Page 76 - Drumul_socialismului_1970_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

1 PAOINA A (V-A 5
5
I ® Comunicatul consfătuirii

| miniştrilor afacerilor externe

| ai tarilor participante la ş

| Tratatul de la Varşovia
I 5
I 8 Sesiunea „Intercosmos“

!
i B Situaţia din Indochina

|
I H Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4809 MIERCURI 24 IUNIE 1970 4 PABINI - 30 DANI

Planul semestrial-îndeplinit exemplar! Vizita preşedintelui Consiliului de

Miniştri al Republicii Socialiste

Resursele întreprin­ România, Ion Gheorghe Maurer,

derii, mobilizate in R.F. a Germaniei

integral şi intensiv ciali Agerpres, Mircea Moar- laţia' afectată de calamităţile m inistrul pentru relaţii loter-
BONN 23. — Trim işii spe­
naturale abătute asupra ţării
qermanc, prof. dr, Hans leus-
căş şl Constantin Varvara, dv.". sinq, ministrul educaţiei şl
s-au
transmit : In cea de-a doua zi încheiat convorbirile oficiale cercetării ştiinţifice, dr. Biliard
Tot marţi dimineaţa
a vizitei preşedintelui Consi­
Eppler, ministrul cooperării e­
în circuitul liului de M iniştri al Repu­ dintre preşedintele Consiliului conomice. Egon Bahr, secreîar
de M iniştri al Republicii So­
blicii Socialiste România.
de stat la Cancelaria Federa­
Ion
Gheorghe Maurer, !n Republi­ cialiste România, Ion Gheor- lă, Konrad Ahlers. şeful O fi­
ca Federală a Germaniei, au qhe Maurer. şî cancelarul Re­ ciului Federal al Presei şi In­
____economic____ întrevederi. Astfel, în cursul publicii Federale a Germa­ form aţiilor, dr. Gerhard Srhro-
avut loc o serie de vizite şi
niei,
W illy Brandi.
der. preşedintele Comisiei da
La Cancelaria Federală, cei
dim ineţii de marţi, preşedinte­
gului, Gerhard Kienhaum. pre­
le Consiliului de M iniştri a fă­ doi şefi de guverne au avut politică externa a Bundesla-
/ cut o vizită preşedintelui Bun- o convorbire în cursul căreia şedintele Comisiei economico
destagului R.F.G., Kai Uwe s-au discutat probleme ale re­ ea Bundestagului, Otto W olfi
Colectivul Uzinei .V ic to ria ' Călan are sarcina să asi­ la ţiilo r dintre Republica So­ von Amerongen, preşedintele
gure economiei nalîonale, în acest ultim an al cincinalului, von Hasscl. Cu acest prilej, cialistă România şî Republica Camerei de industrie si co­
cantităţi sporite de fontă, semicocs, utilaje dc turnare pen­ a fost evocată Însemnătatea Federală a Germaniei, precum merţ o RFC., KarI Klascn.
tru industria metalurgică, participind activ la dezvoltarea contactelor directe între facto­ şi unele aspecte de interes preşedintele lui Deutsche
economică şi socială a ţârii noastre. Contribuţia însemnată rii politici de răspundere din comun ale vieţii internatio­ Bank, prof. dr. Julius Speer,
pe care această unitate, aliată în pragul aniversării unui diferite ţări pentru o mei bu­ nale. preşedintele Societăţii vest-
secol de existentă, o aduce la progresul industriei noastre Cele două furnale de 1 000 mc de la Hunedoara pulsează viguros şi intensiv în nă cunoaştere reciprocă, pre­ Intllnîrea s-a desfăşurat în- germane de cercetări ş tiin ţifi­
socialiste este adeverită şi de rezultatele remarcabile caîe ritmul marilor cerinţe de metal ale economiei. cum şi rolul şi contribuţia tr-o ambianţă de cordialitate ce, prof. dr. Hans Rumpf, pre­
