Page 84 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 84
Vizita preşedintelui Consiliului
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N I Ţ I - V Ă !
de Miniştri al României,
Ion Gheorghe Maurer,
in R. F. a Germaniei
DUSSELDORF 25 — T rim iş ii M a u re r, a părăsit oraşul Düs
speciali Agerpres. M irc e a seldorf, plecînd cu un avion
M oa rcă ş şi C o n sta ntin V a r v a special spre M ün ch e n .
ra, tra n s m it : Joi dim ineaţa. în ★
a patra zi a v iz ite i salo în R e La sosirea sa în capitala Ha
publica Federală a G erm aniei, v a r ie r M ünchen, preşedintele
p re ş e d in te le C o n s iliu lu i do M i C o n s iliu lu i dc M in iş tri a fost sa
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN n iş tri al Rom âniei, Ion G h e o r r im al la n d u lu i Bavaria, O tto
lutat dc p rim u l m in is tru a d -in te
q h e M a u re r, a părăsit oraşul
H a m bu rg , în d rc p lîn d u -s c spre Schedl, şi de alte num eroase p e r
Dusseldorf, oraşu l-rcşed in tă al s o n a lită ţi alo v ie ţii p o litic e si
g u v e rn u lu i la n d u lu i Renania ş tiin ţific e din acest land. p rin tr e
de N o rd -W e s lfa lia . caro preşedintele Dietei Bava-
R enania de N o rd -W o s tfa lia riei, Hanauer, v ic e p re şe d in te le
ANUL XXII. Nr. 4811 VINERI 26 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI este cel m ai m are land, aici S enatului bavarez şi p re şe d in
fiin d co n ce ntra tă o m a re p a r tele A ca d e m ie i de ştiin ţe din
te din in d u s tria grea a ţă rii, Bavaria, prof. dr. Robert Sauer,
legată de p u te rn ic u l bazin eco p rim a ru l qeneral al o raşulL
n o m ic al R u h ru lu l. El ocupă,
M ü n ch e n , Hans-Jochen V ogel.
de asemenea, un loc im p o rta n t
Vizita de lucru a tovarăşului | triale înfăptuite în v ia ţa p o litic ă a R.P. a G e r M in iş tri al R om âniei şi p rim u l
| Cu sarcinile semes-
★
Preşedintele C o n s iliu lu i
do
m a n ie i
La sosirea pe a e ro p o rtu l din
m inistru' ad-in te rim al landulvii
Dusseldorf, unde erau a rb o ra
te d ra p e le le celor două state, Bavaria au avut după-am ieză
i Oţelăria electrică preşedintele C o n s iliu lu i de o în tre v e d e re protocolară.
A p o i, p rim u l m in is tru
Ion
M in iş tri a fost în tîm p in a t şi sa G heorqhe M a u re r a fost in v i
| de la Hunedoara lu ta t co rd ia l de p rim u l m in is qeneral al M u n c h c m ilu i. Hans-
tatul dc onoare al p rim a ru lu i
tru al landului.
H e in z Kuhn.
N I C O L A E C E A U Ş E S C U ! | Io Combinotu! siderurgie ullim alo cut apoi o v iz ită p ro to c o la ră Jo ch e n Vogel.
Ion G h e org h e M a u re r a fă
C olectivul oţe lo rie i electrice de
Hurte*
fn
somptuoasa sală a pala
doara
a
|
eloborot
ieri
la C a n ce la ria landului, unde a
:
tono de o(el ip e o a l din preve-
tu lu i Prim ăriei Generale.
în
m in is tru al landului.
le m e ilru . Producţia de o(el elec-
j • denie de plan aferente acestui avut o în tre v e d e re cu p rim u l prezenţa se n a to rilo r m u n ic ip a
j Iric, re a liia lo intre 1 ianuarie fi In continuare. preşe d in te le lită ţii. p rim a ru l qeneral a rugat
j 23 Iunie q.c., re pre iin ta O cre j- C o n s iliu lu i de M in iş tri a avut pe preşedintele C o n s iliu lu i de
| te/e de p e ite 2.35 ori lo tâ de
| ; realizările din prim a jum ătate a o în liln ir © la „ K a r l- A r n o ld M in iş tr i al Rom âniei să trans
m ită p o p o ru lu i român, c o n d u -
Haus" cu re p re ze n ta n ţi ai v ie
trecui.
Această
creştere,
anului
in judeţele Teleorman şi Olt : j j ! ! fi elanul întregului colectiv da ţii e co n om ice din landul Re c ă to iîlo r săi. în a ltu l om agiu al
generală de inlro reo in funcţiune
cuptoore
in 1969 a celor două
nania de N o rd -W e s lfa lia .
