Page 77 - Drumul_socialismului_1970_06

I

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4809 Q MIERCURI 24 IUNIE 1970

! SIMISTUI Dini! truda fiecăruia

Impun cn acuitate, potrivit cu
spiritul şl litera legii organiză­
TfUrmore din pag. I)
Resursele rii şi disciplinei în unităţile so­ preţuieşte cit o avere
cialiste de stat.
—
„Conducerea exploatării
tur! de întregul colectiv de m i­ ne-a spus tovarăşul Ing. Aurel
neri la obţinerea unor rezul­ Brlnduş, directorul E.M. Lonea
tate cit ma| bune. Cam aşa în-
întreprinderii leanu Alexandru. Dinqă Vasî- cest scop diferite metode cum
— a întreprins şi folosit în a­
teleq
să-şi facă datoria Mun-
sini analiza cauzelor care duc
le. Căldărar Nistor, Herteg Du­
absente nemotivate şi a
la
mitru, Mihăilâ Nicolae. Burcu- cauzelor care determină fluc­ ţele încrucişate. Această ati­
tudine este Inadmisibilă, con­
tă loan, Crăciun Dumitru, La­ tuaţia mare. în rîndul salariaţi­ (Urmare ‘ dm perg. 11 stituind o încălcare a obliga­
rion Relu, Rodiu Ştefan, Căldă­ lor, In special a noilor anga­ ţiilo r statutare. Printre fami­
mobilizate rar loan şl alţii, care au con­ jaţi, influenţarea prin toate cartofi s-a făcut într-o zl pe liile care sfidează munca şl
tribuit efectiv la cele cîteva
mijloacele ce ne stau la dispo­
sute de absente nemotivate în­ ziţie a celor certati cu disci­ aproape întreaga suprafaţă. strădania celorlalţi (ărant coo­
registrate la mina Lnnea în plina. Astfel, cu ajutorul orga­ De asemenea, aici s-a recol­ peratori slnt cele ale Iul lo -
tat şl lucerna de pe 5 hecta­
integral acest an. sindicatului s-a dus un accent re. In ziua de 23 Iunie, meca­ nu, Poglac lullus. Slnt, ce*l
nizaţiei de partid si comitetului
vănescu Slmlon, Ioan Podea-
Un alt aspect al indisciplinei,
nizatorii Ioan Gherqhinolu sl
mina
deosebit pe educarea salariaţi­
destul de frecvent la
crările de cultlvatle pe încă
tul că se sustrag de la mun­
Lonea, se manifestă prin ne- lor în spiritul disciplinei socia­ Petru Dandu au efectuat lu­ drept, foarte putini, dar fap­
respectarea de către unele liste a muncii. în care scop au 20 hectare cu porumb. Iar ţă­ că. de la obligaţiile pe care
cadre medii tehnice a măsuri­ fost ti nu te conferinţe, s-au or­ ranii cooperatori au mal pră­ Ie au ca membri at marii !a-
sit manual tncă 5 ha. Mai este
(Urmare' din oog. 1) lor şî hotărîrilor stabilite pen­ ganizat schimburi de experien­ încă o zl bună de muncă şl m 1111 de cooperatori, loveşte
tru desfăşurarea normala a ţă. iar abaterile mai grave au prăsi 1 ul se va termina pe în­ In producţia agricolă, tn avu­
— Una dintre sarcinile de bază ce stau !n fata colec- treaga suprafaţă cultivată cu ţia cooperativei, tn bunăstarea
llvu lu l nostru o constituie reducerea in permanenta a con­ porumh. Ritmul acestei lucrări lor personală.
sumului de cocs. Astfel, plnă la sfîrşitul lunii mai am înre­ Disciplina de este susţinut. realizindu-se De aceea considerăm Justă
gistrat o economie de I4,l kq cocs pe tona de fontă, ceea zilnic peste 5 ha. hoiărtrea conducerii coopera­
ce reprezintă o economie efectivă de l 262 tone de cocs.
