Page 80 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 80
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VĂ!
■ Cresc rîndurile Partidului
f Comunist Italian
I h Luptele din Vietnamul de sud
B Iranul pe calea progre
I
I sului şi a unei largi coope
rări pe plan internaţional
B Curier, Atlas
I TÎ LNI REA
tovarăşului NiCOLAE CEAUŞESCU cu conducerea
Restanţele se recuperează A UT OCT A V IZA T IN Uniunii arhitecţilor şi îadre de răspundere
BETONUL CELULAR
CONSTRUCŢIA DE
LOCUINŢE t
numai prin rigurozitate in bune rezultate In con d R • I • ■ U • • • • I * • U • •
faplnl
Pornind de la
t
in domeniul proiectam şi sistematizam
că betonul celular auto-
clavlzat este utilizat cil
organizare, ordine si discipli strucţia căsuţelor de a- M iercuri dupâ-amlază, tova nea M&nescu, Leonte Răutu, 6e*mă de recomandări privind
gremenl pentm
litoral
sau
colectivul
munte.
\ atelierului de prolec- răşul Nicolae Ceauşescu s-a Petre Blajovlcl. creşterea rolului Uniunii ar
Au ioat dezbătute unele as
hitecţilor în opera de
con
l tare din cadrul Cen întllnit, 1ntr-o consfătuire de pecte privind activitatea arhi strucţie socialistă din ţara
nă la locurile de muocă tralei Industriale de pre tului Uniunii arhitecţilor. cu tecţilor şl a Uniunii arhitec noastră, orientarea activităţii
lucru, cu membri al Comite
fabricate din beton pre
unei
arhitecţilor in spiritul
ţilor în realizarea programu
reprezentanţi al filialelor şt ai
conizează valorificarea cercurilor Uniunii arhitecţilor, lui de construcţii, de urbani mal înalte eficiente economice
acestui material şl tn directori de Instituie de pro zare şi sistematizare ce se În In proiectarea construcţiilor de
construcţta de locuinţe locuinţe, soci&î-culturale şl
iectare şi ai direcţiilor de sls- făptuieşte tn ţara noastră şi
In zonele In care acestea s-au discutat probleme lega industriale, realizarea unei sis
Judecat după lelul cum a muncit In lunile tre au iost distruse de inun temollzâre, arhitectură, proiec
tematizări ştiinţifice a locali
cute, colectivul de la întreprinderea minieră Ţebea daţii. In colaborare cu tare şi construcţii Judeţene. te de pregătirea Conferinţei tăţilor, mai buna pregătire ş!
nu a lăsat să se întrevadă nici pe departe posibilita lucrătorii Institutului de La tntîlnlre au participat to pe ţară a arhitecţilor. repartizare pe teritoriu) ţării
tea neîndeplinirii în condi(iuni oplime a planului pe primul proiectări pentru con In încheiere, tovarăşul a cadrelor din acest sector.
semestru. Dimpotrivă, se sconla pe un aport substanţial strucţii tip, s-an elaborai varăşii Emil Drăgănescu, Ma Nicolae Ceauşescu a făcut o
a) acestei mine la Încheierea unui bilanţ fructuos.
Aceasta Intrucil lună de lună aici s-au obţinut indi deja proiecte de execu
catori lehnico-economici superiori prevederilor. Ast ţie pentru apartamente
fel, 1n cele 5 luni de actlvitaie, m inerii de la Ţebea cu 2 şi 3 camere. Ele pot Vizita tovarăşului
au depăşii planul cu 3,3 la sută la producţia globală, \ II folosite la realizarea
3,2 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată. Iar ^ de case gospodăreşti cu
la producţia iizică au dat în plus I 040 tone cărbune unul sau mai multe apar
brut şi 1 063 tone cărbune net. Preocuparea întregu ( tamente. i Ion e o r i he M a u r e r
lui colectiv pentru creşterea eficientei activităţii eco t NOI EMISIUNI
nomice s-a materializat tn obţinerea unei economii FILATELICE /
de 1,13 lei pe tona de cărbune la preţul de cost şi
a unul beneficiu suplimentar în valoare de 254 000 In curtnd, M inisterul !
