Page 81 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 81
2 DRtttftIL SOCIALISMULUI @ Nr. 4810 ® JOI 25 IUNIE 1970
la
Concursul gazetelor de perete 1« combativitatea, » tît mina
Lupeitf cit şl la
mina
Petrila exista rubrici speciala C IN E M A
prin care se intervine prompt, DEVA i Cel 1000 da ochi ai dr.
Munca politică în colectivele gazetelor de pere M odule (C inem atograful „P o - 17.10 Emisiune In lim b a m aghlorăi
cu eficientă.
17.00 Deschiderea em isiunii ;
— Se poate spune că toate
17,05 Buletin de ştiri ;
l/ia*J ; Boru ţi comisarul
Son
SlMERLA t
(„A ria ” ) ;
Antonio
17,40 Film serlol ; „T rei prie te n i"
le, aflate Io concurs, fac do
N oile aventuri a le ro i bun 6 lori lor
(i) ;
(„M u re şu l*) | HUN ED O AR Ai Dan-
sprijinul producţiei vada interesului deplin ? •Ind S lrtolil („S id e ru rg ic u l") ; 18,03 M ult e dulce |1 frum oqsăi
sa recunosc e8
— Trebuie
In
18.30 A ctualitatea
CALAN i
economie ,
Don O abriet (,,11 Iu
Interesul
10,50 Pa Valeo Rinului - legende
despre care vorbiţi
nie*) ;
PETROŞANI :
Picioare
şl re a lită ţi ;
(„7 N oiem
lungi, degete lungi
peste tot aşa cum
îl
nu e
aşteptam. $1 pot da şl cîteva brie*) ! C gm edlonţii - seriile M I 19,20 1001 de seri - emisiune
pentru cel mici ;
LUPENI i
Ghici
(„R ep u b lica ") ;
exemple: la gazete de perete cine vine la elnă f („C u ltu ra l") ; 19.30 Tole|urnalu1 de searA i
Concursul pentru cele mal e- politica de masă in spri|inul — Vrefl sâ v3 susţineţi cele „Constructorul* de la Şantierul LONEA i Baltagul („M in e ru l") ; 80.00 O N U. - după 23 de onl.
fleac« gazete de perete forme realizării sarcinilor econo spuse cu clteva exemple ? de construcţii nr. 3 Vulcan, se La est de Eden („7 N oiem brie” ) ; Film docum entar de Eugen
Preda ;
şl mijloace da agitaţie vizuala mice". La această utila dezba — Da. Gazetele de perete de „odihneşte*, de aproape două AN IN O A SA i SA trăim pînă luni 20.10 C ălă to rie In lumea desenu
(„M uncitoresc*) ; PAROŞENI i
E
In sprijinul realizflrll sarcini tere — la care au participai la minele Lupeni, Petrila. Ani- luni, un articol prăfuit, care clipso („E nergia" ) VULCAN i O lu i anim at i
lor de producţie, organizat de prim ii secretari şi secretarii cu noasa, Lonea. Vulcan, de la dezbate o problemă măruntă, mul, orgo liu l, vendella („M u n c i 20.30 Teatru scurt t „O m u l desti
nului* de B. Show ;
■ecţla de propaganda a Comi propaganda de la comitetele U.U M .P , Depoul C.F.R. după cum reiese chiar din titlu l toresc") ; U R IC A N I : Noul loca 21,tS Cadran International i
tar
(„7 N oiem brie") ; ORAŞTIE.