parlamentelor în acest sens.
se obţin aici lună de lună. Foto : V. ONOIU . Intr-o declaraţie acordată şi înţelegere reciprocă. şedintele Confederaţiei vest-
— Îndeplinirea exemplară a planului semestrial şi a trim işilor speciali Agerpres, La amiază, Ion Gheorghe germane a rectorilor universi­
angajamentelor majorate, obiectivul cel ma! important care Maurer a luat parte la un dejun tari. şl alte personalităţi pro­
stă în această perioadă în atenjia comitetului de direcţie, preşedintele Bundestaqului a oferit în onoarea sa de preşe­ eminente ale vieţii politice,
apreciat că schimbul de pă­
a organizaţiei de partid şi a fiecărui salariat, va deveni rea­ reri avut cu preşedintele dintele Camerei vest-germane economice şl culturale vest-
litate cu cîleva zile înainte de sfîrşMul lunii iunie — ne-«a C onsiliului de M iniştri s-a de industrie şi comerţ şi pre­ germane.
declarat tovarăşul Ionel Stoirol, inginer-şef adjunct a) uzinei. Disciplina muncii desfăşurat Intr-o ambian­ şedinte al Comisiei pentru re­ Au luat parte persoanele o-
Această realizare va II posibilă Intrucît, deşi comparativ ţă cordială. Am reînnoit, laţii economice cu Estul, dr. fîclale care-1 însoţesc pe pre­
cu anul precedent sarcinile de producţie din acest an stnt a spus domnia sa, invitaţia pe Otto W o lfi von Amerongen. şedintele Consiliului de M i­
evident mai mari, la iinela celor 5 luni de activitate am în­ care a făcut-o predecesorul La dejun au luat parte per­ niştri român In vizita sa 1n
registrat un bilanţ fructuos. Eforturile depuse de fiecare meu, ca o delegaţie parlamen­ soanele oficiale care îl înso­ Republica Federală a Germa­
salariat la locul său de muncă s-au concretizat în depă­ trebuie întărită in toate tară română să viziteze Re­ ţesc pe preşedintele Consiliu­ niei. Dineul s-a desfăşurat în-
şirea sarcinilor de plan la toti indicatorii, astfel Incit am publica Federală a Germaniei. lui de M iniştri al României în tr-o atmosferă de cordialitate.
obţinut peste prevederi 7,4 milioane lei la producţia glo­ Preşedintele Consiliului de vizila sa în R.F. a Germaniei,
★
bală, 10,2 milioane lei la producţia marfă vlndulă şl In- | M iniştri, Ion Gheorghe Maurer, precum şi conducători al unor După-amlază, la Casa presei
casată N ivelul producţiei (iz)ce a fost depăşit la toate sorti­ a făcut apoi o vizită preşedin­ mari firme industriale şi fi­ din Bonn a avut loc o confe­
mentele. realizindu-se suplimentar Importante cantităţi de verigile producţiei telui ad-Lnterim al Republicii nanciare vest-germane. rinţă de presă, în cadrul că­
fontă, semicocs, cocs fluidizat şl brichete, cilindri de lam i­ Federale a Germaniei, dr. ★ reia preşedintele Consiliului
nor, utilaj de turnare şl radiatoare. O atenţie deosebită am Pranz-Joseph Roder, preşe­ Preşedintele Consiliului de M iniştri, Ton Gheorghe
acordat creşterii eficienţei economice, caro s-a materializat dinte al Consiliului Federal. de M iniştri al Republicii Maurer, s-a în ltln it cu un ma­
Jn aproape 7* milioane lei economii peste plan la preţul de Printre factorii care acţio­ discuţie, măsurile stabilite cu (aje el pînă la nivel de mină. La sfîrşMul întrevederii, în- Socialiste România, Ion re număr de ziarişti vest-qer-
