Page 72 - Drumul_socialismului_1970_06

PAGINA A (V.A

| @ Vizita în Suedia a delega- j

I tiei Marii Adunări Naţionale |

I m Lovitură de stat militară 1
I
în Ecuador |

$
| Si Luptele din Cambodgia |
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C1 Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
| ■ Curier, Atlas |

ANUL XXII. Nr. 4008 MARJI 23 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Planul semestrial—înilepllnit exemplar! Vizita tovarăşului

Ion Gheorghe Maurer

Eforturile colectivelor muncito­

în R.F. a Germaniei

reşti să atingă în aceste zile

Plecarea din Capitală

cele mai înalte ritmuri Preşedintele Consiliului de este însoţit de Cornel Burtică, tat de tovarăşii C htotghe R8-
duleacu, Iile Verdet, tfanos Fa*
m inistrul
comerţului
exte­
M iniştri al Republicii Socia­
liste România, Ion Gheorghe rior, Nicolae Aqachi, m i­ zekas, Leonte Răutu. loslf
Maurer, a plecat luni dim i­ nistrul Industriei metalurgi­ Banc, M ihal Merlnescu, îon
neaţa la Bonn, pentru a face ce, Vaslle Gliga, adjunct al Păţan, m iniştri.
o vizită oficiala In Republica m inistrului afacerilor externe, An fost de faţă Franc
Activitatea pentru încheierea cu un bilanţ econo­ Cocsarll hunedo­ Federală a Germaniei, la In­ Constantin Oancea. ambasado­ Drutschmann, însărcinatul cu
mic de prestigiu a prim ului semestru a Intrat, Ince- vitaţia cancelarului federal rul României Ia Bonn, de alte afaceri ad-lnterlm al Republi­
pînd de ieri, în faza decisivi. Acum, colectivele mai W illy Brandt. persoane oficiale, de consi­ cii Federale a Germaniei la
dispun doar de o săptâmtnâ pentru ca, prlntr-o mun­ reni au realizat lie ri şl experţi. Bucureşti, şl membri al amba­
ca tenace, de maximă Intensitate şi rodnicie, să acu­ In vizita sa în Republica La plecare, pe aeroportul sadei.
muleze noi depăşiri şi să recupereze restantele, astfel angajamentul Federală a Germaniei, preşe­ Băneasa, preşedintele Consi­
ca prevederile de plan şl angajamentele ce revin p ri­ dintele Consiliului de M iniştri liului de M iniştri a fost salu­ (Agerpree)
mei jumătăţi a anului să fie îndeplinite exemplar. anual majorat
De pe ce poziţii pornesc colectivele industriale din
judeţ la acest ultim şi hotărilor asalt al producţiei ? Sosirea la Bonn
Situaţia centralizată pe două decade dă acestei în­ Un nou şl remarcabil
trebări un răspuns favorabil şi optimist, datorită fap­ succes marchează aceste
tului că cea mal mare parte a întreprinderilor se în­ zile de Intensă activitate BONN 22. — Trim işii spe­ România la Bonn, Constantin compasiune soarta grea a ro­
scrie pe traiectoria unor realizări valoroase, lăsînd a slderurglştllor hunedo­ Inginerii electronişti Dieter Braisch şi Bănică Bunca sînt ciali Agerpres, M. Moarcăş şi Oancea şi membri ai ambasa­ mânilor sinistrat!.
să se întrevadă certitudinea că pe ansamblul judeţu­ reni pentru îndeplinirea doi dintre reputaţii experţi în calculatoare electronice de la C. Varvara, transmit : Luni la dei române. V izita dumneavoastră, că­
lui planul semestrial se va îndeplini înainte de exemplară a prevederilor Hunedoara, lotă-i in fotografia noastră, procedind la verificarea amiază, preşedintele Consiliu­ In cinstea preşedintelui Con­ reia 11 acordăm o deosebită
