Page 87 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 87
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4811 9 VINERI 26 IUNIE 197o
Vizita de lucru a tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU Miting de solidaritate Festivităţile comemorative O.N.U.
cu lupta poporului coreean respondentul Agerpres, Con se ţări. care, cu 25 de ani fn
SAN FRANCISCO 25 - Co
urmă. şi-au pus semnăturile pe
stantin Alcxandroaie, transmi exemplarul original al Cartei
In cadrul Lunii de solidari stăplnu) tă iii. V orbitorul a te : Joi la prînz, delegaţiile celor ONU, expus acum în clădirea
in judeţele Teleorman şi Olt ean. la Uzinele „G riviţa Roşie“ întreaga lume progresistă, iu b i au sosit la San Francisco pen boi. De asemenea, sînt prezenţi
memorială a veteranilor de răz
126 de state membre ale ONU
tate cu lupta poporului core
subliniat solidaritatea pe care
qeneral al
ONU.
secretarul
participa la festivităţile
tru a
joi
din Capitală a avut Joc,
toare de pace, o nutreşte fată
după-amiază. un miting orqa-
sfert de veac de la semnarea
externe şi totî
reprezentanţii
nizat de Consiliul National al de telurile nobile ale acestui prilejuite de îm plinirea unui U Thant, m iniştri ai afacerilor
popor.
Frontului U nităţii Socialiste. După ce a înfăţişat activita Cartei N aţiunilor Unite. permanenţi ai statelor membre
Comitetul municipal Bucureşti Delegaţia Republicii Socia ale ONU.
staţiunea dumneavoastră, cer le de producţie Scorniceşli, îi O mulţime compactă, sute şi tea depusă de oamenii mun
cetătorii el — au sarcini deo invită pe tovarăşul Nicolae sule de ţărani cooperatori ve al P.C.R. şi Liqa română dc cii din R P D. Coreeană in Sn- liste România este condusă do Festivităţile urmează să se
Urmare d i n p o g . l ) sebit de mari. Iml exprim con Ceauşescu şi pe ceilalţi con niţi cu mic cu mare, intrea- prietenie cu popoarele din tîiripinarea celui de-al 5-lea m inistrul afacerilor ^externe. încheie vineri seara cu un ban
Asia şi Africa.
vingerea că nu veţi rămîne ducători dc partid şi de stat qa suflare a satului, aşteaptă Congres al Partidului Muncii Corneliu Măncscu. care a fost chet oferit de Comitetul de
mai prejos decît al(i cercetă să viziteze ferma zootehnică. pe secretarul general al par Cu acest p rile j, a luat cu- pentru îndeplinirea şi depăşi invitat să parlicipe la celebra
făpluieşle. cii bune rezultate, tori, că veţi aduce o contri Dat în folosinţă abia Ia în tidului şi pe ceilalţi conducă vîntul Grigore Gorceaq, direc rea planului de 7 ani, vorbi- rea acestui important eveni pregătire în onoarea partici
politica partidului de dezvolta buţie preţioasă la înfăptuirea ceputul acestui an. complexul tori de partid şi de stat în fa torul tehnic al Uzinelor de u- toTul a m ulţum it călduros po ment internaţional şi in calita panţilor.
re a agriculturii noastre. Pen hotăririlor Congresului al X- de creştere a porcilor oferă ta căminului cultural, unde are lila j chimic „G rivita Roşie", porului român pentru s p riji tea sa de preşedinte al celei
tru rezultatele pe care le-a|i lea şi ale plenarei Comitetului imaqinea unei ferme moderne, loc un scurt miting. Inlim pi- care a înfăţişat lupta înde- nul material şi moral acordat de-a 22-a sesiuni a Adunării
obţinu! doresc sa vă iellcit nostru Central. în care creşterea şi dezvol nat cu puternice ovalii. cu lunqată şi grea dusă. în de poporului coreean alit în tim Generale a ONU.