tetului Judeţean de partid şl lu i: „Aşa-zisele mărunţişuri*. Joc dublu In serviciu secret („P a 21,43 Jocul salbelor. G ntece şl
redacţia ziarului .Drum ul so O situaţie' asemănătoare poate tria ") I Un glonte pentru general ocurf populare din Banat
cialismului*, pentru ridicarea I N T E R V I U fi întâlnit a la Preparaţia cărbu („F la c ă ra "); G EO AO IU B A lr Con- I n Interpretarea a rtiş tilo r a-
m alorl
din comuna DrAgo-
le ia Cosei
- seriile M ( ( H A
pe o treapta superioara a mun nelui de la Coroleşti, deşi» şl ŢEG ; C ă lu g ăriţa - seriile I* II Ieşti, Judeţul Timiş ;
cii politice de mas8, a găsit în aici, s-a stat de vorbă cu fac („P o p u la r") ; BRAD : N oapte cu 22,00 Poşta T*. ;
Valea Jiului un larq ecou. In torii de răspundere. La cootă şl AngoMca il sultanul 22,13 A fle Inim oase. B etroipedlvA
Brăncuşl
(„S te a u a roşie") | QURABARZA i
numeroase unităţi economice, orăşeneşti de partid, secre — Cum se allrmă prezenta TC.M .M . lucrurile stau mal Testamentul dr. M a bu ie („M in e 22,43 Film docum entar - produc
colectivele gazetelor de perete tarii comitetelor de partid acestora în concurs ? Am vrea rău. A ici nici nu exista qazete rul") ; IL IA : Domnişoara doctor ţie Iraniana j
s-au antrenat In întrecere, pro- din întreprinderi, preşedin să vă referiţi la modul opera de perete (în afară de una teh („L u m in a "). 23,00 Tele|urnolul de noapte.
punîndu-şi obiective care să nică, a cărei activitate e discu
rBspunda celor mal strigente ţii comitetelor sindicale, secre tiv In care Intervin înlr-o a- tabilă), dar nici interes pentru
probleme ale producţiei. Pen tarii comitetelor U.T.C.. res nu/nilâ problemă, la combativi 6 se face ceva. Cu excepţia a-
tatea articolelor, la eilcienţa a
tru a cunoaşte mai Îndeaproape ponsabilii gazetelor de perete oestore, se poate Insă spune că
aceasta participare am aollcl- şi alţi laciori chemaţi să răs cestora noul concurs a stimulat orga şl O «roda. VTntd va Sufla aJob
tat un Interviu tovarăşului Ioan pundă de munca politică de “ Un exemplu edificator îl nizaţiile de partid şl comitetele V R E M E A din sud-vast.
masă — s-au făcut cunoscute
Badea, Instructor cu probleme alît tematica cil şi criteriile da dă ga*zeta de perete de la E.M. sindicatelor au reorganizat a
ale muncii politice de mas& la Lupeni. A ici nu se aşteaptă să ceste colective, care şl-au luat PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE
Comitetul municipal Petroşani participare la concurs. treacă acele clasice două săp- cu răspundere în prim ire sar I ZIU
— Am dori sâ stăruiţi asupra
al P.C.R. obiectivelor principale ce. stau tămînl pentru reînnoirea artico cinile ce Ie revin. Avem certi Vrome Irum ooiâ »1 câfduroatâ,
— In municipiul nostru ac- lelor, cj se intervine oportun tudinea că organele şl organi Instabilă In cursul după-am latl), In ganara) frumoasă si
UveazB 35 de colective ale ga în atenţia gazetelor de perete în problemele ce se cer dezbă zaţiile de partid, sindicale şl p n d lio lq l var cădea averse sla călduroasa. D upă-cm laia vor că
letelor de perete, dintre care participante la concurs. tute. Operativ, de pildă au ale U.T.C. vor coordona si . *. í?. ba da ploaia. Tam porotuille m i dea ovarsa slaba da p lo o lo. Tom-
peratura, In creftora ufoarA. V ini
nima vor f| cuprinsa tptre 12 »«
31 sînt în întreprinderi. Pre — P rincipalul'obiectiv este apărut articolele mobilizatoare sprijin! cu competenţă aceste 16 grade, Iar m ailm ala Intra 24 slab din vest fl sud-voit.