termen la toţi Indicatorii. şl angajamentelor semes­ circuitelor calculatorului de la bluming „1 300". lui de M iniştri al Republicii siliului de M iniştri, pe aero­ Importanţă, ae Înscrie armo­
Previziunea are ca principal suport faptul că side- triale. Este vorba de Foto : N. GHENA Socialiste România, fon Gheor­ port era aliniată o gardă de nios în seria în tlln lrllo r dintre
rurqlştli hunedoreni care deţin o pondere de aproape producerea la uzina coc- ghe Maurer, sl persoanele ofi­ onoare- factorii politici de răspundere
două treim i din producţia Industiîală a Judeţului pe sochlmlcă de la Hune­ ciale care tl Însoţesc, au sosii Au fost intonate Im nurile al celor două tărl ale noastre.
primul semestru se situează peste nivelul planificat doara a 8 126 tone cocs în capitala RF. a Germaniei. de stat ale României şi R.F. a Inltlnlrea noastră ne va oferi
# pe cele două decade din Iunie ia toate sortimentele metalurgic. La aeroportul Köln-Bonn, pe Germaniei. Preşedintele Con­ posibilitatea unul schimb de
si în toate £ectîile de bază. Depăşirile reprezintă peste clădirea căruia erau arborate siliului de M iniştri, Ion păreri Important pentru dez­
700 tone la cocs, 3 670 tone la fontă, 500 tone la oţel Raportînd realizarea drapelele de stat ale Româ­ Gheorghe Maurer, Insolit de voltarea tn continuare a rela­
Martin sl electric şi 335 tone îa laminate finite. Re­ acestei producţii supli­ Indici înalţi în exploatarea niei şi R.F. a Germaniei, pre­ cancelarul W illy Brandt, a tre­ ţiilo r noastre.
zultate valoroase obţine şi colectivul de la U. V, Că- mentare de cocs-coni- şedintele Consiliului de M i­ cut în revistă garda de onoa­ Noi vom efectua acest
lan, care şi-a sporit volum ul depăşirilor de' plan de bustibil d e fi cita r $( niştri al României a fost sa­ re. schimb de păreri în acelaşi
la începutul anului şl pînâ acum la 035 tone fontă, foarte scump pe piaţa utilajelor de construcţie lutat cordial de cancelarul R.F. Salutîndu-l pe oaspetele ro ­ spirit care a caracterizat dis­
2 150 tone semlcocs şl Importante cantităţi de piese mondială — cocsarll hu­ a Germaniei. W illy Brandt. mân, cancelarul R.F. a Ger­ cuţiile noastre anterioare şi
lurnate. De altfel, la această uzină, ca si la F.C. O- nedoreni îndeplinesc in Au venit, de asemenea, tn maniei. W illy Brandt, a spus ■ care este călăuzit de voinţa de
rSstie. pe baza ritm urilo r înalte de producţie, s-a mai puţin dc 6 luni an­ Folosirea Întregului parc de utilaje de construcţii întîm pinare locţiitorul şefului „Este o onoare pentru mine să a folosi toate posibilităţile în
creat posibilitatea îndeplinirii cu cîteva zile înainte gajamentul anual de a după un program optim de funcţionare, reducerea de­ Cancelariei federale, secretarul vă salut pe dumneavoastră si slujba destinderii şl a păcii.
de termen a planului semestrial. produce peste plan 8 000 plasărilor In gol. exigenţei sporită tn executarea ope­ de stat Egon Bahr, secretarul membrii delegaţiei. In numele
O evoluţie constant pozitivă o consemnăm şl la tone cocs. Factorul ho- raţiilo r de întreţinere Şl reparaţii slnt lactorl care de stat al M inisterului A fa­ guvernului Republicii Federale Cu acest prilej, noi nu ne