In
lo c u ito rilo r capitalei Bavariei.
electrice de cile S0 tone, pune fi
Ion G h e org h e M a u re r a m u l
cu rsu l discuţiei, care s-a ca
strădania
mol m ult In evidenţă
ţu m it călduros p entru p rim ire a
la o ţe lo rie de a u tiliza c il mol
lu cru şl com p re h e nsiun e re c i
: î productiv c e p a c ilo ţllo de produc- ra c te riz a t p rin tr-u n s p irit de p lin ă de c o rd ia lita te $i a u ra t
< pie fl tim pul de lucru. procă, au fost abo rd a te pro- m u n ic ip a lită ţii m unchcnezo noi
A crescut substanţial aportul o- blem o ale d e z v o ltă rii re la ţiilo r pro q re se în în flo rire a m arelui
(e lo rllo r de Io cuptoarele elec-
Joi la amiază, un elicopleJ, laşl tim p sporesc şl p o s ib ilită pin ă la 5 000 kq p o ru m b b o a anim aliere. Eu consider că spre e xtin d e re a acestui sec trieo la aprovizionoreo uzinelor e co n om ice bilaterale. In in te oraş vest-germ an.
avînriu-1 la bord pc lo v a ră ş u l ţile de a liv ra mai m ulte p ro be la ha şi de 2 000 sau şi e fo rtu rile pc care le facem a tor, care anual adaugă în v e constructoare de mayini din ţară res m u tu a l fără b ariere a r t if i P ro g ra m u l zilei s-a încheiat
N ico la e Ceauşescu, îşi lua duse la fo n d u l de stat. De a peste 2 000 kq la floarea-soa cum — c h ia r în c o n d iţiile grele n itu l c o o p e ra tiv e i im p o rta n te ţ cu metal de co lita te carespuntâ- I ciale. insistîndu-se în mod cu un dinec.1 o fe rit în saloanele
zb o ru l de pe a e ro p o rtu l Bă ceea, doresc să vă fe licit pe relui. C o o p e ra to rii îşi declară pe care le-am avu t in lu n ile sume băneşti. | toare cerinţelor acestora. Au fost * | deosebit asupra unor m o d a li h o te lu lu i V ie rja h re s z e ite n .
o sim ilo ic in ultim o perioadă cinei
noasa. in d re p lîn d u -s e spre ju dum neavoastră, pe cei care au deschis „ in te n ţia " de a-i în mal şi Iunie d a to rită In u n d a ţii A n a liz în d u -ş i p o s ib ilită ţile ■ mărci noi de o ţe lu ri spociole cu * tăţi concrete de s tim ulare şi *
deţele T eleorm an şi O lt. Se in iţia t această acţiune, pe co- trece în rea liz ă ri pe cei de la lo r — ne v o r a|uta să în v in g e m do care dispun, c o o p e ra to rii caracteristici tchnico-calitative su- ; in te n s ific a re a c o o p eră rii In M in is tru l rom ân al co m e r
pleca t n lr- o nouă vizită de l u m un iş ll, c o m ite tu l judeţean de în tre p rin d e re a agricolă de stal. rapid aceste g re u tă ţi, să asig u şi-au su p lim en ta t an g ajam e n j > peiioare, destinate fa b rică rii in- - d ife rite d o m e n ii ale d e z v o ltă rii ţu lu i e xte rio r. C ornel Burtică,
sSoIa(iiIor de foraj Io mori adin- j
cru, a v in d ca p rin c ip a l o b ie c pa rtid , conducerea co o p e ra ti Deşi co o p era tiv a se p rofilează răm realizarea In în tre g im e * te le lu a te in iţia l în se cto ru l | eimi, arcurilor de maşini fi a ltor j in d u stria le . a avut la Bonn c o n v o rb iri cu
tiv cunoaşterea s ta d iu lu i în vei şl să vă urez la toţi să pe creşterea b o v in e lo r, nu-i p ro g ra m e lo r elaborate de ple zootehnic, h o tă rîn d să liv re z e | piese fi u tila je de in a llă re zii- i La amiază, p rim u l m in istru m in is tru l federal al econom iei.