zenta acestora In concuis va realizarea tuturor indicatori prin care se relevă cum colec colective pentru ca qazetele de
avea o înrîurle directa In In lor de plan, a angajamentelor tivele de aici şi-au reînnoit an perete, aceste eficace forme ale
tensificarea muncii politice Iu luate de colective în întrece gajamentele pentru a contribui agitaţiei vizuale, să contribuie,
sprijinul activItBtii de produc rea socialista. O atenjie deose cu eforturi susţinute la redre prin actualul concurs, la gene Hărnicia şi priceperea sini
ţia. Spun aceasta deoarece bita se dă reducerii cheltuieli sarea mai grabnica a pierde ralizarea experienţei înaintate atribute care o caracteri R A D IO
cunosc activitatea multor ga lor de producţie, consumuri rilo r suferite de economia 1n producţie, la combaterea zează pe muncitoarea frun
zete, unele cu tradiţie fru lor de materii prime şl mate noastră naţională în urma ca manifestărilor négative, de n taşă Zima Ana, de la secţia PROGRAMUL 1 i 4,05-9,30 M utică
moasă şl cred că noul concurs riale, îm bunătăţirii calităţii pro lam ităţilor naturale, sau acea ven| cit mal mult fn sprijinul finisaj a Întreprinderii poli Restantele se recuperează |l a c iu o l!ia ;l ; 7,00 R adiojurnal. Bu
este pentru ele un stimulent duselor, folosirii |udic!oase a chemare la întrecere semnală muncii politico-orqanizatorlce grafice Deva. lat-o în prim letin m ataa-ruilar. Sport ; 9,30 Odă
In muncă. Do fapt, ceea ce a fondului de timp, întăririi dis de însuşi autorul el — minerul desfăşurate pentru înfăptuirea plan executind una din lucră Umbli româna i 10,10 Cur* da limbo
ru io . Ciclul I I I , lecţia o 20-a ; 10,30
dat un nou sullu galetelor de ciplinei. Aş vrea să subliniez Petre Constantin — adresată sarcinilor mari pe care cel rile care i s-au încredinţat. M aladii da pretutindeni J 11,05 A rii
perete, făclndu-Ie să demareze că multe colective ale gazete tuturor brigăzilor de mineri de tlc-al X-Iea Congres al partidu numai prin rigurozitate din aparate Interpretate de Du)on
cu bine spre actuala întrecere, lor de perele se afirmă de pe la E.M. Lupeni, precum şl alte lui le-a pus Jn faţa minerilor. Buflorln ; 11,15 Oln (orile lo c la llite ;
11.30 Pagini ilm fonlce de mare popu
a fost schimbul de experienţă acum în întrecerea desfăşura articole prin care colectivele Foto : N. GHENA la rita te ; 11,45 S loiul m edicului ;
organizat la Exploatarea m i tă Intre aceste foime vil ale au luat la cunoştinţă de conţi Interviu realizat de 12,00 Recital de eporâ Zondldo P o lly;
in organizare tlln lre cu m elodia popularA »1 Inter
nieră Lupeni pe tema i „Munca agitaţiei vizuale. nutul noilor legi. In ce prlveş- LUCfA LICIU 12,15 Cintă Lulgl loneicu ; 12,30 ln-
pretul
pre/erot ;