din toată Inima, pe dumnea Vă urez Sncă o dată noi tarea animalelor se face după urări fierbinţi de prietenie şi cursul istoriei sale, de poporul pul războiului penlru elibera Printre participanţi se află
voastră pe directorul acestei succese Sn activitatea dumnea criterii ştiinţifice, asiqurînd o de înaltă preţuire. tovarăşul coreean îm potriva dominaţiei rea patriei, cit şi în perioada W ASHINGTON 25 (Aqer-
staţiuni, pe conducătorii gru voastră, multă sănălale şl fe mare productivitate şi eficien Nicolae Ceauşescu urcă în străine, pentru eliberare na reconstrucţiei. personalităţi politice din diver- pres) — Un număr de 282
pelor de cercetare ; vă urez ricire la toţi I’ tă economică. In prezent, com balconul clădirii împodobite ţională şi socială. Subliniind oameni dc şliinţă americani,
tuturor noi succese în activi plexul cuprinde peste I 500 de cu frumoase covoare popu riposta dîrză dată de poporul membri ai Academiei na
tatea viitoare Cîm.piilc întinse şi mănoase animale, din care 300 scroafe lare specifice locului. Ca niş coreean im perialiştilor ameri
ale O ltului lasă loc acum li cani care au dezlănţuit un răz ţionale de Ştiinţe, au semnat
Cunoaşteţi programul elabo nei zone de dealuri şi văi, în de prăsilă. te răsaduri de flori vii, tine Spania dislocă noi trupe o petiţie adresată preşedin
rat de Congresul al X Iea al care lanurile dc cereale se în In consens unanim cu m i re şi tineri din ansamblul fo l boi de agresiune. în urmă cu telui Nixon, prin care cer să
parlidiilui pentru dezvoltarea vecinează armonios cu coslişc lioanele de oameni ai muncii cloric însoţesc trecerea oaspe 20 de ani, victoria obţinută se pună capăt războiului
agriculturii Desigur, de (a cultívale cu vilă de vie. cu care. în urma grelelor încer ţilor. Din sute dc piepturi iz de acest neînfricat popor, el în Sahara Spaniolă dus de S.U.A. în Indochina.
a relevat că.
în lupta
sa
Congres şi pină acum s-au mai cări şi pierderi înregistrate de bucneşte ca un singur glas :
zăvoaie şi păşuni, cu livezi şi dreaptă, poporul coreean s-a ,.Noi. cei care semnăm a
majorai unele prevederi înscri grădini bógale. economia naţională de pe u r „Ceauşescu — Ceauşescu“ , bucurat de sprijinul şi solida EL-AIOUN 25 (Agerpres). — spaniole, care au doschis ioc cest document, se arată in
se în acest program, dar noi Elicopterul zboară pe dea ma inundaţiilor, şi-au supli „ P . C . R . A r c loc o impre ritatea poporului român, a A utorităţile spaniole au dis asupra participanţilor, s-a sol petiţie, cerem retragerea I-
considerăm că mai sini încă supra unor plaiuri de o marc mentat anqajamcnlele din a- sionantă manifestare a ataşa ţărilor socialiste, a tuturor po locat în Sahara Spaniolă alţi dat cu citeva zeci de morţi si medială a irupelor america
posibilităţi rle a obţine recol ccst an. cooperatorii din Scor mentului fată de politica în poarelor iubitoare de pace. 5 000 de soldaţi pentru a întări răniţi- ne din Cambodqia şi retra
te superioare, chiar lală de irumusete, frumuseţe neîntre niceşli au hotăril să contri ţeleaptă, clarvăzătoare, a par garnizoana m ilitară din aceas Trimiterea de TTOii soldaţi în gerea loiala a torţelor noas
aceste prevederi majorate Cu cută deci! de hărnicia oameni buie la refacerea economică a tidului, fa{ă de omul — fiu al A luat apoi cuvînlul amba tă colonie în urma incidente Sahara Spaniolă. manevrele tre armale din Indocluna in
lor. pentru că privirea distin
noaşteţi programele speciale tării printr-un nou anqaja- acestor meleaquri — care în sadorul R.P.D. Coreene la lor semnalate la 17 iunie. In unor importante unităţi ale tr-un inlerval de un an".