Reducerea consumului a devenit posibila în urma ridicării Printre fam iliile de ţărani tivei de a lua măsuri pentra
temperaturii aerului Insuflat în furnale la o medie de 884 cooperatori care şl-au prăşit sancţionarea celor care, prin
grade fată de 840 grade cîl s-a realizat anul trecut, creşterii cel d ln lll supraletele de car­ nepartldparea Ia muncă, aduc
cantităţii de gaz metan insuflat în furnal, folosirii în încăr­ producţie tofi şl porumb repartizate se pagube cooperativei, lezează
cătură a aglomeratului autofondant.
Furnaliştii slnt preocupaţi şi de îmbunătăţirea indice­ numără acelea ale lut Gavrllă interesele tuturor celorlalţi
lui de utilizare le furnale, reallzînd în medie 1.352 tone lovănescu. Cornel Galan, V llu - ţărani cooperatori. Pagubele
fontă pe mc şi zl fată de 1,340 tone cît reprezintă Indicele procesului de producţie. A ­ fost puse în discuţia salariaţi­ ca lovănescu. Achlm Griqores- pricinuite recoltei trebuie să
planificat. Indicele de funcţionare cel mai înalt s-a înregis­ cest aspect este cu atît mai lor, căutînd să se creeze opinie cu. Corne) lovănescu. Achlm le suporte cel din vina căro­
trat la furnalul nt, 2 pe seama reducerii rimpului de opriri grav cu cit cei în cauză, che­ de masă împotriva celor care C. S. Hunedoora, Muncitorul Abel Ştefon, instalat în cabina
accidentale şi a mersului redus. maţi şi remuneraţi corespunză­ se abat sistematic de la disci­ de comanda nr. 3, urmăreşte şi manevrează blumurile înscri­ Ivănescu şl m ul|l alţii. ra se produc. Aşa este drept.
In turnătorii, deşi s-au depus eforturi pentru îmbună­ tor pentru supravegherea şi plină. Au fost de-zbătuie unele se" pe fUzul tehnologic a! blumingului de „1 300 mm". Sînt Insă şl unele (am ilii de Şl bine a procedat tn această
tăţirea calităţii produselor, trebuie să spun că procentul coordonarea competentă, cu procese penale în sala de apel ţărani cooperatori care. tn privinţă conducerea coopera­
rebuturilor pe 5 luni se menţine încă ridicat — 2,51 la simt de răspundere a procesu­ ale unor salariaţi ce au efec­ Foto : N. GHENA timp ce tot salul se află la
sută. Sortimentele la care s-ag făcut aceste depăşiri sînt lui tehnologic din subteran, tuat furtun* din avutul obştesc. tivei agricole de producţie din
linqotierele şi cilindrii de laminor. Această stare de lucruri trebuie să fie exemplu personal Activitatea gazetei de perele şl muncă In clmp. stau cu bra­ salul Gtnţaga.
se datoreşte In principal lipsei de fontă veche de calitate în fata subordonaţilor In orice a brigăzii artistice din cadrul
corespunzătoare, precum si asimilării Incomplete de către împrejurare. Cu ce se pot clubului a fost îndreptată spre
personal a noii tehnologii de formare a lingotierelor prin mindrl oare maiştrii mineri şi criticarea celor care eu abateri
procedeul cu amestecuri fluide; autoîntăritoare. La cilindrii maiştrii principali Traian HJn- de la' disciplină. In era computerelor şl a aceşti tineri ştiu de pe acum erau scutiţi de neplăceri.