1 J.OO Radiojurnal .
13.10 Avanprem ieră cotidiană i 13,22**.
M utică u|oară de Emanuel Iorveir
il M lju lancg ; 13,45 M uilcă popwT"
lord ; 14,00 C aleldoicop m uilca! ;
14.30 Tarafuri de odinioară ; V o ii!«
(Urmare din pog.r 1) Jujea ; 15,00 1 00 de legende româ-
n p |ll ; 15,30 C o/npoiltorul lă p lă m ln ll
- Serghel Prolrofiev j 16.00 R adiojur
nal. Buletin meteo-ruiZer ; 16,20 D in
rllo r este consecinţa lipsei de muncitori fn unitatea Ic r eg lelrăr i I e Iu! Ion lu c o Bănoţea-
noastră. Numai în perioada 1 — 15 iunie noi am lucrat nu ; 16,30 Agende judoleona. M ehe
d in ţi - iunie 1970 ; 16.60 Ce-(j da-
cu un efectiv mal mic cu 117 muncitori fată de numă reje ou tle. dulce Românie - pro
rul mediu scriptic planificat- Deşi. fată de anul trecut gram de cinteco \ 17,05 Antena tin e
Indicele de utilizare a tim pului de lucru s-a îmbună relului ; 17,30 M u ilcă populoro in-
lerpretoto de M arla H aiduc |l ZSlico-
tăţit şim tltor, ejunqînd la 94 la sută, continuam să Icre Bqlu(ă ; 16,10 O flic n j ţliln tiflc ;
înregistrăm un mare număr de absenţe, majoritatea 16.30 O m elodie pe o dreia dumneq-
19.30
vo aiirâ ; 19,00 G a tcia m dio ;
Compensarea pagubelor datorîndu-se îm bolnăvirilor, De asemenea, există o S oplăm ino unul meloman ; 20.05 Ta
accentuată mişcare a forţei de muncă. Situaţia actuală
bleta de teoră de Ştelon
Poicu :
se datoreşte si nerealizărll planului de pregătire pe
5 luni. ca urmare a lipsei de efectiv, executtndu-se cu 20.10 365 de clniece i 20,20 Arqhe-
iJona, A fo it o noapte oarbă. Recită
peratori la prăşltnt porumbului. 098 metri liniari mai puţin, ceea ce nu a aslqurat A driana M arina Popovlcl ; 20,25 Zece
m elodii preferate i 21.00 C onvorbirile
Paralel cu lucrării« amintite, front de lucru în permanentă. Toate acestea au făcut de |al ; 21,20 Cintă Dan Spălaru ;
s-au întreprins şi unele acţiuni ca nici una din cele trei mine. l'ebea, Mesteacăn şi 21.30 Moment poetic ; 21.33 Solista
lo rii - ln a M orlel! ; 22,00 R adiojur
la strtnsul furajelor. Marla, să nu obţină producţia planificată In zi. , nal. Buletin m eteorologic ; 22.20
O menţiune deosebita nece — Cum a intervenit comitetul de direcţie pentru Speri ; 22,30 Romanţe ; 22,30 Pleie
Pentru obţinerea de producţii sită însă faptul că aportul coo înlăturarea deficientelor existente şi. mal cu seanţă, cloilce In Interpretări moderne : 23,10
mulţumitoare pe cele peete 10 peratorilor 'la executarea volu pentru normalizarea situaţiei create? / Siluete. Laurenţju Prefaţa J 0,03-5,00
Estrada nocturna.
ha pregătite pînâ acum şl pe mului mare de lucrBri, care — In vederea- realizării producţiei planificate, prl'n-
cele ce urmează sB te planteze reclamă urgenta, nu est« pe f.r-o mal buna organizare la locurile de muncă, s-a
varză de toamnă, se adminis mBsura posibilităţilor. Compen ajuns la creşterea vitezei medii de avansare zilnică
trează cile 200 kg azotat la sarea pierderilor din averea Jci abatajele frontale de la 0,65 la 1.3 metrf linidr!
hectar. Acţiunile iniţiate în obşteasca solldtfl eforturi mal şi s-an accelerat lucrările de pregătire la mina
lequmicullură oferă o garanţie intense din partea comitetului Mesteacăn, De asemenea, au tost aduse tnainle de ter Pronoexpres
sigură că de pe cele circa 20 de partid şl a consiliului de meu 6 transportoare noi pentru abataje. Pentru a s i-'
hectare care pot fl readuse in conducere pentru ca ritm ul de gurareo locurilor de muncă cu efectivele necesare,
cultură se vor putea obţine re lucru pe ogoarele cooperativei s-au luat o serie de măsurt pentru îmbunătăţirea con Rec uitat« te concursului
colte sporite de legume. să fie mult Îmbunătăţit i numai d iţiilor de piuncă şi de trai punînd la dispoziţia mi din 24 Iunie 1970 t
Din programarea operativă astfel va exista posibilitatea ca nerilor un complex tehniro-adm inislratlv. cantină, a- Extr. I i 30, 5, 13, 44,
am rejinuţ ca in cursul zilei de potenţialul productiv al unită pariamcnte pentru locuit. 34, 24-
ieri mecanizatorii au fost re- ţii să fie valorificat cu randa — Ce măsuri se prevăd pentru ca tn viitor activi Fond de premii i 297 397
porlizati să participe la trans ment maxim. Felul cum comi tatea de producţie şi economică a întreprinderii să lei.