care se află cam pania de re o b ţin e ţi succese şi mal m ari. este străină preocuparea lată nara din p rim ă va ră. Îm i e x p rim în plus 00 de tone de carne ] i len |o . O dotă cu creşterea fi di- î i al la n d u lu i Renania de N ord- K arl Schiller. Cu acest p rile j,
versiticareo producţiei de oţeluri
co lta re a păioaselor. A m c itit cu b u c u rie ch e m a de un alt sector a nim alier — speran(a că dum neavoastră, $i 2 000 hl lapte. | speciale, s-a asigurat fi sporirea i W e s tfa lia a o fe rit un dejun. au fost d is c u ta te p ro b le m e de
Îm pre u n ă cu secretarul qe- rea adresată de co o p e ra to rii şl creşterea si înqrăşarea p o rc i c o o p e ra to rii din Putinei, cît Şi T o v a ră ş u l N ic o la e Ceauşescu l eficienţei economice, fapt concre- j H einz K u h n si preşedintele Interes comun, tn s p iritu l dez-
neral al p a rtid u lu i, se aflau lu c ră to rii din a g ric u ltu ra j u lor. c e ila lţi c o o p era to ri din ju d e ţu l II felicită pe co o p e ra to ri p e n | tizat in reolizarea a 2 448 OGO lei ; C o n s iliu lu i de M in iş tri a| Rom â voltăriL pe mai departe a re
to v a ră ş ii G heorqhe Pană, V ir - d e ţu lu i dum neavoastră, tu tu ro r Revenind în discuţie p ro T eleorm an, vă v e ţi aduce din tru succesele o b ţin u te atU în ! • econom ii, in prim ele cinci luni i I niei au ro s tit toasturi, la ţiilo r econom ico d in tre Re
ale anului acesta.
qil T ro fin , lo s if Banc, precum co o p e ra to rilo r, ţă ră n im ii noas blema fo lo s irii inte n sive a p lin c o n trib u ţia la realizarea sectorul ce re a lie r cît şî în cel De la ora 14, Drcsedîntele publica Socialistă Rom ânia sl
şi A n q e lo M icu le scu, m in is tru l tre, prin care vă luaţi a n g a ja Pdmîntului, se cre la ru l qeneral şl depăşirea acestor program e. zootehnic, u rîn d u -le noi suc I T. L. C. Deva C o n s iliu lu i de M in iş tri al Republica Federală a G e rm a n i
a q ric u llu r ii şi s ilv ic u ltu r ii. m en tu l de a liv ra peste plan al p a rtid u lu i recom andă să nu în că o dată vă fe lic it pentru cese în a c tiv ita te a viito a re . României, Ion G he orq h e ei.
P rin tre
scrisoare adresată
re-
P rim u l .popas se face ia Ro o serie de produse, de a c o n răm înă nefolosită. în a doua rezultatele o b ţin u te în a c tiv i U rm ă to ru l popas s-a făcut dacţle i, conducerea Trustului de ' j
şiori de Vede. Pe p la to ul de trib u i in ie lu l acesia la d im i cu ltu ră , nici o palmă de teren tatea dumneavoastă. F elicit, de la S taţiunea e xp e rim e n tală a construcţii Hunedoora-Deva ne j
aterizare — un cîm p de la nuarea şî lich id a rea u rm ă rilo r degajat după recoltarea păioa- asemenea, c o n s iliu l de co n d u g ric o lă Caracal. face cunoscut că m uncitorii, teh- I
m arqinea o ra ş u lu i, aflat in c a la m ită ţilo r naturale, a g re u sclor. să se e xtindă c u ltu rile cere şl pe preşedinta coopera C o n d u c ă to rii de p a rlid şl de nicienil, m aiştrii fi inginerii de ] Lucrări de modernizare
fi-a u j
pe şantierele subordonate
im ediata v e cin ă tate a co ope tă ţilo r pro vo ca te de ele. Este de r m lo f i de toamnă, de le- tiv e i şi vă urez tu tu ro r m ulte stat sînt salutaţi la sosire de în d e p lin it sarcinile semestriale cu j
ra tiv e i a gricole de p ro d u cţie o chem are care c u p rin d e an qum e de toamnă, de p orum b succese în a c tivita tea d u m n e a d ire c to ru l s ta ţiu n ii, inq. C o n 6 zile înainte de termen.