Poştelor şl Telecoruunt- I Germaniei
lei. catlllor va pune In cir- l in . F. a
Avem. deci. de-a face cu un bilanţ net pozitiv. culaţle noi emisiuni fila
Iată Insă că, datorita activităţii necorespunzătoare din telice. l
luna Iunie, I.M. Ţebea este In situaţia de a lichida Astlel, in cadnil seriei ţ HAMBURG 24. — Trim işii astăzi peste două milioane de siliului de M iniştri, Ion Gheor-
toată agoniseala şi a periclita îndeplinirea integrală speciali Agcrpres, Mircea locuitori. Hamburgul este el ghe Maurer, a transmis gaz
a planului semestrial. In cele două decade ale aces , Numismatica" sfnt re- l Moarcâs şi Constantin Varva singur un land al R.F. a Ger delor urări de şucces In mun
tei luni. s-au extras cu 2 450 tone cărbune mal puţin produse monede din cele ? ra transmit : In continuarea maniei. condus de un senat. ca lor consacrată nobilului
deci! era planificai. mal Interesante, găsite l î vizitei In R. F. a Germaniei, Numeroşi reprezentanţi ai scop al echlmburllor de valori
pe teritoriul ţârii noas-
In "'fata' -unei asemenea răsturnări de situaţie, se conducerii landului şi muni materiale Intre naţiuni.
impune firesc întrebarea : ce factori au determinat tre, printre care „Drah- » preşedintele Consiliului de M i cipalităţii Hamburgului au ve Seara, In saloanele hotelu
niştri al Republicii Socialiste
această .cădere" bruscă, aducînd cu sine, într-un timp raa H istria "— monedă 1 nii în întim pinare la aeroport, lui „A tla n ti” , preşedintele
E.M. Lonea - obiectivul aparatului de fotografiat pune faţa attt de scurt, o îngrijorătoare răminere în urmă? grecească emisă Iu sd- ( RomAnia, Ian Gheorghe care era pavoazat festiv cu Consiliului de M iniştri, Ion
in fată vechiul şi noul pu| de extracţie. - - Cauza principală a nerealizărll planului de pro colul V t.e.n., „Didrahma“ ^ Maurei, a părăsit miercuri di drapelele celor două state. Gheorghe Maurer, s-a în tlln it
Foto : N. GHENA ducţie la zl a constituit-o întreruperea totală 4a 10 — monedă qeto-daclcă din î mineaţa Bonnul, plecind spre cu reprezentanţi al Camerei
Hamburg, prima etapă a unei
Iunie a alim entării cu energie electrică a secţiilor- de secolele IM î.e.n., „Tra- \ călătorii de trei zile- în ţară. După salutul călduros de bun de Comerţ şl ai unor mari fir
producţie — ne-a declarat tovarăşul Teodor Pag, In lan Sesterţ* — emisă In ^ La aeroportul Bonn-Koln, sosit adresat preşedintelui me Industriale, comerciale şi
ginerul şef al întreprinderii. Avaria s-a lichidat în anul 106 de împăratul Consiliului de M iniştri, Ion financiare din Hamburg.
ziua de 11 Iunie, dar la puţin timp după restabilirea Tralan, cu prilejul victo Ion Gheorghe Maurer a fost Gheorghe Maurer, de către Primul m inistru român a fost
cojîBtis de cancelarul iedera!
circuitului electric s^au înregistrat variaţii mari de riei asupra dacilor, şl al W itly Brandt In prezenţa proi. dr. Herhert Weichmann, salutai de Helmuth Classen,
preşedintele Senatului şi p ri
Cu sarcinile semestriale înfăptuite tensiune, ceea ce a determinat o nouă Întrerupere. tele. persoanelor oficiale româna şl mar al oraşului, oaspetele ro vicepreşedinte al Camerei de
Toate acestea au cauzat întreprinderii noastre pier
Comerţ, care a exprimat Inte
deri de 750 tone cărbune brut. ALEGEREA a unor oficialităţi vest-qerma- mân şi persoanele care 11 În resul oamenilor de afaceri din
PREŞEDINTELUI P.I.F.A.
ne,
arterele
cel
guvern
soţesc au străbătut
doi şefi de
Restantele Importante în producţie 9« datoresc în La Ciudad de Mexlco şi-au luat un cordial rămas principale ale oraşului, coloa acest important centru econo
Fabrica chimică Laminorul de | bună parte şl precipitaţiilor abundente caie au căzut au început lucrările ce bun. na maşinilor oficiale Indrep- mic al R.F. a Germaniei, pen
în ziua de 12 iunie. Datorită acestora, m uncitorii din
tru multiplicarea relaţiilor e
tlndu-se spre hotelul „A lia n -
In călătoria prin ţară, pre
650 mm i comunele şi şalele învecinate nu s-au prezentat la lu lui de al 37-lea Congres ţ • şedintele Consiliului de M i li". La prînz, preşedintele conomice cu întreprinderile
Internallo-
al federaţie!