portul furajelor, la combaterea tetul de partid şl conducerea ofere o deplină certitudine de îmbunătăţire? Extx. a Ii-a ' 37, 4, 1, 11,
gindaculuî din Colorado şl a unităţii vor rezolva problemele — Pentru mina Mesteacăn se prevede punerea tn 38, 23, 19, 20.
manei la cultura cartofilor, ni de maximă însemnătate Impuse exploatare a unui abataj cu front lung de circa 95 Fond d« premii • 284 441
velarea terenului destinat qrfi- de situaţia actuala constituie metri, care sB fie dotat cu echipament metalic de sus UI.
dinii de legume $i lo întreţine un principal criteriu de apre ţinere şl transportoare de mare capacitate. Prin pu
rea culturilor prBşitoare, De ciere a eficienţei activităţii ce nerea în exploatare a nouţul abataj, începînd din p ri
remarcat că exista preocupare o desfăşoară comuniştii, totl mele zile ale lunii Iulie se va putea prelua sarcina de
şi pentru executarea manuală membrii cooperatori, pentru producţie de la mina veche Ţebea. care-şi va înceta
a lucrărilor de Întreţinere. Du redresarea producţiei agricole activitatea şl se va asigura creşterea producţiei pre
pă cum afirmau Interlocutorii, „Judeţul Bacău. Pentru populaţia sinistrată din Hunedoara". Asemenea inscripţii au fost conizate în trimestrele următoare. Trebuie menţionat
in ziua de 23 iunie a.c. în şi Înlăturarea efectelor calami prinse pe multe camioane. Ele au purtat simbolurile frăţiei omeneşti, ale întrajutorării şi solida că Ia mina Mesteacăn se va aplica pentru prima data
cimp lucrau peste 80 de coo tăţilor naturale. rităţii umane. Foto : V. ONOIU metoda de exploatare cu abataj frontal a straturilor
groase, pe baza schimbului de experienţa cu minele
din Valea Jiului şl a asistenţei tehnice ce o vom
prim i din partea consiliului de administraţie al Cen S-a pierdui, ln pădurea
Ciad din 520 de cooperatori COOPERATIVA MEŞTEŞUGÂ- tralei cărbunelui Petroşani. „Bejan“ . o vacă brună, cu
nr. 123 pe corn, proprieta
Colectivul nostru de munca, conştient că In con
tea C.A.P.-uIut Deva. Gă
lucrează doar 100 d iţiile actuale recuperarea jnteqrală a restantelor al sitorul sau posesorii de In
îndeplinirea tuturor
de plan se Impun mal
sarcinilor
mult ca orlcînd, a hotărî! să nu precupeţească nici
formaţii se vor adresa pro
REASCĂ ¡»ate atoper) o arie un efort pentru încheierea cu rezultate satisfăcătoare prietarului. Telefon 11829.
a prim ului semestru.
le, au se poate trec« cu ve
derea peste pasivitatea ş!
(Urmore din (log. 1 lipsa de rfispundere ce o
manifesta cooperatorii Sabina
Lup, Luci Cristea, Frlvonia mai cuprinzătoare ifl ACT lui e releve) el de numărul »-« constatat că nu în fieca
rece rîndurlle de plante nu Tudor, Sofia LăecBu, Costea mare de scrisori adresate o- re unitate se acordă cuveniţii
ae mal disting din rapiţB. Ion Sînluca, Frlvonia Lăscău Urmare din pag. - 1) ficlulul pentru primirea şi e vi aten{ie manipulării şî păstrării
Secretarul comitetului de şl alţii lata de soarta re denţa sesizărilor şl reclama- documentelor care constituie
partid pe cooperativa, Ioan coltei. IqnorSnd obligaţiile ce tiilo r cetăţenilor prin care ne — prin conţinutul lor — se
Borza, se arată" loarte îngri )e revin, cooperatorii amin TAÏEA BE REFACERE nirea sarcinilor ce-1 revin. sînt aduse la cunoştinţă fapte crete de stat.