J.M. Tiarzn, E.M. Gertej. I M.'C. Bîrrea, I.T.B. Crîstur tărîtor în obţinerea a- determină obţinerea unor înalţi Indici de productivi­ cerilor Externe, Paul Frank, a Germaniei. vom sfii să abordăm $1 pro­
sl U.L. Hunedoara. A ici s-a majorat volumul de pro­ cestul remarcabil succes tate şl ritm uri accelerate de execuţie pe şantiere. ambasadorul R.F. a Germaniei Mă bucură deosebit faptul bleme în care trebuie să so­
ducţie suplimentară la unele metale neferoase, pre­ 1! constituie punerea In Conştient de Importanta acestor factori, colecti­ la Bucureşti, Erich Stralling, că acest salut reprezintă pen­ cotim că vor exista concepţii
fabricate din beton şi alte materiale de construcţie, funcţiune şl atingerea vul dc la secţia de exploatare a utilajelor, din ca­ şeful adjunct al oficiului dc tru mine în acelaşi timp o re­ deosebite. Intre oamenii poli­
ex'istînd de asemenea condiţii optime pentru îndepli­ într-un termen toarte drul I.C.S. Hunedoara, depune eforturi susţinute pen­ presă şi Inform aţii al guver­ tici care sînt dispuşi să adln-
nirea înainte de termen a prevederilor la semestru. scurt a parametrilor pro­ tru depăşirea sarclntloT de plan ce-l revin tn acest nului federal, Rüdiger von vedere. ceascâ înţelegerile reciproce,
Demn de remarcat este In acest sens si faptul că iectaţi la bateria de coc­ sens. La excavatoare, Indicele de productivitate a lost Wechmar, locţiitorul inspecto­ Este o satisfacţie pentru m i­ tocmai acest lucru va fi de o
la U E I.L. Orăştie. producţia merge rapid spre nor­ sificare .r< 1. Totodată, depăşii cu 1 la sulă, ceea ce a permis ca de la în­ rului general al Bundes'vehru- ne că aţi făcut posibilă aceas­ deosebită actualitate.
malizare. Prevederile pe două decade s-au îndeplinit cocsarll au depus efor­ ceputul anului să se excaveze suplimentar dl 899 mc lui, general-locotenent Helmut tă vizită, cu toate că tara Nutresc speranţa că vizita
si depăşit la cherestea, lemn de mină si celuloză si turi susţinute pentru de pămînt peste plan. De asemenea, la buldozere, In­ Buchs şl alte persoane ofi­ dumneavoastră a fosl lovita
se apropie de sarcinile stabilite la buşteni. funcţionarea Intensivă a dicele dc utilizare Intensivă a lost depăşit cu 21 Ia ciale. recent de o catastrofă natura­
Faptul că am Intrat In etapa finală a bătăliei pen­ tuturor bateriilor şl a- sută, la macarale turn cu 3 la sută. Iar flecare c ilin ­ Pe aeroport, se aflau amba­ lă de proporţii nebănuite. IConlinuorc ?n pog o 4-0)
grşgatelor, pentru res­ dru compresor a funcţionat mal mult de 94 de ore Populaţia noastră a urm ărit In
tru îndeplinirea exemplară a planului şl angajamen­ sadorul Republicii Socialiste ultimele săptămîni cu adîncă
pectarea riguroasă a teh­ peste timpul planificat.
telor semestriale impune o foarte serioasă analiză a nologiilor de pregătire
s ic ilo r de lucruri negative si o mobilizare totală a
a cărbunilor, şarjare . şl
AL. VALERIU cocsificare. S-au creat Din zori ¡¡ înă-n seară, cu toate forţele pe ogoare! I
condiţii ca ptnă Ia Unele
anului să se realizeze un
(Continuare în pag* ® &*a) spor substanţial la pro­ Largi acţiuni X ! • • 1 a a u v u v
iuţi cei ce pot ţine in mina o sapa sau o coasa sa
ducţia de cocs.
gospodăreşti