cost şl 7,8 milioane lei beneficii peste plan. Deşiăşurlnd şi nează favorabil asupra desfă­ diverse p rileju ri ţintind spre Intre aceştia, mulţi se Înca­ tr-o declaraţie pentru presa Gheorghe Maurer, a oferit man! şl corespondenţi aî pre­
in continuare o muncă rodnică, susţinură, am reuşit ca în şurării normale a procesului înlăturarea cauzelor ce gene­ drează în rlndul „absentomanl- română, preşedintele ad-Inte- marţi seara, în saloanele hote­ sei străine acreditaţi In R.F.
cele două decade din luna Iunie să Înregistrăm rezullatc de producţie, un rol deosebit rează anumite stări de lucruri lo r', care, mai ales fn zilele zIm al R.F.G. a spus : ,,Con­ lului Steinqenberger din Bonn, a Germaniei.
peste prevederi. de important îl are disciplina, care prejudiciază obţinerea u­ de salariu, uită că 6lnt salariaţi sider că vizita preşedinte­ un dineu în cinstea cancelaru­ ★
Penlru a garanta realizarea Integrală a sarcinilor de încadrarea strictă în progra­ nor realizări pe mâsura cerin­ ai unei unităţi economice, că lui Consiliului de M iniştri, Ion lui Republicii Federale a Ger­ BONN 23 (Agerpres). —
plan, conducerea uzinei şi comitelui de partid s-au preocu­ mul de lucru, folosirea la ma­ ţelor şi a posibilităţilor. datoria lor este de a contribui Gheorghe Maurer, constituie maniei, W illy Brandt. Cunoscuta revistă vest-qer-
pat de îmbunătăţirea continuă a activităţii tebnlco-econo- ximum a celor 480 de minute, Trebuie subliniat de la bun. o contribuţie de valoare la a- La dineu au luat parle W al­ mană „Der Splegel“ a publi­
micc. actionindu-se cu precădere în direcţia mobilizării In- respectarea procesului tehno­ început faptul că ceea ce ca­ efectiv, din toate puterile, ală- dlnclrea şl diversificarea ra­ * ter Scheel. ministrul afaceri­ cai, în numărul său din 22 iu ­
lensîve a resurselor In circuitul economic. In legătură cu logic stabilit, a normelor de racterizează în general sala­ R. SELEJAN porturilor de colaborare recî- lor externe, Gerhard Jahn. mi­ nie, Interviul acordat la data
aceasta, inginerul Iosif Iacob, şeful serviciului tehnic, ne protecţia muncii, organizarea riaţii minei Lonea este, desigur, proc-avantajoase dintre cele nistrul justiţiei, Koelhe Stro­ de J7 Iunie a.c. de preşedin­
relatează » cît mal judicioasă a lucrului disciplina. Sînt însă unii care, două ţări. Doresc să folosesc bel. ministrul tineretului, fa­ tele Consiliului de M iniştri al
ROMAN SONOC stnt numai cîteva aspecte care prin atitudinea lor faţă de şl acest prilej pentru a-ml ex­ miliei ş! sănătăţii, Georq Le­
definesc noţiunea de disciplină. muncă, produc uneori fisuri In (Continuare in pag. o ţ-a) prima sentimentele de depli­ ber, ministrul poştelor şi tele­ Republicii Socialiste România,
La mina Lonea. ca şî la alte buna desfăşurare a procesului nă compasiune faţă de popu­ comunicaţiilor, Eqon Franke, fort Gheorghe Maurer.
(Continuare in pag. a Z-o) exploatări miniere din Valea de producţie, fisuri care se re-
Jiului, disciplina de producţie percutează nefavorabil asupra
aflat al se află încă In realizărilor, Inceplnd din aba-
DIN ZORI PINĂ-N SEARA, CU TOATE
FORŢELE PE OGOARE!