cru timp de cîleva zîle. întructt drum urile de legătură
Orăştie dintre acestea şl şoseaua principală au fost complet nale de fotbal. Una din ) dorul R. F. a Germaniei la Consiliului de M iniştri al Re din România, pentru Intensifi
niştri este Însoţit de ambasa
carea comerţului mondial, eo
inundate. In acenslă situaţie, am fost nevoiţi să lu problemele principale în- t Bucureşti. Erich Stratling, şl publicii Socialiste România a ni r?rţ liber, fără nici un fel de
Colectivul lam inorului de j crăm cu un efectiv foarte redus, Inregistrînd pierderi scrise pe ordinea de zl . fost invitai să viziteze primă
Chlm lşlli de la Orăştie au 650 mm de la C.S.H., care de 530 tone cărbune bTul. a iost alegerea preşedln- I de ambasadorul României la ria generală a oraşului, unde discrim inări între toate ţările
înregistrat In ziua de 24 iu a chemat la întrecere toate ! Situaţia economică dificilă prin care trecem se da- telul F.I.F A. Aproape In \ Bonn, Constantin Oancca. pre prof. dr. Herbert Weichmann indiferent de orîndulrea lor
nie lin nou succes in acti secţiile de producţie din I toTcstc într-o oarecare măsură şi unor greutăţi de unanimitate delegaţii au t cum şi de ministrul plenipo a oferit un dejun j.n onoarea soriată.
vitatea pe care o desfăşoa cadrul combinatului privind care ne-am lovit anterior. O mare parte a nereallză- votai pentru realegerea J tenţiar dr. Ulrlch von Rham, sa. In timpul dejunului, pri A urmat apoi un amplu
ră : îndeplinirea cu 6 zile îmbunătăţirea angajamente pentru încă patru ani a ) director adjunct al Protoco marul general al Hamburgului schimb de păreri cu caracter
înainte de termen a preve lo r pe acest an, a consem ROMAN SONOC actualului preşedinta l lului din M inisterul Afacerilor şi primul ministru român eu de lucru In cadru) căruia şeful
derilor planului semestrial nat un Important succes. Pt Stanley Rous. îm potrivă Externe vest-genman. toastat pentru dezvoltarea. în guvernului român a răspuns
La amiază, avionul oficial a
la producţia globală şl mar- nă Ieri a laminat întreaga au voiai doar delegaţii î aterizat la Hamburg, Impor continuare, a relaţiilor dintre întrebărilor nuse de oamenii
de afaceri prezenţi, evidenţi
lă vindulă şl încasată. Pe cantitate de metal planifi Uniguayulul 9! Seoega- \ cele două ţări. ind cu acest prilej creşterea şf
cată pe primul semestru al (Continuoie cin pop lutul. 1 tant centru economic, cultu La plecare, In faţa monu
seama folosirii Intensive a \ ral şi universitar a! R.F.G., cu diversificarea posibilităţilor e-
anului. Poloslrea unor pro mentalei clădiri a m unicipali
capacităţilor de producţie, a cedee eficiente de laminare bogat trecui Istoric, numărtnd tăţii untle ere arborat drape conomlce ale României de a
forţei de muncă şi a tim pu a permis lucrătorilor din lul de stat al României, se dezvolta relaţii comerciale tot
mat largi, echilibrate.
lui, productivitatea muncii această secţie să sporească allau numeroşi locuitori ai o- După ce s-a făcut o trecere
indicele Intensiv de utiliza raşulul care au făcut oaspe
a crescut cu peste 1000 let în revistă a principalelor pro
re a Instalaţiilor şl să eco ţilo r o caldă manifestare de
pe salariat, ceea ce a con nomisească de la Începutul simpatie. Coloana oficială de bleme ale dezvoltării relaţiilor
dus Ia realizarea unei pro anului şl pină acum apro maşini s-a îndreptat, apoi, economice dintre Republica
ducţii suplimentare de 4.8 xim ativ 400 tone de metal. spre portul Hamburg. Insolit Socialistă România şi Republi
ca Federală a Germaniei
au
Laminoriştll de la 650 au de senatorul Helmuţh Kern.