u m m i m zile i pionierilor a cunoscut acea atmosferă ! participe zilnic la munca cimpului!
Duminică, municipiul Deva
de muncă Intensă ce ne ca- j
Soare, tinereţe, voioşie I lată pionier! au fost distinşi cu In­ format din sute de pionieri îa racterizează activitatea de
ce a caracterizat ziua de 21 signe pentru activitatea depu­ poziţie de drepţi. Festivitatea refacere a stricăciunilor pro- ! Pe agenda lucrătorilor ogoa­ tru recuperarea pierderilor pro­ rea urgentării a cţiunilor care găţirea bilanţului realizărilor
iunie. Mii de pionieri din în­ să In cercurile pe specialităţi ; se deschide cu tradiţionalul vocale dc ape. Dar în a- : relor continuă să ocupe un loc vocate de calamităţile natura­ hotărăsc soarta recoltei. O do­ zilei de duminică.
treg judeţul Hunedoara, co­ 6 pionieri au primit pentru fapte ceremonial pionieresc. Trico­ ceasta zi însorită, aria mun- j important acţiunile de însămîn- le şi pentru obţinerea în acest vadă elocventă a preocupării
mandanţii lor, într-un entu­ deosebite Insigna „Cutezăto­ lorul ţârii se înalţă încet spre elf patriotice a mai avut un tare şi rcînsămlntare a terenu­ an a unor producţii cît mal pentru a smulge pămînlulni Din multitudinea activităţilor
ziasm de nedescris şi-au serbat rul". $i nu mal e nevoie să a- vîrîul catargului, în timp ce atribut, acela al înlrumuse- rilo r calamitate, întreţinerea mari Ia hectar, ţăranii coope­ roade cît mai boqate o consti­ desfăşurate în această zi, con­
ziua sub semnul dragostei fotă minţim, martori fiind la ser­ in întreogo piaţă răsună acor­ ţârii oraşului. Aproape 2 000 culturilor prăsitoare şi a legu­ ratori, mecanizatorii $i specia­ tuie şi faptul că ţăranii coope­ semnăm cîteva din cele mai
de părintele lor iubit - Par­ bările şcolare de fine de an. durile imnului „Trei culori". de oameni au muncit pc 21 melor, recoltarea, transportul liştii din unităţile agricole coo­ ratori, mecanizatorii $î cadrele semnificaiive. Printre coopera­
tidul Comunist Român. că pionierii, prin premiile ob­ După prezentareo raportului de străzi, au curăţit mai Si depozitarea furajelor, valo­ peratiste din judeţul nostru tehnice din majoritatea coope­ tivele agricole de producţie
la festivităţile prilejuite de ţinute, sînt fala şcolilor unde C. DROZD mul! de 11000 dc ml de rificarea produselor din legu­ sînt în permanentă prezenţi la rativelor -agricole au lost pre­ unde s-a lucrat intens se nu­
sărbătorirea Zilei pionierilor au studiază. şanţuri şl rigole, s-a cosii micultura. muncă în cîmp. dlnd dovadă zenţi pe oqoare. la executarea mără si C.A P. Orăştie. In g i­
luat porte tovarăşii Lazâr David Deva. Piaţa Victoriei cu­ iarba de pe aproape 2 800 C ondiţiile vitrege din acest de hărnicie, pricepere şi răs­ lucrărilor agricole. De aseme­ nerul şef al unităţii, tovarăşul
şi Ştefan Almoşan, secretari oi noaşte de dimineaţă o puter­ mp de zone vei'zl. an au impus şi Impun .ca în pundere în realizarea sarcini­ nea, ?n zîua de 21 iunie a.c. s-a
Comitetului judeţeon Hune­ nică infuzie de tineret. O co­ (Continuare în pag. *0 2-a) agricultură să se lucreze zi de lor ce revin agriculturii noas­ loan Avram, ne spunea că me­
doara al P.C.R. - Io De­ mando scurtă şi uriaşul careu zi, din 'zori şi pînâ In seară, tre în ultim ul an al actualului lucrat din plin şi pe terenurile canizatorii loan Rusu Gheor­
va ; Gheorghe CoJinescu, şef foloslndu-se cu randament ma­ cincinal. fermelor întreprinderilor agri­ ghe Tat, Traian Moldovan şl
de secţie Io Comitetul jude- xim tim pul favorabil de lucru, Inteleqlnd necesitatea spori­ cole de slat. Pentru urgentarea loan Danilă au pregătit pen­
ţeon de partid — la Câlan : forţele 8l mijloacele de care rii producţiei agricole, pentru ritm ului activităţilor de sezon,
Nicolae Andronache, redactor dispun unităţile agricole. Răs- satisfacerea nevoilor de pro­ în sprijinul lucrătorilor din tru semănat o suprafaţă de
şei al ziarului , .Drumul so­ punzînd chemării adresate de duse aqroalimenare ale popu­ 20 hectare din terenurile înnn-
cialismului" - la Orăştie ; agricultură au venit şl an
Nicolae Zamora, secretar ol către Comitetul Executiv al laţiei şi ale economiei naţio­ muncit, alături de cooperatori
comitetului orăşenesc de par­ Uniunii Naţionale a C.A.P., de nale. lucrătorii ogoarelor îşi salariaţii dîn întreprinderi şl (Continuare în pag. a S-o)
tid - la Haţeg ; Cornel Stoica, a depune toate eforturile pen­ intensifică eforturi’ * '1 în vede­ Inslltuţll, contribuind U îmbo­
activist al Comitetului judeţean