de laminor cauzele constau in Insuficienta capacitate de ta. Ioan Goncea, Gheorghe Transmiterea şi urmărirea gTefelor de organe, nimic nu cttă muncă Implică atingerea M ult timp s-a continui tradi­ munismului tnseamnl, pe de I
uscare a formelor şi încălzire a cochilelor şi lipsa de de­ Davîd, Iuliu Nicoară, Cornel măsurilor luate în vederea în­ mai pare imposibil. Cutezanţa unor astfel de teluri ? Socie­ ţia profesionala a familiei. o parte, a le ajuta iă se rl- l
şeuri din otel în cantitatea şi de calitatea corespunzătoare- Sioicoi, Nicolae Tcaciuc. Sa- tă ririi disciplinei s-au făcut de omului şi-a şters de mult gra­ tatea noastră socialistă a des­ Uneori, aceasta a avut un dtce la nivelul cunoaşterii -
Pentru remedierea situaţiei create am luat măsuri pen­ moilă Borbely, Nicolae Prise­ către comitetul de direcţie ca­ niţele. Dar cine ştie cîte ne chis drum larg afirm ării în rezultat pozitiv dar nu de ştiinţifice proprii acestei Ju­
tru întocmirea de instructivei detaliate şi pregătirea spe­ car, Mlron Vişan si Nicolae re, cu ocazia şedinţelor de co­ mai rezervă viitorul ? Şi cine toate domeniile vieţii. Şi nu puţine ori întîlnim — răsfoind mătăţi de secol, să-şl însu­
cială a personalului de deservire a insialatiei de preparare Caraconcea. cărora, pentru ne- mitet, aduce la cunoştinţa or­ sînt cei care vor desăvîrşi e de loc uşor să alegi cînd biografii de oameni celebri şească chintesenţa ştlln(e)or
prin noua metodă, urgentarea intrării In funcţiune a cup­ respeclarea sarcinilor, le-a fost ganului de conducere situaţia cele începute de noi azi ? Vor numărul profesiunilor a de­ — cuvintele ,,părinţii au vrut moderne, fără de care nu
toarelor de uscare, am adus îm bunătăţiri cuptorului cu fla­ redus salariul In unele luni din existenta. In cadrul comitetu­ fi ei oare destul de pregătiţi păşit de mult ordinul sutelor să-1 facă avocat, să-l facă poate fi conceput astăzi pro­
cără în vederea utilizării acestuia la capacitatea normală, acest an cu 2 pînă la 10 la lui de direcţie au fost dezbă­ să ducă lupta mai departe? şi chiar miilor. medic" etc., Iar chemarea gresul societăţii, să devină
am întărit asistenta tehnică pe întregul flux de fabricare sulă ? Considerăm că aseme­ tute un studiu privind utiliza­ Privind chipurile senine ale Cine trebuie să îndrume „marea chemare' a învins în­ specialişti de înaltă compe­
a cilindrilor de laminor. nea fenomene trebuie să dis­ rea mai eficientă a tim pului de tinerilor de pe tablourile de paşii timizi ori chiar hotărî ti totdeauna piedicile de orice tentă şl, pe de altă parte, să
Desigur, la unele sorllmenie. cum ar îl piesele meca­ pară din activitatea personalu­ lucru efectuat in luna martie asimileze o vastă cultură ge­
nice simple şi piesele pentru construcţia de maşini, am lui tehnic, astfel ca producţia şi o analiză cu privire la mă­ nerală, umanistă, să-şl însu­
reuşit să ameliorăm calitatea producţiei. Aceasta a fost po­ să nu sufere din pricina ne- surile luate în vederea întări­ şească concepţia m aterialist-
sibil prin îmbunătăţirea lucrărilor de lansare si pregătire respectfirii sarcinilor. Fiecare rii disciplinei muncii si educă­ /S. dialectică, care le dă o re­
a fabricaţiei din punct de vedere tehnologic, diferenţial pe trebuie să onoreze din plin rii salariaţilor în spiritul In­ prezentare clară asupra ros­
fiecare produs, specializarea echipelor de lucru pe. cate­ locul pe care-1 ocupă în an­ transigentei şi răspunderii fată inprmgui alegerii tului lor tn societate. II a­
gorii sau grupe de piese de diferite complexităţi, perfecţio­ grenajul complicat el procesu­ de realizarea sarcinilor econo­ Jută să tnteleagă perspecti­
narea sistemului de selecţionare şl dozare a încărcăturii lui tehnologic din subteran. mice, care • avut loc In luna vele şl sensul dezvoltări! Is­
metalice, prin îmbunătăţiri tehnologice atît în faza elabo­ Şefi! de brigada au un rol mal. Studiul efectuat şi analiza torice, Imperativele majore
rării metalului lichid, cît şi a formării şi turnării pieselor. ale vrem urilor noastre".
