io n n l „Az.Lece"
d o rin ţa fiecăreia de a ieşi Ita lia de m u lţi anî p ra c ­ S y
din Ciudad de M e x ic o , un-
b iru ito a re este a tîl de mare tică jocul de apărare cu nos­ P1CCARD STUDIAZĂ
dc-şi va desemna c iş\iq Sto­ y y
îneît ju c ă to rii po l qăsi re ­ cut sub num ele dc „catena-
rul celei de-a 9-a ediţii. Fap- APELE LACULUI LEMAN
surse n ebănuite in lupta p e n ­ c io ", sistem care i-a adus t y
lul inedit ol acestei finale
tru în liie ta le . De altfel, j u ­ m ulte succese, dar si eşecuri, Celebrul oceanograf el­
esle c o n fru n ta re a pentru y y
că to ru l brazilian Tostao de­ cum s-a în tim p la t la prece­ veţian Jocque Piceord
prima oară în finala „C upei construcţia y
clara in această p riv in ţă : dentul c a m p io n a t din A n g lia . y proiectează
J u lrs R im e i“ a două echipe :/V <A?;
„In tr - u n meci de asemenea B urqnich, Cera Uosato, Fac- y unui „mezoscaf" cu core y
care au r îş liq a t-o dc două
n ive l to tu l este posibil. Eu chetli, îm preună cu p o rta ru l va studia contaminarea
nn pină acum fiecare : Ita ­ y y
lia (1934 şi 193B) şi Brazilia credeam că echipa Ttaliei A lb e rlo s i, formează un an­ apelor locului Leman.
Piccard s-a specializat in y
(1958 si 1962). M iza partidei este red u ta b ilă mai ales în samblu destul dc erm etic, (
apărare dar u ltim e le re z u lta ­ dacă ţinem seama că pină problema cercetării abisu­
este eu alîi mai mare, cu y y
r it echipa cîştiqătoare işi ad­ te m i-au d o v e d it c o n tra riu l: acum echipa Italiei a p rim it rilor morine în regiunea
patru g o lu ri în m eciul cu numai patru g o lu ri". y coastei atlantice a State­ y
judecă in mod d e fin itiv sta­
M e x ic u l, apoi tot alîtea în M e c iu l B razilia — Ita lia dc
tueta de aur, care este . C u ­ y lor Unite, la bordul ba- \
pa Jules R im ei". In afară partida cu R.F. a G erm aniei. astăzi este al 5-lea d in tre tiscafului „Benjamin Fran­ y
Este semnul un u i stil realist echipele celor două ţări. Trei t
du aceasta, pentru a Ircia klin". După ce o reol¡2ot
de care trebuie să ţinem sea­ partide au fost amicale $i y
oară în analele ca m p io n a tu ­ î o serie de imersiunî in
m a“ - num ai una s-a disputat in
lui m ondial, o finală „d iro c - y Pacific, porneşte la o y
„U ltim e le ieşiri ale Italiei, cadrul c a m p io n a tu lu i m ondial
lă “ va tranşa suprem aţia in ­ explorare similară. Flora
notează corespo n d e n tu l aqen- |in 1938 la M a rs ilia , în se­ y şî fauna subacvatică sint y
tre folbahi) sud-am ci ican şi
liei France Presse. au m ă rtu ­ m ifinale. cînd Hali« a cî$lî-
european ŞÎ tot p entru a î ameninţate de distrugere y
risit un nou s p irit ofensiv. gat cu 2— 1).
ircia oară echipei Braziliei MEXIC. - Stadionul Azteca din Mezico City, unde se va disputa azi finola pentru Cupa Jules Rimet 1970 in campiona­ în vîîtorii 30 de ani, dacă y
„Squadra A z z u ro " este o fo r ­ A r b ilr u l Rudi G lo c k n c r \
ii revine onoarea să re p re - tele mondiole de fotbal. Acest stadion a fost inaugurat in 1966 şi are o capacitate de 108 494 de locuri. Terenul de joc are o nu se vor luo măsuri care
maţie bine sudată, e c h ilib ra ­ (R.D. Germană), ajutat la tu ­ să ducă Io evitoreo con­ y
z in lc fotbalul din A m e rica suprafaţă de 68 X 105 m. In stadion se poote pătrunde prin 96 de intrări şi cele 775 de boxe particulare sînt legate intre ele y
tă in c o m p a rtim e n te le sale. şă de e lv e ţia n u l Scheurer şi centrării crescînde de hi­
dc Sud. după succesele din în tim p ce Brazilia, cu un a rq e n tm ia n u l Coerezza, va prin 30 de (unele, formind 3 inele de-a lungul întregului stadion. Fiecare boxă are un vestibul, o toaleta, telefon direct, y drocarburi, detergenţi şi y
1958 (5— 2 cu Suedia) şi 1962 atac excelent, pare mai ne- conduce finala C.M. 10 scaune şi loc de parcare propriu pentru două automobile. t reziduuri acide din ape. y
y
Redacţia fi administraţia ziarului : Deva, sir. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane : 12317 |t 11275. Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva. 4406%