de portid şi llie Avram, inspec­
tor generol al Inspectoratului
şcolar judeţean - la Hune- Pentru cine doreşte să
doaro. scrie cronica anului în curs, vacanţei „că s-au pus la
cale“ (deocamdată) zece ex­
Grija cu care sînt înconjuraţi ziua de 21 iunie trebuie sub­ VACANŢA pediţii cu durata de 10 zile
cei moi tineri cetăţeni ai po- liniată special deoarece a re­ — in cadrul acţiunii i „Expe­
tnei este de fapt uno din cele prezentat ceva mai m ult de- d iţia cutezătorilor" — pre­
moi mari realizări ole socie­ cit o duminică obişnuită. In cum şi expediţii tematice
tăţii noastre socialiste : învă- p rim u l rlnd, ea a fost găsi deja pe şantiere: la luat măsuri, cu m ult tim p („Pe urmele străbunilor
tămînt complet gratuit şî mo­ Ziua pionierilor, sărbătoare a Pncaz şi Vaţa de Jos vor înainte, pentru organizarea „Oameni şi locu ri” , „U rm e
dern, cămine şi cantine, va­ cravatelor roşii de pe întreg ajuta, la fabricarea cărăm i­ taberelor de odihnă în cor­ şi cetăţi daco-romane" etc).
cante reconfortante. De ziua ţin u tu l românesc. în al doi­ zilor, iar la Criscior a pre­ tu ri sau la cabane. Enume­ în toate localităţile vor
lor, pionierii de pe întreg cu­ lea rind, ea a însemnat o f i­ fabricatelor. Tot de cîteva răm doar citeva : Geoagiu- funcţiona clu b u ri „speciali­
prinsul ţării raportează un nală de „E l M undial" şi, în zile s-au deschis şi şantie­ Bdî, cabanele Rusu, Straja, zate', unde sportul va avea,
bilanţ remorcabil. Peste 30 000 sfîrşit, 21 iunie a dat startul rele de construcţie a şcolii Cîmpu lu i Neag, Cinciş, Va- desigur, întiietate. P rintre
de cercuri tehnlco-ştiinţifice, vacanţei mari. Cu atitea eve­ generale din M in tia şi de du D obrii, Zam, Strei, Că­ altele, vor funcţiona în judeţ
cultural-artistice. sportiv-turis- nimente intr-o singură zi, ridicare a blocului P f din prioara, Gura Zlata, Pietrele, opt centre de înot, iar cupa
tice şi aplicative ; reviste $i nu e de m irare că solstiţiul Deva. Mai am intim munca Prislop, cele din Retezat C utezătorii" va răsplăti pe
publicaţii în peste 30 milioane de vară a căzut tocmai acum. desfăşurată de elevi pentru şa. S-au amenajat cîteva lo­ ciştigătorii unui campionat
exemplare ; concursuri ; form a­ Cea mai lungă zi a anului s-a construirea drum ului Haţeg- caluri de şcoli (Bretea Strei, judeţean de m in ifo tb a l („m i­
ţii culturol-artistice si sportive p o triv it de minune cu în­ Nălaţi, sau dc la ferma le­ SarmizegeUisa. Orăştioara de n i” se referă la jucători).
ele. oferă pionierilor un cadru cărcătura de m anifestări a gumicolă Simeria-Vechc, Stu­ Sus, Vaţa de Jos, Săcel, Cer-
zilei. denţii In stitu tu lu i de mine Ne oprim aici cu înşiruirea
deosebit de propice dezvoltării tej) care vor adăposti atit succintă a program ului aces­
lor spirituale şi fizice. Vacanţa acestui an începe din Petroşani vor lucra pe elevii din judeţul nostru cit tei vacanţe mari. Am ănun­
In judeţul nostru, ca urm a­ in m om entul cind întreaga ogoare la strinsul recoltei, şi pe cei din alte judeţe ale tele, după cum ne asigură
re o unei activităţi loborioase ţară se găseşte in tr-u n in ­ la I.A.S. Bircea, Sintăm ăria- ţării. organizatorii, vor fi com uni­
pe parcursul unui întreg on de tens proces de reconstrucţie Orlea şi Orăştie. Pe plan lo­ Un lucru deosebit îl re­ cate „ beneficiarilor” la
şi normalizare. Tocmai de a­ cal, pentru lucrări de în­
muncă, pionierii ou obţinut prezintă înfiinţarea şantie­ tim p u l cuvenit.
ceea, m ii de elevi din judeţul lăturare a urm ărilo r inunda­ ru lu i arheologic de la ceta­
succese deosebite Consemnăm Si cum orarul vacanţei
nostru au aşteptat vacanţa ţiilo r se vor deschide tabere tea Devei, unde trei serii a
cîteva rezultate: 4 000 pio­ de muncă patriotică ale ele­ începe cu ziua de 21 iunie
pentru a trece imediat la cile 00 dc elevi-arheologi
nieri din judeţ au primit vilor, vor învăţa istoria pe „v iu “ . urăm şi noi întregii şcolărim i
munca de refacere. Trebuie
trese grodele I şt II : 31 de u n i­ In afară de această vacan­ N ici „sectorul“ excursii şi hunedorene tradiţionala „V a ­
să punem cu to ţii um ărul, şi ţă „in salopetă“ — semn şi
tăţi au fost decretote fruntaşe drum eţii nu a fost uitat. canţă plăcută !“
elevii ştiu asta. Pe unii din dovadă de bună educare a
pe judeţ ; au fost acordote pe­ A flăm de la Comandamentul
ei, prim a zi a vacanţei ii va tineretului studios — s-au judeţean pentru organizarea C. DEVEANU
ste 700 de diplome şi insigne
„Pionier de frunte" ; 1 800 de