elaborate de plenara CC. din ge in şalele înşirate pe văi ca ment ce reprezintă un surplus truchipează în modul cel mai Bucureşti Kanq lăng Săp. care această zi. a avut loc o pu fiolei maritime militare, măsu Printre semnatari se altă 12
mărgelele, case noi şj traini
primăvara acestui an. pentru de 1.5 milioane Jei la valoarea inalt forfa şi consecventa a s-a referit la lupta neînfricată ternică maniiesta|ie anticolo rile adoplalc de guvernatorul laureaţi ai premiului Nobel
exlinderea irigaţiilor şi pentru ce. construcţii zootehnice, sai producţiei qlobalc pe 1970. A cestei politici, tovarăşul a poporului coreean, arătînd nialistă. în cadrul căreia popu m ilitar ol teritoriului îm potri şl doi foşti consilieri ştiin
vane. ferme, crescătorii — du
dezvoltarea zootehniei. Deşi rate trainic, cu mină de gos ceste anqajamente merq mină Nicolae Ceauşescu. că victoria istorică in războiul laţia locală a cerut lichidarea va populaţiei si refuzul auto ţifici prezidenţiali. Iniţia to rii
.staţiunii dumneavoastră nu-i podar. Sn mină cu ridicarea nivelu M itinqul este deschis de penlru eliberarea patriei a dominaţiei străine, orqanizarea rităţilor spaniole de a acorda petiţiei sînt profesorii uni
este specifică zootehnia, : red lui de trai al cooperatorilor Vasile Dărbulescu. preşedinte constituit o demonstraţie vie unui referendum conform re independenţă Saharei Spaniole versitari Georqe Pimental
toluşl că ea poale aduce o con Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu care în 1970 vor obţine 38 de le C.A.P. Scorniceşli r a vita lită ţii inepuizabile a de zoluţiei Adunării Generale a adaugă, după părerea obser şi Charles Morrey dc la Uni
tribuţie deosebită la crearea şi ceilalţi conducători de par lei noTina la ziua de muncă, Cred că sînt în asentimen mocraţiei populare, precum şi vatorilor politici, noi elemente versitatea din California.
solurilor de griu şi de alte tid şi de stat iac un ultim cu 4 lei mai mult fată de a tul dumneavoastră să m ulţu a poporului coreean, devenit O.N.U. Intervenţia trupelor
popas la Scorniceşli. comună de tensiune în evoluţia situa
plante rezistente, cu randa nul trecut. mim din suflet tovarăşului se
ment bun la irigaţii, cu produc marc. întinsă, alcătuită din 14 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cretar general penLru această ţiei din Sahara Spaniolă.
ţii mari. soiuri care să permilă sale şi numărînd peste 10 000 discută îndelung cu preşedin vizită şi să ne angajăm că
de locuitori. C U R I E
o recoltare timpurie — după tele şi cu alţi membri ai coo vom lucra in aşa lei îneît să
cil mi s-a spus — şi să dea Are I .c o primire emoţio perativei. se interesează în ducem mai departe succesele
posibilitate de a obţine şi nantă. plină de căldură, ova deaproape dc stadiul lucrări noastre, să întărim cooperati Afac asupra poziţiilor israeliene
cultura a doua Dorim ca ur ţiile şi urările de bun venit lor de întreţinere a cu ltu ri va noastră dc producţie. să Noul priin-ininistru al Ma la Haqa intr-o vizită oficială.
mătorii cinci ani să însemne nu mai contenesc minute în lor. dă indicaţii preţioase în muncim astfel ineît să apli rii Britanii. Edvvard Heath, a In cursul vizitei. Tepavat va de pe teritoriul sirian
pentru agricultura noastră anii şir. Pionieri şi elevi, tinere şi legătură cu dezvoltarea secto căm in bune conditiunî ho- procedat miercuri seara la avea convorbiri cu ministrul
tineri îmbrăc-ati ir superbe rului zootehnic şi a celorlalte tăririle partidului nostru drag.