deosebit de Important în întă­ prezentată în luna mai au avut
— Sarcinile ce ne revin prin planul semestrial se în­ rirea disciplinei. De felul cum drept scop scoaterea 1n relief Formula romul potrivit la
deplinesc In conditiunl bune, cu toate că am avut şi mal aceştia Ştiu să Impună o dis­ ^ a abaterilor ce mai persistă profesiunii locul p o trivit* devine din zi
avem de înfruntat numeroase dificultăţi. Organizaţia noas­ ciplină fermă In rîndul mem­ în activitatea noastră de pro­ tn z! mal uzuală, mal con­
tră de partid sl comitetul de direcţie au hotăril să acţio­ brilor brigăzii atlt In ce p ri­ ducţie şi modul cum eu fost cretă. Ca pedagog, am avut
neze energic pentru înlăturarea tuturor carenţelor şi a veşte prezenta la serviciu, respectate măsurile luate". nu o dată ocazia să confrunt
asigura pentru perioada următoare desfăşurarea unei acti­ respectarea celor 480 de minu­ Fată de situaţia de fapt, cu- părerile părinţilor ş( ale ele­
vităţi corespunzătoare — ne-a spus tovarăşul loan M. Popa, te de lucru, cit Şl în ce p ri­ noscînd în amănunt cauzele vilo r referitoare la alegerea
secretarul comitetului de partid al uzinei. Un loc impor­ profesiunii şf mărturisesc cu
veşte respectarea cu stricteţe indisciplinei, precum şl efec­
tant în această privinţă îl ocutpă executarea integrală şi la a procesului tehnologic sta­ tul lor de loc dorit, considerăm absolvire din vitrinele oraşu­ ai tînărulul aflat în pragul a- fel. Dacă astăzi unui ttnâr H regret că nu întotdeauna ele
termen a lucrărilor de investiţii prevăzute în acest an, în bilit. depind In mare măsură necesară o mai intensă muncă, lui ml-am oprit qîndurile si. legeriî profesiunii ? Cine-i sînt deschise p e rs p e c tiv i se potrivesc.
special reparaţia capitală a furnalului nr. 1 si construcţia a realizările pe care le obţine pe toate planurile, la toate ni­ am meditat cîteva clipe poate da răspunsul potrivit la angajării In orice sector ’ ,.§1. Singura cale spre o Justă
3 noi caupere, care se vor electua cit mal repede. Punerea 'brigada. Simon Balea. Ioan velurile. pentru a curma în cit Acum el se află in pragul delicata^ întrebare — ce sa muncii fizice sau intelectuale, orientare tn „universul pro­
în funcţiune a aceslor agregate va conduce la creşterea Cojncaru, Vespasian Gheorahî- mai mare măsură această ra­ alegerii profesiunii. Visurile fiu ? Dinamica vieţii sociale lăsati-i opţiunea alegerii. Pă­ fesional" este cunoaşterea şi
indicelui de utilizare a furnalului şi economisirea unei În­ tă. Bătută Zaharia sînt numai cilă. care pentru mina Lonea încep acum să capele contu­ a căpătat la noi alte structuri. rinţii sau educatorii pot fi autocunoaşlerea înclinaţiilor
semnate cantităţi de cocs. De asemenea, au început lucră­ cîliva dintre m inerii ale căror înseamnă, în ultimă instanţă, mii ru ri precise. In fa{a tinerilor Cu cîtiva ani in urmă m ajori­ îndrumători ai tînărulul în şl aptitudinilor fireşti.