Consiliul Securităţii
Statului
jorat de starea total nesatls* tit! ca exemplu negativ nu sa «prljină pe concursul larq ce fac obiectul activităţii noas Referindu-mâ la sarcinile ce
făcătoare în care se găsesc au schiţat nici un gest la în tre. în ultim ul timp. pe baza stau ln fa(a lucrătorilor noş
culturile. Dar. pentru a Ieşi treţinerea culturilor pe supra Cîte nu trebuia într-o gospo satisfăcuta e fost cea a Iul deplasat acolo 2 oameni care al cetăţenilor 5f al colective semnalărilor primite de la oa tri, aş pon'tl de la premisa că
din impas, în loc sB fie mo feţele ce îl s-au repartizat. dărie prin care au trecut ape Nicolae Popa, de pe strada au şl început lucrul. lor de oameni al muncii. menii muncii din Judeţ, In în etapa actuală activitatea
Este deosebit de Important
bilizaţi la munca lo ji coope Este lesne de înţeles cB le I De la poarta ogrăzii pînă Progresul. Omul avea mobila Noiam deci : cooperativa de relevat faptul că Întreaga spectoratul de securitate a agenturilor străine pentru cu
ratorii, s-a găsit de cuviinţa atunci etnd nu toti coopera la palul in care dormi, dacă asigurată la ADAS şi-l trebuia, „Solidaritatea*, cu toate bune activitate a aparatului de reuşit să prevină activitatea legerea de Informaţii despre
ca preşedintele unltatll, Emi* torii pun la inima interesele ea. apa. şi-a lacul o vreme pentru obţinerea despăgubirii, le inten|ff cu care 8-a pus la securitate este închinata în unor elemente ostile şl să În ţara noastră îmbracă forme
lian Florea, $3 plece In plina cooperativei, la pierderile pro culcuş, trebuie sfl repari ori să un proces verbal. De la atelier dispoziţia cetăţenilor calami făptuirii po liticii partidului treprindă măsurile Impuse de deosebit de variate şl de sub
campanie, lipsind din coope vocate de calamităţile natu înlocuieştl totul. Viaţa nu se a fost trimis U sediul coope tăţi. mal are cile ceva de pus nostru, politica ce se bucură stările de fapt. Dar legătura tile care impun sporirea viqi-
rativa mai mult de 3 ‘zile, sa rale şe vor adauga noi pa opreşte în loc şi oanienij s au rativei. De acolo Înapoi la Ia punct pentru ca bunele In de adeziunea unanimă a în
aducă oameni din alta parte gube datorate slabei organi apucat să repare, să recondi atelier şi ¡araşi la sediu. tenţii sa se transforme ln fapte tregului popor. Realizarea la r-
care să execute lucrBrlle. zări a muncii si participant ţioneze ceea ce se mal poale — Celelalte comenzi — lăudabile. clnllor ce ne sînt încredinţat«
Daca'este de admirat con nesatisfăcătoare a cooperato repara sau recondiţiona. Zida spune şelul atelierului. Alexan Din activitatea cooperative! n-ar îl însă posibilă fBrB con In acţiune comună—
ştiinciozitatea cu care Ingine rilo r la efectuarea lucrărilor rul, dulgherul, tîmplarul, lăcă dru Gulacl — nu pot fl iatls- „Munca colectivă“ din Slmerla trolul permanent al organului
rul Ion Fraţiiă, şeful ferme! agricole. O Imagine clara a tuşul, tapiţerul, electricianul, făcuta pentru ca mobila nu s-a canalizata spre refacere Judeţean de partid, faprt ce a-
legumicole, lucrează zi de zl supra slabei participări la oricare meseriaş, totl sînt so uscat încă, Dar n-avem nici ne-am interesat în primul rînd slgură pe deplin siplrltul de organele de stat şi
electiv in producţie, aportul munca ne-o oferă faptul c8 licitat! I a refacerea a ceea ce toata materialele către na tre de prestaţiile ln construcţii. profundă principialitate comu