Se trece cu bărbăţie peste
tristu l prag, pifs in cale In | Acţiunile gospodă- Cind truda fiecăruia pe cimp preţuieşte
prim ăvara lui 70, de cealal­
tă faţă a apei pe care nu | reşti continuă
ne-am imaginat-o atit de
duşmănoasă şi de perfidă. : Calamităţile naturale n-au
Limpedele fluviu al bărbă­ j împiedicat Consiliul popular cit o avere, nimănui nu-i este îngăduit
ţiei se revarsă, in aceste j al oraşului Slmeria să con*
zile, cu generozitate pretu­
tindeni — şi pe unde au tre­ j tlnue programul gospodă*
f resc şi dc înfrumuseţare a
cui stihiile, $i in întrepvin-
j oraşului şl localităţilor a­
i parţlnătoare. , să stea la umbră deasă!
| In cadrut acţiunilor fi-
j nanţale se pavează parţial
l\ccl firesc j 7 străzi, care se racordea- producţie din satul Gtnţaga. plnzit de oameni. Participarea 13 hectare cultivate cu car­
Intr-adevăr, eîmpul era îm-
In cooperativa agricolă de
I ză in strada 30 Decembrie,
tofi a fost prăşită de două ori.
! a început pavarea
j Teilor, s-au amenajat străzii comuna Bretea Română. am masivă a cooperatorilor la Fiind la muncă 100 de ţărani
tro-
cooperatori, praştia a doua (a
muncă nu se poate solda de-
întîtnlt oameni harnici şl In i­
j tuare tn satele Săuleştl şl
al muncii j Urol şl altele. moşi, care pun mullă pasiune sînt asemenea rezultate. Din N. ZAMFIR
cît cu rezultate bune. $1 a(d
in munca cîmpulul. Zilnic în-
Zonele verzi de pe slră-
[
: zile Libertăţii, Andrei Mu- tîlneştl aici la lucru zeci de cele 140 hectare cultivate cu
porumb, au fost prăşite me­
cooperatori : unit la
prăşltul
j reşanu şl de pe şoseaua na- porumbului şi cartofilor, a lţii canic 100 de hectare şl ma­
\ ţlonală au fost dale In tn- la cositul şl strfnsul furaje­ (Continuore in pag. a 2 aj
j grljlrea cetăţenilor. Semne­ nual 22. întreaga suprafaţă de
denie care n-au auut de ; le gustului şl ale dragostei lor. Inginerul cooperativei, to­
suferii de pe urma apelor. . In sprijinul oamenilor din Baru, ale căror gospodării au fost lovite de distrugerile apelor, varăşul Ioan Popa. ne relata
Energia cu care oamenii pun \ dc frumos stnt prezente pe au sosit ajutoare. Munca de refacere a început. că In ziua de 22 Iunie au fost
uniârul la redresarea econo­ \ aceste străzi la lot pasul. Foto : S. POP la muncă 80 de cooperatori,
miei, la diminuarea pagube­ (ar în 23 Iunie 120.
lor, pentru ca ţara să intre
în cincinal aşa cum se cur
mai Cărămizile reconstrucţiei
vine, este puţin obişnuită.
Oamenii F abricii chimice
din Orăştie, care de
bine de un deceniu n-au Din nou „cale libera“
ştiut ce înseamnă rămînerea
in urmă faţă de plan, fac In penlru mine, cărămida se năş­ — Tn urma distrugerilor de
Vata,
in peisajul comunei
Ploile toronţiale, fuvoolele ce s ou revărsat
la
iunie de
aceste zile dovada unui pe lingă băile terapeutice şi tea dintr-o „bătută1* a oame­ pe vorvonţil munţilor^ nu ou scutii de avarii nici traficul feroviar
înalt simţ aî responsabilită­ nilor, intr-o groapă plină cu case care s-au produs — îmi al secţiei de circulo’ţiA Simerla _ Lvexeni Intre Peţtero B olii )i
ţii civice. sectorul de exploatare a lem­ un amestec în care lutul pre­ spune Incău — ne-am anqajotv M eriţor, toron(ii au blocat cu g ro b o lij pode(ele canalele de