unor transformări radicale, din completarea guvernului con afacerilor externe al Olandei.
costume populare oferă înal ramuri de producţie agricolă. In aplauzele puternice ale blindatelor, artileriei şi aviatici
Detaşamente ale armatei
si
ţoale punctele de vedere. In ţilor oaspeţi buchete dc flori Se vizi loază apoi zona pe m ulţim ii, in ovaţiile celor pre servator, numind 38 dc mi Joseph Luns. in probleme p ri riene, susţinute de blindale si israeliene nu a împiedicat for
realizarea acestor programe, Apoi, Vasile Barbulescu. pre troliferă din marginea comu zenţi, ia cuvînlul tovarăşul niştri şj subsecretari dc stat. vind relaţiile bilaterale. Vor artilerie, au traversat miercuri maţiunile siriene să-şi îndepli
cercetarea ştiinţifică — deci şl şedintele cooperativei agrico- nei. Nicolae Ceauşescu. Anterior, premierul britanic ii examinate şi uncie aspecte linia de încetare a focului, a- nească misiunea, după care
desemnase alţi 39 de m iniştri. ale situaţiei din Europa, Asia
Urinează să mai fie. alese pa de sud-csl şi Orientul Apro lacînd poziţii, instalaţii şi o- s-au reîntors Ia bazele lor.
tru personalităţi. însărcinate piat. bicclivo ale armatei israeliene Alaccl asupra poziţiilor isra
cu menţinerea legăturii ♦ O * amplasate pe teritoriul sirian eliene a fost cnnlîrmat olicial
C u vîn ta re a tovarăşului între guvern al Si Partidului I.a Belgrad, a sosit Paul Golan, a declarat la Damasc la Tel A viv de către un nur-
ocupat de aceasta — înălţim ile
qnipul
lălor de cuvînt.. Totodată. H a
parlamentar
conservator şi un ofiţer Drank. secretar de stal în M i un purtător m ilî'ar de cuvînt. menţionat că blindatele israc-
al C urţii regale. Aceştia nisterul Afacerilor Externe al LI a adăugat că intervenţia liene au lansat un contraatac.
sini consideraţi membri ai R. E. a Germaniei. El va avea
N IC O L A E C E A U Ş E S C U guvernului, deşi nu ocupă convorbiri cu Anton Vraluşa.
posturi ministeriale.
Astfel,
tociiilor al secretarului de stal
guvernul Heath va cuprinde
al
32 de membri, dintre care pentru afacerile externe li Situaţia din Cipru „a început
Iugoslaviei, cu privire la
numai 18 fac parte din ca nele probleme bilaterale si u
binetul propriu-zis. Fostul gu
la m itingul de la Scorniceşti vern laburist, prezidai de internaţionale care prezintă să se atenueze*
interes penlru cele două |ări.
Harold VVilson, cuprindea 100
membri.
NICOSIA 25 (Agerpres). - vom acţiona energic sub di
♦ O * Preşedintele Nixon a primit
întrebări
ferite forme pentru"a face <3
Răspunzind unor
Dragi tovarăşi, voie de o muncă mal intensă aceste greutăţi, vom dovedi că rii poporului î dar nu uităm miercuri la Casa Albă pe Ge> re ¡-au fost adresate de zia eşueze orice încercare de lo-
Ambasadorii
Doresc în primul rind să a din partea specialiştilor, a tu naţiunea socialistă română de nici un moment că pentru a Franţei, M arii la ONU ai lard Smith, şeful delegaţiei rişti. preşedintele C iprului, ar losire in scopuri agresive a
Britanii,
dresez luluror locuitorilor ju turor lucrătorilor şi coopera 2J milioane de oameni este obţine succese cit mai mari pe U.ft.S.S. şi S.U.A. s-au reunit americane la convorbirile so- hiepiscopul Malcarios, a decla bazelor britanice din Cipru".