pe care îl aduc mecanizatorii în sectorul producţiei vege a fost gospodărie. buie. încă de pe cînd nu se ştia nista, de dreptate şl echitate
Aci Francisc şî Ion Balosu, tale nu s-au realizat în medie Oameni de Inima s-au oferit Sub un şopron al atelierului, cine ce ajutor va primi de Ia sociala. Se asigură astfel ca
precum şi cooperatorii Marla nici 20 de norme convenţio să facă aceste lucrări pentru înlr-o „ordine* haotica, alau stat, cooperativa a început re drul hecesar În tă ririi conti opinia publică
lancu. Rusandra Sima, Du nale pe un cooperator (faţa cei sinistraţi, dar nevoile sînt gam llurfle de mobila aduse 1« facerea cîtorva case. Cea a lui nue a legăturilor cu oamenii
mitru Benta, Marla Trifu sau de 80 pentru femei si 120 mal mari. De aceea unităţile reparat. Din multe obiecte nu Alexandru Grădinaru din satul muncii, factor cu o însemnă
Eleonora Deac la buna des pentru bărbaţi, cit s-a sta prestatoare de servicii trebuie se va mal putea scoate nimic, Săuleştl e aproape gata, cu tate deosebită care Înlesneşte cu oamenii muncii nn se poa lentei şl apărarea propriii« r
să se pună operativ la dispozi dar stau îngrămădite acolo. materialul cooperativei. orqanulul de securitate — par
făşurare a lucrărilor aqrlco- b ilit anual). te realiza numai ca nrmare a noastre secrete, această con
ţia cetăţeanului cu gospodăria — Pentru efl nu avem spaţiu •— Unde e nevoie de no!, te Integranta a aparatului de Iniţiative; celăţenîlor de a
în refacere. ■de depozitare, l-am sfătuit pe sîntem pregătiţi pentru a in stat în seama căruia cad sar semnala diferite aspeote ce fruntare ascunsă şi grea de
venind, de fapt, o luptă a in
M ajoritatea celor cu gospo oameni sa ţîna mobila In cas8, terveni — spune Stellan David, cini speciale — să-şi desfă prezintă interes pentru orga teligenţei, a ingeniozităţii i
dăriile calamitate au intrat cum pot, plnfl cînd le vom preşedintele cooperativei. Avem şoare activitatea cu bune re nele de securitate, ci şi prin răbdării. Lucrătorii apa
deja In posesia ajutoarelor bă satisface comanda. în Săuleşti o echipa de zidari zultate. Fără o astfel de le eforturile ce se depun pe linia ratului de securitate deiu i
neşti acordate da stat, aşa că — Şi cînd crede|l că veţi care va satisface toate comen gătură, organele de secu cunoaşterii şi înţelegerii le strădanii susţinute pentru în
in prezent ar trebui ca unită putea satisface comenzile ce zile din acest sat. In luna ritate s-ar afla practic ln Im gilor şl holflrîrllor adoptate de suşirea temeinică a documen
ţile prestatoare să desfăşoare le-a|i primit pînă acum? iulie am fost planificaţi de co posibilitatea de a-şl îndeplini conducerea partidului şl sta telor de partid, a legilor sta
o activitate susţinută la refa — Pîn8 prin august. mandamentul Judeţean sâ lu misiunea pentru care au fost tului. tului, ceea ce asigura respe« -
cerea gospodăriilor, la recon- crăm în Iii a cu zugravi, tlm- create. — Cum se materializează a tarea legalităţii noastre socia
ditionarea bunurilor avariate. Ce sa mai adăugam la acest plarl şl geamgii. Daca va fl — N -a|l vrea aă vfl referiţi ceste preocupări ale lucrători liste, populari2fnd ln rîn d u rilf
Cooperativa „Solidaritatea“ ..pronostic*? Doar a tît: con nevoie de el mal repede, sînt Ia clteva aspecte ale acestei lor de securitate din judeţul
ducerea cooperativei să în oamenilor muncii actele nor