O rganizarea superioară a pro- i
Roşiori — to varăşul N ic o la e ga ja m e n te m ob iliz a to a re şi d u fu ra je r, aceasla fiind s ingura voastră, m u ltă sănătate Şl le- stantin Bălan, care îi conduce ccsului de producţie fi o muri- ■ a producţiei de fontă
Ceauşescu este înlîm .pm at de pă cum cunosc eu ţărănim ea m o d a lita te de v a lo rific a re in r lc ire ” . pe oaspeţi p rin la n u rile e x p e c ii, folosirea mol ra ţion a lă a u- i
o m are m u lţim e de oam eni — din T eleorm an, sint convins tensivă a p ă m în tu lu i. de o b ţi rim e n ta le de c u ltu ri Irig a te ce lilo je lo r de construcţii fi a tim - ] In cadrul o c|lu n ilo r fl m ăsurilor întreprinse pentru dezvolta
cu
promovarea
cetăţeni ai oraşului, m u n c i că ele v o r ti realizate in în nere. de pe aceeaşi sup ra fa A răspuns, m u lţu m in d tn însumează în total circa 100 , | pului de lucru, metode moderne ! ! rea, m odernizarea fi ip o n re a eficie n ţe i producţiei de fontă, Io
Uzina „V ic to rio * C ă lin ou început |î le d e ifâ fo a iă im portante
succes a unor
to ri de pe şantierele în v e c in a tregim e. ţă de teren, a c it mai m u llo r n um ele c o o p e ra to rilo r, al ha. A ic i sînt In curs de e x i în procesul de ezecufie au per- j lucrări. Este vorbo de co n itru cţia a trei noi caupere pentru
te, ţărani co o p e ra to ri a fla ţi pe Această acţiune p a trio tic ă v a lo ri m ăsurabile în alim ente, com unei, pen tru onoarea ce p e rim e n ta re circa 80 de so j mls colectivelor de constructori 1 in că liire o aerului im u tla t in furnolul nr. 1. E iecuţia fi punerea
ogoare. demonstrează înalta co nştiinţă în furaje, in m a te rii prim e l i s-a lă cu t de a a iu r i de grîu, orz şi alte p la n din cadrul trustului să re a lita te ! în funcţiune a aeeitar In s ta la ţii vor perm ite ridlcarco considera
bilă a tem peraturii aerului insuflat in furnal ţi, pe a ce a ilă bază,
cetăţenească, s o lid a rita te a în te de cultură. O aspeţii sînt in în acest an o producţie in vo- j
Se afla acolo p rim u l secre pentru industrie. vea în m ijlo c u t lor pe secre loara de 120 m ilioane lei pre- : creflereo consumului de goz metan, reducerea consumului spe
tre g u lu i nostru popor care în fo rm a ţi că ce rc e tă to rii s ta ţiu dind in folosinţă 1 083 de opar- j cific de cocs, am eliorarea tuturor pora m ctrllor tehnologici fi eco
tar al C o m ite tu lu i judeţean La plecarea dc pe te rito riu l ta ru l qeneral al p a rtid u lu i,
aceste îm p re ju ră ri grele a răs n ii au o b ţin u t re z u lta te bune tamente. • nomici al furnalului nr. 1.
P.C.R., preşe d in te le C o n s iliu lu i co m u n e i Putinei, adresindu-se p e n lru în d em n u rile , sfaturile,
p o p u la r al ju d e ţu lu i, to va ră şu l puns cu h o tă rlre ch e m ă rii c o o p e ra to rilo r.’ care o va ţio na u ce le-au fost adresate, p re în a c tiv ita te a lor, s ta b ilin d
M a rin Drăqan, care, aducînd p a rtid u lu i. D a to rită acestei so uentru secretarul qeneral al şedintele cooperativei, in im o a p e n tru d ife rite zone cele mal
lid a rită ţi ’ am reuşii să facem bun e s o iu ri de g rîu şl orz,
un cuvin<t de bun sosit pe te p a rtid u lu i, p e n lru Partidul C o sa in g in e ră Ştofanin lonescu.
fa(ă g re u tă ţilo r, si trecem )a pre cu m şi cei m ai p ro d u c tiv i
r it o r iu l ju d e ţu lu i T eleorm an, m unist Român, pentru patria Survotăm ogo are le ju d e ţu lu i
recuperarea p ie rd e rilo r. Sin- h ib riz i de po ru m b .
înfăţişează lo v a ră ş u lu i N ic o la e noastră socialistă, tovarăşul Olt. care au o pondere Im p o r Organizarea şi conducerea
tem c o n vin şi că pop oru l n o s
Ceauşescu, şi c e lo rla lţi c o n d u N ic o la e Ceauşescu a spus : tantă in a g ric u ltu ra ţării. E li C o n d u c ă to rii de partid şl de
tru, u n it sub conducerea p a r t i
cători de p a rtid şi de stat, copterul, la b o rd u l căruia se slat se opresc în cîteva lo tu ri
d u lu i, va face ca încă fn a
p re o c u p ă rile actuale ale o rg a „ A m v iz ita t c u ltu rile din coo aflau to va ră şu l N i c o l a e experim entale, p rim in d e x p li
cest an să fie recuperate to a
nelor judeţene de p a rtid şi de p e ra tiva din com una Putinei. Ceauşescu şi c e ila lţi con d ucă caţii asupra c a ra c te ris tic ilo r a
te pie rd e rile , va asigura în d e
sTaA şi face o succintă e x p u Ne-a p o v e stii tovarăşa preşe to ri de p a rtid şi de stat, a te cestora. Un deosebit interes
p lin ire a p la n u lu i a tit în In d us
nere asupra p ro b le m e lo r le g a dintă despre rezultatele o b ţi rizează la m arq in e a com unei p re zin tă soiul de orz „C a ra ca l temeinică a procesului de
trie, cit şl în a g ric u ltu ră , rea-
le de cam pania de re co llare . nute de coop era tivă , despre Stoicăneşti. A f lin d de v iz ita 6", cum ît num esc specialiştii.
llzînd astlel p la n u l c in c in a l
Preşedintele c o o p e ra tiv e i a- s trăd a n iile c o o p e ra to rilo r de a se c re ta ru lu i general al p a rti A cest soi. re c o ltin d u -se mal
aciuai şl creînd totodată o
qricole Roşiori, A u re l D u m i- asigura o recoltă bogată. D o d u lu i pe aceste m eleaguri, devrem e, p e rm ite şi o a doua
bază bună pentru u rm ă to ru l
>escu, in v ită pe oaspeţi să resc să-mi e x p rim satisfacţia sule de săteni au v e n it în în* cultură. S ecretarul qeneral al
plan de cinci ani.