rile la stafia de sortare a minereurilor. formaţii obţin lună de lună rea­ de tone de cărbune pierdute, stau mii de exemple care pot tatea tinerilor erau obliqali îndreptarea spre profesiune, Dacă aceste cerinţe nu slnt
Măsuri Importante s-au întreprins pînă la nivelul m i­ lizarea şi depăşirea ritmică a fi urmate. Fiind întrebat să muncească pentru cîştiga- dar nu delerm inalori. Rolul îndeplinite, orientarea profe­
nisterului pentru aprovizionarea la timp cu materiile prime planului de producţie. Exem­ realizarea planului neritm ic şi, Charles Conrad (într-un In­ rea existentei, la vîrsla cînd hotărîtor trebuie să-l aibă el. sională riscă un joc periculos
de multe ori, chiar nerealiza-
şt piesele de achlmb necesare pentru perfecţionarea conti­ plul lor ar trebui urmat necon­ rea planului lunar la extracţia terviu acordai Gazetei litera­ plutirea zmeului de hîrtie mai cel care mîine va lmblînzi al tnlîm plării Iar ceî care se
nuă a proceselor tehnologice, mal cu seamă a acelora care diţionat de unele brigăzi cum de cărbune, fn acest scop, co­ re) ce erou a preferat în constituia încă o taină. N u­ atomul ca pe un cel nărăvaş, angajează tn acest joc nu
acţionează asup<ra creşteri! indicilor de utilizare, diminuării sînt cele conduse de Constan­ m itetul de partid pe exploatare, adolescenta ? — a declarat mărul celor care se puteau cel care va duce mai departe vor avea niciodată mulţumi­
necesarului de cocs şl ridicării performantelor calitative ale tin Blgu, Ioan Porca, Gheorghe glumind : „Llndberqh şl toii gîndi la studii serioase ere prin veacuri fulgerul smuls rea datoriei îm plinite şt nu
utilajelor pentru Industria metalurgică. organizaţiile de bază comitete­ protagoniştii serialelor de destul de mic în comparaţie naturii de către Prometeu.
Dănăşel, Gheorghe Cosma, ca­ le sindicatului şi U.T.C. vor putea fi creatori spre
Succesele obţinute pînB acum de colectivul Uzinei re datorită indisciplinei n-au au sarcina majora de a In­ aventuri care se transmiteau cu marea masă a celor obli- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
.V icto ria " Călan întrevăd încheierea prim ului semestru cu reuşii să-şi îndeplinească în terveni oportun şi eficient orî la radio prin anii '30*. găti s2 muncească pentru cis- remarca la Conlerinta naţio­ binele lor şl al societăţii to
rezultate demne de renumele cîştlgat de acest harnic co­ mod corespunzător sarcinile de de cîte ori situaţia o cere. A st­ Pentru cîte milioane de tigarea existentei. Nici cei nală a cadrelor didactice din care trăiesc. i
lectiv şi raportarea la sfîrşitul aotualului cincinal a unor plan ce le reveneau. fel, riscul perpetuării la ne- tineri n-a devenit Conrad azi cărora originea socială nu le februarie 19G9: „A creşte
indicatori tehnlco-economic! superiori. In acest context măsurile în sflrsit a indisciplinei tinde să model ? Dar oare citi din punea probleme materiale nu noile generaţii în spiritul co­ Prot ADRIAN MANG
vederea întăririi disciplinei se devină o plagă incurabilă.
Cei mai mici

depunători în

contul omeniei

m im m i m m m r n i populare Iată ce a conţinut
Ctntece, recitări, dansuri
piesă de
şt o
teatru,
programul artistic dat de
copiii de Ia căminul de zl
da pa Ungă Uzina M.M.R.
Şantierul Valea de Peşti : O talpa de beton şi cîteva cârâmizl - atît a mai rămas, după Slmerla, pe scena clubului
retragerea puhoaielor, din ceea ce a fost „casa vanelor", cu instalaţiile aferente. apuce culegătoare. Adică aşa Atunci vom produce asa-zîsa Referitor la ele, cu cîteva zile muncitoresc din localitate.
cum numim noi pe femeile „cărămidă eficientă" — mă lă­ în urmă, citeam sub o foto­
satelor care adună grînele se­ mureşte el. grafie un text simplu, dar plin Aplauzele cu care spec­
cerate, fructele ori strugurii. M i se arată tntr-un colt ci- de semnificaţii „Cărămizi si tatorii au încurajat evoluţia
Printre oamenJ! cu fete ma­ teva „cărămizi eficiente", adi­ braţe !“ . Iată, aşadar, o adevă­ m icilor artişti **au referit
de construcţii «1 Judeţului Hu­ crude ca argila din care se că tot nişte cărămizi, puţin rată deviză pe care o adop­ nu numai la frumoasa lor
turizate zăresc cîteva chipuri
scenică
evoluţie
d
şl
ACEL FIRESC AL MUNCII celor de aici vine numai pri­ plămădesc cărămizile. Inde- cu goluri în ele, ca fagurii. mente de refacere urgentă a Ungă obiectele de îmbrăcă­
mai mari decît cele obişnuite,
nedoara.