deţului Olt. -- şi deci şi lo torilor din agricultură. Aceas in stare — ca de aiitea o ii această linie, trebuie să dez din nou miercuri penlru a vieto-americane de Ia Vicna rat că situaţia din insulă, pi Preşedintele cipriot şi-a ex
cuitorilor comunei Scorniceşli ta presupune să ne îngrijim pină acum — să facă adevă voltăm o largă colaborare cii penlru limitarea armelor stra nă de curînd extrem de încor primai. pe de altă parte, opti
— un salut călduros din par ca o suprafaţă mai mare să fie rate minuni, să biruie orice toate ţările socialiste, cu toate continua discuţiile, cu privire tegice. Casa Al bă nu a dez dată. „a început -să sc atenue mismul in ce priveşte menţi
tea Com ilelulul Central al Însămin|a1ă in cultura a doua. greută(i, să devină toi mai pu popoarele lum ii, in condiţiile la o reglementare paşnică a văluit conţinuli.l discuţiilor ze si esle in prezent mai pu nerea legalităţii în insulă, a-
partidului, a Consiliului de cu porumb, cu plante de nu ternică, mai iniloriloare. (A- unei politici de pace şi coope conflictului din Orientul A- dintre preşedinte şl Smith. dăuqînd că quvernu! său va
rare internaţională. De aceea,
propial, pe baza recomandă
Stat şi a guvernului patriei treţ, o i legume. De pe acum plauzc puternice, urale. se chiar in aceste condi|iuni gre Geraid Smith s-a înlîlu it. ţin emeninlâloarc“ - acţiona cu toată holărirea în
noastre socialiste (Aplauze pu sînt cooperative care au tre scandează ..Ceauşescu — le. Comitetul nostru Central, rilor rezoluţiei Consiliului dc di' asemenea. eu membrii fn co pnvcştc poziţia Ci cazul unei eventuale încercări
ternice. urate). cut Ia realizarea acestor sar ( causescu" |. Securitate din noiembrie 1967. „Comisiei de verificare" a prului lată de bazele militare dc lovitură de stat, care ar
cini ; in felul acesta, prin re Cunosc bine pe locuitorii ju guvernul tării au continuat să Reuniunea a durai trei orc.
Aşa cum am spus şi în ju zultatele ob|inule din cultura a ducă o politică externă activă, Viitoarea înlîlriire va a Consi'iului naţional al secu engleze din insulă, preşedin urmări instaurarea unui reqia*
delui Teleorman, vizita de as deţului OU. iar pe cel din Scor rităţii. condusă de Hcnry Kis-
doua, vom putea compensa niceşli ii cunosc şi mai bine. am continuat să avem întâl vea loc la reşedinţa ambasa tele Makarios a spus : „Noi de dictatură.
tăzi e consacrată în liln irii cu pierderile pe care le-am sufe niri, să vizităm alte ţări, să dorului sovietic, la data de I sinqer, consilier principal al --------------------- V
oamenii muncii şi cu ţăranii Sînt convins că nici ei nu vor preşedintelui pentru proble
rit datorită inundaţiilor. Este, fi mai prejos decît ceilalţi ce primim vizitele conducătorilor iulie a.c.
cooperatori pentru a vedea mele externe.