Viziteze sectorul zootehnic al p entru felul in care sint în tre lîm pinare. cu tra d iţio n a la pîi- p a rtid u lu i apreciază a c tiv ita
A m văzut că recoltele se tea o a m e n ilo r de Ştiinţă de extracţie-factori determinanţi
co o p era tiv e i. ţin u te c u ltu rile , p entru (aptul ne si sare, cu b u ch ete de
pre zln lă bine. D esigur, p e n lru aici, re c o m a n d în d u -ie să a c o r
T o v a ră şu l Nicolae Ceauşescu p o ru m b şl p entru c u ltu rile de că a tit p o ru m b u l cît şî iloarea- (lori. Ei scandează cu bucurie,
cere lă m u r ir i asupra c o s tu lu i soarelul sînt bine în tre ţin u te cu n e ţă rm u rită d r a g o s te : de în c o n tin u a re o a te n ţie de
toamnă mai treb u ie m un cit osebită c e rc e tă rilo r a g ric o le şl
lu c ră rii de am enajare a s a iv a încă, dar sînt co n v in s că toţi şl p ro m it dc pe acum o recoltă „Ceauşescu— P.C.R., Ceauşescu in tro d u c e rii re z u lta te lo ; b u n e
nelor în c o n s tru c ţie cu d esti c o o p era to rii, toţi lu c ră to rii din bună De asemenea, am văzut — P.C.R.". în practică, p e n tru a c o n trib u i
naţie m ix tă şi asupra e fic ie n a g ric u ltu ră nu-şi v o r p re c u c u ltu rile de q rîu şi de orz : C o n d u c ă to rii de p a rtid şi în felul acesta la p ro g re su l a-
tei econom ice a in v e s tiţiilo r, peţi e fo rtu rile p e n tru a obţine ne-au făcut o im presie bună. de stat sint salutaţi de to g r ic u llu r ii noa stre socialiste.
recom andînd q rijă şi c h ib z u recolte bune- V a treb u i să Ţ in să vă fe licit pentru felul va ră şu l C o n sta ntin Sandu, In încheierea v izite i, adre-
ială m axim ă pentru fiecare luăm ţoale m ăsurile spre a In care afi executat lu c ră rile şi p rim -se cre ta r al C o m ite tu lu i sîndu-se c e rc e tă to rilo r s ta ţiu M atu riz a tă , cu un c o le c tiv A s tfe l, în luna mai. din 24 zile rim ea şi co m p le x ita te a p ro
acţiune în tre p rin să. pentru însăm i nţ a Im ediat după s trîn - să vă urez să o b ţin e ţi recolte judeţean 01t al P.CR., pre- nii, care pe tot p arcursut v iz i a cărui om ogenitate a început lucrătoare, m ina şi-a în d e p li cesului do e xtra cţie , dc org a
ju s tific a re a econom ică a fie gerea o rz u lu i şi g r iu lu i şl a c il mai bogate. ş c d in lo le C o n s iliu lu i popular tei au salutat cu m ultă căl să sc prefigureze, m ina D îlja nit p la n u l în num ai 10 zile, nizarea ra ţio n a lă în flux a lu
cărui leu cheltuit. Tn ceea ce putea obţine pe suprafeţele Doresc, lo lo d a lă , să-mi e x judeţean dură pe se c re la ru l general at a în ce rca i $i a reuşit, în p a r in restul de 14 zile re a lizările c ru lui. dc folosirea cît mai
priveşte cîm pul, secretarm) qe- reinsăm in(ate p ro d u c ţii bune p rim satisfacţia p e n lru re z u lta Preşedintele c o o p e ra tive i a p a rtid u lu i, to va ră şu l N ic o la e te. să o b ţin ă în acest an rea s ilu in d u -s e sub n iv e lu l p la n i co m p le tă a ca p a c ită ţilo r de
neral al p a rtid u lu i este in f o r de p orum b şi de alte produse, tele pe care le-at 1 o b ţin u t - in g ric o le din Stoicăneşti. to v a Ceauşescu a s p u s : liz ă ri p rin care să se situeze ficat. Prim a decadă s-a în p ro d u c ţie şi a fo rţe i de m u n
mat că c u ltu rile s-au d e z v o l îndeosebi de legume, folosind sectorul zootehnic, sector pen răşul D u m ilru Tudose, in v ită la n iv e lu l m in elor cu p re s ti cheiat cu un plus dc 231 to că, pentru obţin ere a u n o r ra n
tat bine şi că se v o r ob ţin e in felul acesta mat Intensiv lru care, de asemenea, aveţi pe oaspeţi să viziteze la n u r i „M i-a făcut o deosebită p lă c e giu din V alea J iu lu i, C onsem ne, decada a doua cu un m i dam ente sporite, do asigura
recolte boqnle. Tn estim ări c i suprafeţele şi o b ţin în d creşte în c o n lin n a re bune perspective le dc qrîu din aoropiere. re să v izite z — deşi în tr-u n năm în acest sens sporul de nus de 4G4 tone, luna în c h c - rea unei m işcări ra ţio n a le a
frice accasla înseamnă : la rea p ro d u c ţie i pe total. la tă de a-l dezvolta. îm i e x p rim S ecretarul qeneral al p a rti tim p destul de scurt — cîmpu- 2 633 tone dc cărbune realizat indu-se totuşi cu un spor de m a te ria le lo r, a p ro d u s u lu i fi
qTÎu o p ro d u c ţie rea lizab ilă de de ce trebuie să Hm c o n speranţa că cooperativa, c o n dului, a p re ciin d re c o lle le mă rlle d u m neavoastră de e x p e ri peste plan in prim ele cinci 262 tone de cărbune, asaltul nit ctc.