tăm conştient! în aceste mo­
la
c iv ic :
lor
gestul
pe
Pofta de a cunoaşte munca
mînarea cu care lucrează nu-ti
reconstrucţiei I
Cărămizile
economiei judetuluf nostru.
vind forma pur geometrică a dă de bănuit că ocupaţia lor minte pe care le-au strlns In
construcţiei care reprezintă de bază este aceea de elev. scopul ajutorării copiilor
se fn paloare de 7 milioane ttln it pe inginerul Ioan So- trupul fabricii. Asemănător u­ Douăzeci de tineri elevi ai din zonele sinistrate, fondu­
lei peste plan. Şl fiecare mie caciu, şeful secţiei. Era In nei elipse cuptorul pare o ce- şcolii din localitate au cerut rile rezultata din spectaco­
» » •A > ne-a costat cu 3 lei mai Ieftin m ijlocul oam enilor. tâfuie străbătută de tunel© ne­ să rămînă pe timpul vacantei lul sus-amlnttt au fost do­
faţă de prevederi. Aşa pom — A ţi înscris o cifră mare gricioase, înalte cît statura u­ într-o tabără de muncă pentru nata tn contul omeniei.
reuşi să realizăm înainte de in angajam entul reînnoit de nui om. Mă qîndesc că înă­ refacere. Şi lată-i acum, îm­
fost încărcate de frumuseţea vreme beneficiul suplim entar colectivul pe care-l condu­ untru. desigur, e foarte cald părţiţi pe echipe, purlînd pe
muncii lor, dc vrednicia pre­ ceţi. O veţi realiza onorabil ? din moment ce pe coşul ace­ palme în loc de cărţi cără­
zentă şi la locurile de pro­ — A ltfe l nu ne-am fi an­ la tnall cit un plop ies me­ mizile reconstrucţiei. El sînt
duc/ ie, şi acolo unde ştiau gajat. La produsele de polie­ reu vălătuci de fum amestecat conştienţi că in felul acesta
la Gelmar, Homorod, LA S. Biografii colective tilenă am realizat, de la în ­ cu seîntei. Şi sînt surprins forţa pe care şi-o dăruiesc I
c<5 e nevoie de a ju to ru l lor :
1ntr-un scop atît de uman u­
cînd Incău mă trece peste ct-
sau C A.P Orăştie, pretu­ ceputul anului, 955 de tone. teva sine pe care circulă va- nită cu silinţa la şcoală, sint Artişti amatori j
Mai m ult cu 160 tone decit
tindeni. contemporane am prevăzut. Avem, aşadar, qoneti şi mă împinge într-unul cel maî frumos prinos de re­
— Azi dimineaţă la ora 6, o temelie pentru succesele din tunele. Aici, unde eu aş­ cunoştinţă pe care-1 pot aduce in deplasare i
m ulţi oameni din fabrică, ca­ viitoare. Şi-apoi mai e ceva. teptam locul, sînt oameni. partidului şi statului pentru
re lucrează in schimbul 11, Oamenii noştri — comunişti M uncitori cu salopete de cu­ grija ce le-o poartă. Elevii
erau in cimp. Folosesc fie ­ cu care ne-am angajat in şi necomunişti — sînt legaţi loarea cărămizilor nearse ca­ ştiu că din aceste cărămizi se Duminică, form aţiile ar- !
care oră bună de lucru. Co­ faţa p artidului. E o între­ de muncă. Au crescut aici re stivuiesc dreptunghiurile vor face 2idurl de clase, pe­ tlstlce de amatori ale căml- !