milioane lei. Pină Ia data de fost tn mod deosebit subllnl-
asigurai creşterea eficienţei m inistrul economiei landului
24 Iunie s-aii realizat peste economice a producţiei, Hamburg. şeful guvernului ro ale vastele posibilităţi pe care
prevederi 200 tone de pro realizînd în cinci Iun! pesle mân o vizitat, la bordul unei Io oferă diversele forme de co
operare fn producţie pe baza
duse injectate din polietile- 3 700 000 Ici economii la ambarcaţiuni, rada portului. respectării principiilor suve
preţul de cosi planificat. Oaspetelui român i-au fost e
! nă, 20 tone produse din ranităţii. ogalttăţlj tn drepturi
Este evident aportul lor la vocate vechile tradiţii de
'■ p.v.c. şi 20 tone oxizi de obţinerea celor pesle 9 000 schimb ale reputatului oraş şl avantajului reciproc
Inltlnirea s-a desfăşurat
fn-
j II er tone de laminate dale pesle hanseatic, precum şi noile di lr-o ambiantă animală de spi
; După cum ne Informează plan in aceeaşi perioadă de mensiuni ale acestui port ca rit constructiv şl înţelegere
către combinatul din Hu re, cu capacitatea sa anuală
| tovarăşul Petre Dumitru. mutuală. în îdeea majorii că
nedoara. fie 40 milioane tone, ocupă un
; şeful serviciului plan al loc de prim ordin pe plan eu dezvoltarea relaţiilor economi
S-a îndeplinit, de aseme
i P.C. Orăştie, In zilele care nea, planul de producţie pe ropean. Printre altele s-a fă ce mondiale consiltule un m ij
I au mal rămas ptnă la line şase luni şl tn sectorul de cut menţiunea că un sfert din loc sigur de apropiere între
exporturile româneşti către popoare şl de întărire a păcii.
le semestrului, se va reall- aglomerare a minereurilor In continuare. în onoarea
R.F. a Germaniei trec pr 1
i za o producţie suplimentară de fler din cadrul combina De la redresare la ritmuri intensive, de la restanţe la depăşiri de plan, aşa se exprimă activitatea din această luna Hamburg. preşedlnlelut Consiliului de
; de tncă 300 000 lei. tului. 0 colectivului Fabricii de cherestea „11 Iunie" din Orăştie. Dacă in luna trecută fabrica a înregistrat un minus da 550 mc După ce a semnat In cartea M iniştri al României conduce
cherestea datorită calamităţilor, in această lună planul Io ii este depăşit cu 108 mc cherestea. Foto : V .ONOIU rea Camerei de Comerţ din
de onoare, preşedintele Con Hamburg a oferit un dineu.
Pe frontul vigilenţei mă a tuturor ofiţerilor de a
contribui la refacerea pagube
lor pricinuite de Inundaţii şi
ajutorarea fam iliilor slnislrare
Organele de stat şi opinia cu salariul pe o lună.
activitatea
Desfăşurîndu-şi
sub îndrumarea nem ijlocită a Cînd din 520 de cooperatori
publică formează un singur tot orqanelor de partid, lucrătorii Compensarea pagubelor obligă la
de securitate ţin o permanen
tă legătură cu colectivele de lucrează doar 100, buruienile
oameni al muncii, traducînd In
In condiţiile adlnclrll conti zeza pa o strlnsă legătură cu
nue a democraţiei noastre ao- masele ? fapta indicaţiile tovarăşului o muncă asiduă, susţinută înjumătăţesc recolta
Nicolae Ceauşescu la una din
clalisţe, creşterii rolului o- — Această legătură ţine de consfătuirile cu activul nostru
plnlel colective în educarea însăşi menirea pe care o au de bază : „Organele de secu Cooperativa agricolă din Si-
oamenilor muncii în 'spiritu l organele de securitate, aceea ritate trebuie să se bazeze pc meria face parte din rîndul uni- pate cu plante prăşitoare. Prin Aportul mecanizatorilor la
vigilenţei, apărarea secretului de apărare a cuceririlor re sprijinul larg şl permanent al lă lilo r care au sulerit mari buna în g rijire a culturilor se buna desfăşurare a lucrărilor
de atat, a cuceririlor revolu voluţionare ale poporului nos maselor, al întregului nostru pierderi de pe urma inunda cere ca de pe terenurile res agricole esle deosebit de sub In condiţiile cînd la coope
ţionare ale poporului nostru tru, de păstrare a secretului de popor. Cu cit vor fl mal pu ţiilor. Numai pagubele provo pective să se obţină maximum stantial. Marti, spre exemplu, rativa agricola din Rapollu 120 de hectare. De mai mult