3 000 kq la ha în loc de 2 200 ştienţi că in acest an ne aş ducerea ei, co m u n iş tii din ca noase şi c o n lrib u ţia specialiş luni. Nu pot fi trecute însă cu u ltim e lo r zile fiin d h o lă rîto r Iată pro b le m e le dc c o n d u
p la n ifica i Ia p o ru m b 3 200 kq teaptă o m uncă încordată. drul c o o p era tive i, C o m ite lu i tilo r din Staţiunea de la C a enţă, precum şl unele c u llu r i vederea rezu lta te le slabe p r i în acest sens. S ituaţia s-a re cere cu im p lic a ţii adînci asu
Ia ha rra liz a b ile fa|ă de 2 400 racal la crearea de noi so pe suprafeţe mai mari. In spe vin d p ro d u c tiv ita te a m uncii şi petat aidom a şi în cu rsu l lu n ii pra ritm ic ită ţii- $i nu putem
Eu vă fe lic it incâ o dată ju d e ţea n de pa rlid v o r da toa cial, Tni-a făcut o bună im
kq sarcină de plan. C o o p e ra ti iuri, recom andă c o o p e ra to rilo r b e n e ficiile , rămase în urm a iunie. spune că p re o c u p ă rile co n d u
pen tru m unca pe care aţi de tă atenţia rea lizării sa rc in ilo r presie (aptul că aţi realizat so
va s-a nnqajat să dea peste să aco rd e o deosebită atenţie p la n u lu i cu I3 kq pe post şi, U rm ă rin d aceste fapte, se c e rii m ineî D îlja nu sînt a x a
pus-o pină acum, p e n lru en ce le revin din p ro g ra m u l ela iu r i de orz şl de g rîu tim p u
plen la fo n du l de stal 400 to s trîn q e rii la tim p şi in cele respectiv, 800 000 lei. naşte desiqur întrebarea*: c a te pe aceste direcţii. In ace
tuziasm ul şi abnegaţia cu care borai de plenara C C. a! P C.R. rii cu p ro d u c ţii m a r i; de a lt
ne qrîu, 200 tone de porum b, mai bune c o n d iţii a p ro d u c ţi P rin tre cauzele care au qc- re s in t în u ltim ă instanţă c a u eaşi o rdine de idei am intesc
aţi răspuns chem ării p a rtid u lu i din prim ă va ra acestui an. După fel, aceste s o iu ri de g rîu le-am
100 tone cartofi. 20 tone c a r ei din acest an, p entru a e v i ncrat această stare de lu c ru ri zele care îm piedică desfăşura că procesul de p ro d u c ţie al
şi vă urez noi succese în ac cum cunoaşteţi, acest program văzut şi la Stoicăneşti. Se v e
ne. V e n itu l realizat de coope ta orice pierderi. necorespunzătoarc sub n iv e lu l rea norm ală, ritm ic ă a p ro ce m inei nu esle un proces c o m
tiv ita te a dum neavoastră. V a urm ăreşte să asigure creşte de că Ia staţiunea Caracal lu
ra to ri p entru o norm ă ziln ic ă c e rin ţe lo r şi at p o s ib ilită ţilo r sului de p ro d u cţie ? O prim ă plex. E xploatăm în prezent
doresc tu tu ro r m ultă sănătate rea in tr-u n r ilm rapid a p ro Se vizitează în c o n tin u a re crează un co le ctiv capabil de
de lu cru se va totaliza la 40 se num ără şi n e rU m ic ita ie a în constatare, a p a rţin în d in q in e - s tra tu rile 3 şi 5 prin metoda
şi m ultă fe ric ire ". d ucţiei anim aliere, ceea ce va sectorul zootehnic al coopera c e rce tă to ri şl m u n c ito ri care în-
lei. tiv e i care c u p rin d e 1 500 ta u d e p lin irii sa rc in ilo r de plan ru lu i O c ta v ia n $tefan, şeful a b a ta je lo r cam eră şi cMeva
duce a tit la creşterea v e n itu
T ov a ră ş u l N ic o la e Ceauşescu rine, tot a llte a p o rcin e şi I 200 ce îşi face s im ţită prezenţa s e rv ic iu lu i tehnologic al m i
îi felicită pe co o p era to ri pen C u v în tu l s e c re ta ru lu i gene r ilo r c o o p e ra to rilo r, ale ţă ră p in ă în cele mai ascunse nei este, credem , destul de e- RADU SELEJAN
ral al p a rtid u lu i a fost s u b li de oi. Răspunzind în tre b ă rilo r,
tru rezu lta te le bune obţinute, nim ii. cil şl la asigurarea în tre (Continuare In pag o 4-a) p u n c te de lu cru ale m inei. dîfice toa rc.