lectivul nostru a luat fn cere pe care o apreciez ca o profesional şi etic. E un co­ de humă într-o ordine ştiută reţi de laboratoare şi cuiburi nulul cultural din comuna j
g rijă 33 de hectare din te­ confruntare a conştiinţelor. lectiv investit cu o forţă mo­ de ei. întreb unde e focul şi calde pentru alţi copii care au j Veţel s-au deplasat In satul '
renul cooperativei agricole. Pentru cd numai o fua/td rală care dă garanţie fapte­ mi se arata cu capul către rămas fără un cămin unde să ; Leşnlc, unde, In lata unul
Intr-o singură zi am term inat conştimffl — aceea cîştigatd lor pe care noi le aşteptăm. peretele din dreapta. Focul înveţe şi să viseze. mare număr de spectatori,
de prăşit toată suprafaţa de pe. frontul m uncii — poate „A u crescut aici. Sint le­ arde pe rtnd în odăile dispu­ Acolo unde se presează că­ au prezentat un reuşit pro­
cartofi ce nl s-a încredinţat. se îm prejurul elipsei. Dacă rămizile îl cunosc pe comu­
da asemenea roade. Colecti­ gaţi de muncă". Vorbea de­ gram artistic. In program a
Acum lucram la sfeclă — vele secţiilor 1 chimie, con­ spre oamenii secţiei dar, de aici* se aşează cărămida pen­ nistul Gheorghe Mîr2a. Este figurat piesa de teatru !
ne spune Ana Herlea, secre­ dusă de inginerul Vasile fapt, inginerul Socaciu tru copt, dincolo se scoate vădit preocupat de malaxorul „Ziua mamei* de I. B. j
tara com itetului de partid Chiscan. It mase plastice, vorbea despre el. Despre bă­ cea cere este gala si mai de­ cu palete din care curge pasta Prlestley, precum şl muzică j
din fabrică Lucrează cot la condusă de inginerul Ioan iatul, m uncitorul, operatorul parte focul pietrifică altele. Şi de argilă în presa cu melc. populară şl uşoară. După .
cot, la sapă, m uncitorul şi Socacin. secţia mecanic şef, chim ist, liceanul seralist din tot aşa. într-o rotatie perfec­ Trebuie o supraveghere con­ cum ne informează Lazăr j
tă ca a planetelor. Aici, spre
directorul fa b ricii noastre, condusă de m aistrul p rin ­ urmă cu J0-1S ani, si despre deosebire de aslre. se rotesc tinuă a valtului format din doi Turcu, directorul căminului i
m aistrul şi şeful de secţie, cipal OctQvian Stroe, au studentul, inginerul chimist, tăvălugi nichelaţi ce subţiază cultural, de un binemeritai I
funcţionarul şi inginerul şef. făcut eforturi puţin obişnui­ revenit la fabrica In care într-o horă a muncii focul, coca în drum către presă. succes s-au bucurat soliştii j
Slnt e forturi in plus. dar te. a învăţat ce înseamnă cărămizile şi oamenii. Ocupa­ — Anul trecut, fabrica a lu­ Smaranda Nlca, Eralllan |
avem satisfacţia îm p lin irii La secţia mase plastice. In munca. Cînd am dorit să ţiile lor au denumiri cu esentq crat cu linia de presare in­ j Ipatle, Saveta Dumbravă, I
cu vinluh ii dat. hala uriaşă a m aşinilor de aflăm cum munceşte cu oa­ tari de poezie ■ Aurel Tambor completă — nu se destăinuia j Marla Nlcoară, Vlrglnla j
— Dar şi in fabrică aveţi injecţie unde substanţele chi­ menii. în m ijlocul cărora se esle clădilor, Aurel Dănul — Mîrza- De la întîi -martie am
un cuvint dat pe care v-aţi. mice se metamorfozează fn află mereu, ne-a răspuns : întregit şi linia asta... i Stafer şi Nelu Şcrban. I
obligai să-l rcspecloţi. miraculoase forme, cu denu­ „N u e nici o taină. Caut să-i scotălor. alţii sini încărcători — Pînă la începutul lunii Suma rezultată din în- i
— Dn. Şi U respectăm. m iri de la „ navete" pînă la înţeleg şi vreau co >'i să mă sau lochisti. Cilorva femei, ce Iulie — intră In vorbă Incău casări va fl donată in con- j
Am vîndut şi încasat produ­ simplele flacoane, l-am in - înţeleagă". lucrează la o bandă rulantă — trebuie să se termine mon­ tul sinistraţilor. j
p© oara vio cărămizile, U se tarea unei prea© cu vacuum.