depăşeşte sfera preocupărilor stat şl de depislare a elemen ternice legăturile lor cu ma cate in producţie se cifrează la de recolta. O subliniere aparte mecanizalorul Pavel Vinerean Mare s-a compromis recolta de 50 de hectare cultivate cu
organelor de stal, devenind o telor rău intentionale care. sele de oameni ai muncii cil pesle 1,5 milioane Ici. Recupe ‘necesită acţiunile întreprinse lăcea prăşitul mecanic la cul de pe mai mult de 250 hectare, sfeclă, cartofi şi porumb nu
datorie patriotică a fiecărui intr-un fel sau altul, caută să attt toate măsurile pe care le rarea acestora, cum este şi în scopul readucerii grabnice tura porumbului pe ultimele ca urmare a revărsării M u s-a efectuai încă nici o pră
celăţean cinstit. Aceasta nu lovească în interesele celor ce Iau se vor baza pe respecta firesc, ridică probleme deosebi în circuilul producliv o supra hectare, urmînd ca de ieri să reşului, era de aştcplat ca şită manuală. Deşi prăşitul se
exclude, cl. dimpotrivă, impu muncesc. Iată de ce dezvolta rea cu sfinţenie a legalităţii te în (a|a comitetului de partid feţelor afectate de inundaţii. treacă la aplicarea celei de-a ţoale forţele dc care dispune putea iermina re întreaga su
ne din partea organelor de rea şi perfecţionarea continuă socialiste, cu atft vor II mai şl a consiliului de conducere. Există, aşadar, un front larq doua praşile. Ceilalţi mecaniza unitatea să fie mobilizate la prafaţă în cel mult 3 zile bu
stat o strlnsă legătură cu ma a legăturilor cu masele a de bine privite de întregul popor de lucru, succesul ţn realiza tori din cadrul secţiei care de redresarea producţiei. Radio ne de lucru, acliunea s-a tără
sele de oameni ai muncit. Am venii o cerinţă obieotivă a a- şl se vor bucura de sprijinul Pentru redresarea producţiei rea lucrărilor urgente fiind serveşte cooperativa erau pre grafia unei zile de muncă la gănat Jn mod nepermis. ajun-
solicitat tovarăşului locote- paralului de securitate. Zilele Iul unanim” . Acesle indicaţii trebuie acţionai — aşa după hotărît numai de o organizare zenţi ]a qrădina de tequme aceaslă unitate araia însă cu gîndu-se în situaţia ca pe
nenl-colonel Gheorghe $tmon de grea Încercare ce s-au a- şi-au găsit oglindirea şi în cum ne relalau tovarăşii Păun lemeinică a muncii. (compromisă total pe 50 de lotul altceva. La data de 23 unele tarlale buruienile să
— inspector şef al Inspectora băiut şi asupra judeţului nos normative cu putere de lege Răvaş, preşedinte, şi Mitică — In ceea cc priveşte între hectare), unde lucrau la pre iunie a.c., spre exemplu, în sufoce realmente culturile.
tului judeţean de securitate — tru au evidential numeroase care stipulează că în îndepli- Popescu. inginerul şef al unită ţinerea culturilor — ne spunea gătirea terenului şi la reînsă- cîmp se aflau aproximativ 100 Prima praşilă nu se Doale
să ne relateze clteva aspecte faple de adevărată dăruire a ţii — In două direcţii nrinci- preşedintele C.A.P. — la sfeclă mînlarea lui cu rădăcinoase. de cooperatori din cej 520 face dccîl după o lucrare
care determină şi implică o lucratorilor aparatului de sccu- Interviu realizat de pale. In primul rînd. se impun şi cartofi s-a terminat aplicarea c ili sînl înscrişi în coopera prealabilă dc plivire, deoa-
cît mai slrînsă legătură cu rilale pentru apărarea avuţiei atenţiei problemele legate de primei praşilc, iar la porumb N TIRCOB tivă I
masele de oameni ai muncii. obşteşli sau a cetăţenilor dc SJMION POP executarea in mod exemplar a lucrarea respectivă, pină în
— Care sint mobil uri le ce furia dezlănţuită a apelor. In lucrărilor agricole pe suprafe ziua dc 23 iunie a.c., s-a efec Cu loate că suprafaţa ocu
lac ca în activitatea lor or această legătură organică îşi ţele rămase în cultură, care to tuat mecanic pe aproape în pată cu plante prăşitoare ră (Continúo re ,ln pag . a 2-a)
ganele de securitate sä se ba- are izvorul şi hotărirea unani- (Continuare în pag. a 2-a) talizează aproape 250 ha. din treaga suprafaţă dc 105 ha şi (Continuare in jpag~ a 2-o) mase Jn cultură nu depăşeşle
tre acestea pesle 130 fiind ocu manual pe 70 ha.