n ia t cu uvale, cu p u te rn ic e a gazdele arată că atenţia c o o
p e n tîu priceperea şi h ă rn ic ia In e x p lic a b ile apar flu c tu a ţii
plauze. T o |i cei prezenţi îşi gii p o p u la ţii cu carne şi produse p e ra to rilo r esle în d re p la tă „Esto ş tiu t că m od u l dc o r-
lo r şi Jc urează spor la m uncă le p riv in d c a n tită ţile de că r ţ qantzare şi conducere a p ro (Continuar* in pag a , 2-o)
şî rezultade si mai bune. m anifestă ataşam entul faţă de bune extrase z iln ic şi decada).
P artidul C om unist Român, ho- d ucţiei este determinat, dc m ă
Tn încheierea v iz ite i la Ro 7T
tărîrea dc a în fă p tu i neabătut
şiori de Vede secretarul q c -
neral al p a H id u lu i, adresîn- p o litica m a rx is l-lo n in is lă a yl mltinfial material şi uman al ¡udat ului
p a rtid u lu i nostru. în c h in a tă
du-se c e tă ţen ilo r care au v e Lucrările Comisiei
p ro p ă şirii Rom âniei, b unăstă
nit să-l salute, să-şi e x p rim e
rii p o p o ru lu i rom ân.
draqostea şi b u cu ria de a-1 a
Planînd din nou peste la
vea în m ijlo c u l ’lor. în o v a ţiile PE ŞANTIERELE REFACERII SI
n u ri, e lic o p te ru l sc îndreaptă juridice a Marii
p u te rn ic e ale m u lţim ii a spus:
spre Putinei.
.D oresc să vă adresez d u m La Putinei, la marqinea sa
neavoastră, tu tu ro r lo c u it o r i tu lu i, pe o şosea ce despică Adunări Naţionale
lo r ju d e ţu lu i Teleorm an, un două c u ltu ri, de o parte un
salut din partea C o m ite tu lu i cîm p de floare a -so are lu i. de
C entral al p a rtid u lu i, a C o n si cealaltă ufi cîm p de p o ru m b , Oamenii muncesc, refac, DINCOLO DE
La Palatul M a r ii A d u n ă ri to varăşul E m ilian N u te scu .
liu lu i de Stat şl a g u v e rn u lu i are loc, î n lr- o am biantă de
N a ţio n a le au avut loc şedinţe preşedintele T rib u n a lu lu i Su-
patrlet noastre. qeneroasă c ă ld u ră sufletească
de lu cru ale Com isiei ju r id i urem.
V iz ita în ju d e ţu l du m n e a şi p u te rn ic entuziasm , al d o i ce a M & rii A d u n ă ri N aţionale, M e m b rii com isie i au ascul RÁPIREA PRIMĂVERII
voastră are ca scop să vedem lea m om ent al itin e ra ru lu i. sub preşe d in ţia lo v a ră şu lu i tat expunerea la Proiectul de se ajută
cum au început lu c ră rile pen Ţ ăra n i cooperatori, in te le c prof. univ. T ra ia n Ionaşcu. leqe cu p riv ire la organizarea
tru s lrin g e rc a recoltei dc pă- tuali ai com unei, şcolari cu In faţa com isiei. tovarăşul şi funcţionarea cooperaţiei de
loase. In drum , am v iz ita t cravate roşii Iac s e cre ta ru lu i C onstantin Slătescu. secreta consum, prezentată de to v a „Z ile le trecute, cînd asupra sa lu lu i Bretea M urcşa n ă Nici n-am băgat dc scamă cinci a trecut primăvara.