din Deva — după cum ne spu gata orlcînd să se pung |a dis leqălurl organice cu oamenii nostru şl care sini principale mative care reglemenloa; ,
ne vicepreşedintele Ioan cerce s8 se punB în situaţia poziţia populaţiei. muncii ? le sarcini ce le revin pentru problemele privind asigurarea
Pescaru — a deplasat la Ilia celui care trebuie să doarmă Am reţinut de la acest mo — Viata a confirmat că a continua întărire a legăturilor păstrării secretului de stai. I
o echipa de reparaţii pentru pe ce poate pina tn august, dest colectiv de cooperatori tita tim.p cît există Imperia cu oamenii muncii ? de altă parte, se întreprind ^ -
obiecte de uz casnic, la Gel- clnd are atelierul posibilitate meşteşugari tragerea de inima lismul, acesta atentează în — Fiind unul din puterni tiunl d lversificale care s>. cli
mar doi ta pi teri cu materialele $a-i repare mobila ! cu care au înţeles s8-ş) aducă permanenţă la cuceririle revo cele centre industriale ale tă că la întărirea vigilenţei opi
necesare, iar atelierul de tîm- Atelierul de reparat obiecte serviciile populaţiei sinistrate. luţionare ale oamenilor mun rii, cu uniiaţi economice de niei publice şi la creşterea n -
plărie din Deva acordă în exe electrice de uz casnic, tot al N-au fost deocamdată prea cii din ţările socialiste — deci Interes republican, judeţul Hu copliviiătii organului nostru la
cutarea comenzilor prioritate acestei cooperative, nu înreqis mult solicitaţi, dar se anunţa şi îm potriva tării noastre. In nedoara se află In alentia u sesizările oamenilor nume
celor venite de la sinistraţi. trează fenomene de natura ce gata oricînd să contribuie cu contracararea acestor atentate, nor servicii şi cercuri rău Aş dori să subliniez faidtil că
Precum se vede. cooperativa lor de mai sus. Pîn3 sâptămîna munca lor la refacerea gospo de multe ori subtile, rolul ma intenţionate riinafara hotare
s-a orientat-către activităţi ca trecută, colectivul de meseriaşi dăriilor distruse de ape. selor largi populare îndrepta lor ţării. De aceea este o da participarea maselor la apăra
re privesc reconditionarea bu condus de Marin Mihai satis- Deocamdată consemnăm a- te înspre zădărnicirea actiuni- torie patriotică a fiecărui rc- rea securităţii stalului este n
nurilor din qospodărie. făcuse 10 comenzi de reparaţii cesle cîteva aspecte din cele lot serviciilor străine de spio tatean şi o obligaţie fo rm ă îndatorire patriotică a fie r i-
Am viziiQt atelierul de mo la frigidere, 5 la maşini dc două cooperative meşteşugă nai şi ale elementelor rău in a organelor noastre să întă riil cetăţean, iar dezvoltarea i
bila din Deva. Cererile de re spăla!. 2 la aspiratoare, adică reşti. Refacerea gospodăriilor tenţionale din interior gala să rim continuu viqilcnţa oameni perfecţionarea legăturilor c u
paraţii făcute dc sinistraţi se tul ce primise de la sinistraţi. va începe cu maî mare amploa se pună în slujba lor esle lor muncii să apărăm cu
cam împotmoleau aici. Pin3 în — In Hia — spune şeful a- re de acum înainte. deosebit. Interesul pe care o stricteţe secretele de stal. A oamenii muncii este una din
12 iunie, se adresaseră alelie- lelierului — avem 30 de co- pinia publică îl manifestă faţă ceastă necesitate e dictată do tre sarcinile fundamenlalp alt
rului 12 cetăţeni, prima cerere mAnil ti» renaroi friniriora. Aua ION CIOCLE1 de asigurarea securităţii statu faptul că la verificările făcute întregului aparal de securii*'*.