nului. de la începutul acestei
M uncitorii secţiei I chi­ scurgere, au săpat baloslul ţi terasam cntul de tub linie, provo*
primăveri, un coş înalt fume­ domina. Aici la Vaţa, Insă. ea să producem anul acesta cînd degradări sistemului de ce nira lita re electrodinom ic, între*
mice şi-au sporit anga­ se creează după un proces 500 000 bucăţi cărămidă In rupm d circu la ţia trenurilor. Apo in filtra tă In păm inl a piovocot
jam entul cu încă 50 tone gă, ziua şi noaptea, neîntre­ gîndit de mulţi oameni, In­ deplasâtl de teren. In staţia M eriţor. alunecarea a acoperit cu
de
rupt. El aparţine fabricii
produse, cei din secţia mase tr-un adevărat flux dc pro­ plus. împreună cu cele trei pom int lin iile I ţl II. între M e riţor ţi Baniţa, pe o distanţa de
plastice cu 250 tone şi în­ cărămidă, unitate a secţiei milioane şi jumătate cîte a* 40 m etri, lin ia a fost complot ocop e iiiâ de păm lnt. La ieţire a
tregul colectiv al fabricii a mixte de aici, subordonată în­ ducţie în mare parte automa­ veam planificate, cărămizile dm tunelul Vîrful M m d io ju lg l, o alunecare de teren a blocat
hotărit ca luna mai s<3 o treprinderii de Industrie loca­ tizai. vor putea fi folosite la înlătu­ trenul nr. 33239. Intre Boniţo ţi Peţtero Bolii, Io culceo nr. 1 a
încheie cu o producţie supli­ lă din Brad. Şi fumul acestui Stau de vorbă cu şeful sec­ podului, po o distanţa de 4,30 metri lăţim e, s-o dârim al zidăria
mentară dc 000 000 lei pe trunchi de con provine dintr-o ţiei mixte Vaţa, comunistul rarea ruinelor din judeţul nos­ de Io bolta de tu i, iar la kilom etrul 72 + 400, la 72 + 430 zidul de
care să o realizeze in două ardere permanentă ce se pro­ tru ori din altele. susţinere s a p ră b u ţil.
dum inici şi în schim buri pre­ Ioan Incău. Din primele cu­ Dintre beneficiarii pe care-i M o b iliza ţi de conducerea Regionalei de căi ferate Deva, zub
lungite. Iar zilele, care au duce jos, în „p la m în ir fa­ vinte pe care Ie schimbăm, enumera şeful secţiei — note/, îndrumarea Comandamentului judeţean de apărare îm potriva inun­
urm at acestei h olărîri au bricii. unde se coc zilnic Îmi dau seama că omul acesia
pe cel mai imporiant ■ Truslul d a ţiilo r, m uncitorii districtelor L din Subcelate, Băniţo. Pui ţi Pe-
20 000 de cărămizi, alît de ne­ este mai mult preocupat tic tro ţa n i ou depus eforturi mari pentru a reda lin ia circu la ţie i. S a
LUCIA L1CIU
cesare reconstruirii caselor producţie, de lucru, decît de MARIN NEGOIJA lucrat zi ţi noapte, fiin d lio n ip o rta le 3 00U tone de p iatră brută,
distruse de ape şi îmbogăţirii asemenea discuţie, fie ea pur­ 2 000 tone p iatră sportâ necesare penlru coniolidarea terasamen-
tului liniei ţi o p o rţiu n ilo r de teren avoriate.
Imediat după 2vîntarea solului, membrii cooperatori de Ir
peisajului citadin al oraşelor tată şi acolo, intre oamenii C.A.P. Sîntandreî s-au mobilizat intens pentru executarea lucră­
noastre. care mişună In jurul cupto­ (Continuare in pag. a 2-o) IOAN JURA rilor de întreţinere la culturile de varză.
Penlru mulţi, cred, ca şl rului masiv.