co n s tru c ţiile zootehnice din qeneral al p a rtid u lu i o p r im i rul C o n s iliu lu i de Stat. a p re răşul D u m ilru Bej.in. preşedin s-au abătut ploi torenţiale, o mare parte din sat a fost in u n Paradoxal, natura care ne orinduieşte anotim purile ne-a
coop era tiva d u m neavoastră • re entuziastă, cu suflet des zentat o e x punere asupra u tele C o n s iliu lu i U n iu n ii Cen dată. M a jo rita te a caselor, g ră d in ilo r şi c u rţilo r erau sub răpit unul. Vom avea o prim ăvară mat puţin ? Sau una mai
m l-an făcut o im presie bună, chis, cu flori, cu urale. nor proiecte de legi pentru a trale a C o o p e ra tiv e lo r de C on apă- Dar oam enii satului n -a u dat nici un pas înapoi. Au m ult ?
mai cu seamă in g ră şă to rla de In tre secretarul qeneral al probarea decretelor cu p u le rc sum. sării, toţi ca unul in a ju to ru l fa m iliilo r ameninţate, au sal Oricum, vara a venit cu tot cc c al ei. Soare, viaţă, m ult
lăuraşi, rare dc acum a şi î n p a rtid u lu i. N icolae Ceauşescu. de leqe. emise de C o n s iliu l de Exam inarea acestor lu crări vat vite şi b u n uri m ateriale. F am ilia lui L iv iu Filipescu a optimism. Cinci vorbim de toate acestea nici nu nc dăm
ceput să livreze anim ale î ce şi preşedintele c o o p era tive i Stat în tre sesiuni. de către Com isia ju rid ic ă va fost evacuată urgent din calea apelor, cu a ju to ru l a u to seama întotdeauna că dincolo de cc înseamnă răpirea unei
lelalte c o n s tru cţii urm ează de aqricole dc p ro d u c ţie „23 A u - De asemenea, comisia a as continua în ca d ru l unor şe ca m io n u lu i C.A.P.. condus dc şoferul D avid Popa. A u (ost prim ăveri, avem dc-a face cu nişte resorturi umane de o
abia să livreze în v iilo r porci q u sl" din Putinei, inq. Ştefa- cultat Darea dc seamă asupra dinţe ulterioare. s p rijin ite şi fa m iliile lui M a x im Hui, A ro n And ricn , inestim abilă valoare socială. Luna mai, pe care o ştim de
îngrăşaţi. Considerăm că este nia lonescu, are loc un dialoq. a c tiv ită ţii T rib u n a lu lu i Suprem G heorqhe Pctcu, Petru Dan. David Ardelean, alo căror cind ne ştim Inimoasă, explozivă, gingaşă şi exuberantă, ni
un lucru bun ceea ce aţi fă econom ic în substanţa lui. dar pe anul 10CD prezenlată de (A qcrpres) case au fost inundate. In prezent, oam enii s a lu lu i Bretea s-a injăţişat anul acesta mai urită decît in cel mai u rii no
cut : trebuie să iolosim cit mai m ult decît uman. Penlru M ureşană muncesc cu p u teri sp o rilc să şlearqă grabnic u r iembrie, sălbatică şi feroce, haină, brutală şi străină. Specia
mai econom ic c o n stru cţiile , să că, în u ltim ă instanţă. fiind mele lăsate de ape". A m re d a t un pasaj din scrisoarea t r i liş tii spun că poate fi văzută o dată la o mie de ani aşa. Dar
asigurăm. în toate perioadele, v o rb a de muncă, de realizări, misă redacţiei de A n d re i Du». noi nu credeam ca mai să-şi mai îmbrace vreodată veşmin-
a lît iarna, cit şi vara, fo lo de p reocupări prezente şi dc Astăzi, 26 iunie, în ju jestăţilor Lor Im periale, GH. I. NEGREA tu l ăsta. A luat case, holde şi grădini, a străm utat oamenii,
sirea lo r intensivă, deoarece v iilo r , s-a v o rb it de oameni
pe această cale se reduc in care gîndesc şî acţionează, de rul orei 15, posturile şahinşahul M oham m ad C. ARMEANU
v e stiţiile . se creează co n d iţii oam eni care nu se lim itează noastre de radio şi te le Reza Pahlavi Aryam ehr
pentru creşterea pro d u cţie i a- la treapta atinsă, ci năzuiesc viziune vor transm ite so şi îm părăteasa Farah. (Continuare in pag.. a 2*a)
nim alicre, deci şi penlru spo — sen tim e n t nobil, um an — la sirea în C a p ita lă a M a- (Agerpres) (Continuare n ^pag. a 2:a)
rirea v e n itu rilo r cooperativei mai sus. tot mai sus.
şl ate co o p e ra to rilo r : în acc- Se estimează p ro d u c ţii de