desigur, nevoi»? de un efort tăţeni ai patriei noastre, că altor state, sau altor partide, * © *
cum au începui şl se desfăşoa deosebii, dar cu toţii cunoaş vor munci cu abnegaţie şi vor — contribuind în felul acesta
ră lucrările de strîngere a re teţi că întregul nostru popor, conlribm cu toţii la realizarea la întărirea colaborării şl coo La Dar-es-Salaam a inceput
coltei. In judeţul Olt, am vizi şi in primul rind clasa mun programului stabilit rle partid perării cu ţările socialiste, cu procesul Intentat unui qrup ! Agenţia cehoslovacă de
tat cooperativa Stoicăncşli. citoare, ţărănimea, intelectua şi guvern (Aplauze prelungite, toate statele lum ii, prin aceas de persoane acuzate de ten • presă CTK anunţă : Pre-
Sta|liinca experimentală Cara litatea — şl-au unit eforturi se scandează ..Ceauşescu — ta noi nc-am adus. fotodală. tativă de răsturnare a actua [ şedinţele R S. Cehoslo-
cal şi cooperativa din Scornl- le, au venii fn ajutorul regiu Ceauşescu" |. contribuţia (a realizarea unei lului guvern şi de asasinare | vace, l.udwiq Svoboda,
teşli Am putut constata cu nilor calamitate şi au reuşii politici de securitate în Euro a preşedintelui Julius Nye-
satisfacţie ră ţăranii coopera să limiteze efectele inundaţii Avem in judeţul Olt o or pa, a unui climat dc pace şi rere. Printre acuzaţi fiqurea- j l-a eliberat pe A. Dubcek
tori, oamenii muncii din agri lor. să recupereze în mare mă ganizaţie de partid bună. De de cooperare în lume. (Aplau ză şi (ostul ministru de ex j din funcţia de ambasa-
cultură — atit cel din judeţul sură pagubele suicrite in in altfel, şi in anii ilegalităţii am ze puternice, urale. se scan terne. Oslcar Kambona. care j dor a R.S.C. in Turcia şl
Olt cil şi cei din alle jude dustrie. De aceea, noi facem avut aici o bună organizaţie dează „P.C R. — P.C.R.“ ). Iată se află in exil la Londra. In j l-a trecui intr-o altă
ţe ale (¿rit — au depus in a apet (a cooperatori, la ţărăni de partid. O cunosc nu din au% de ce şl în viilor, conlinuind actul de acuzare se arală că } muncă.
cest an o muncă bună. Recol me, la lo(i lucrătorii şi specia zile. ci din faptul că in anii politica de edificare a socia în perioada martie 1968 — j Potrivit aceleiaşi aqen-
tele de griu se prezintă bine liştii din agricultură să se ală '35-'36 am lucrai în această lismului in patria noastră, octombrie 1969. inculpaţii au j (ii, preşedintele R.S.C. a
la Sloicăneşti şi la Staţiunea ture clasei muncitoare, să legiune pe linie de partid şl de luptînd pentru a face ca viata complotat împotriva guvernu ş revocai pc O ldrith Ccr-
experimentală din Caracal am muncească cu holărire spre a tinerel. Cunosc că şi alunei poporului român să devină tot lui şi au fost finanţaţi de j nik. |a cererea acestuia,
constatat că recolta de orz putea ca încă în anul acesta comuniştii au răspuns cu cin mai inimoasă, mai îmbelşuqa- către Oslcar Kambona j din funcţia de mlnistru-
trece de 3 000 kg la hectar, iar să recuperăm pierderile, să a ste năzuinţelor poporului, s-au lă. vom acţiona consecvent j preşedinte al Com itelulul
cea de griu este şi ea de c ir sigurăm îndeplinirea planului aliat in primele rinduri ale în pentru dezvoltarea colaborării | penlru dezvoltarea teii
ca 3 000 kg la hectar — ceea şl să punem astfel o bază tra i deplinirii sarcinilor ce le-au şi cooperării cil toate |ărilo Secretarul de stat pentru : nică şi construcţii capl-
ce reprezintă un rezultat foar nică planului pentru urm ătorii fost stabilite atunci de Corni- socialiste, cu loate popoarele afacerile externe al Iugosla : laie. VIETNAMUL DE SUD. — In foto : O unitote a Forţelor de
letu) Central — de a conduce
te bun Desigur, aici în Scor cinci ani. dezvoltării economiei lupta maselor împotriva torţe lumi). Vom face totul penlru viei. M lrko Tepavat, a sosii Eliberare pe şoseaua nr. 9 Khe Sanh a adus inamicului mari
niceşti n-a început încă recol naţionale, în flo ririi patriei lor reacţionare, pentru o poli a contribui la promovarea li pierderi.
tatul griului şi nici al orzu noastre socialiste. (Aplauze tică democratică, de pace. de nei politici de pace şi coope
lui Se pare că recolta va fi puternice, prelungite). făurire a bunăstării poporului. rare, bazate pe deplina egali
ceva mai mică dc 3 000 kg la Sînt oameni, in străinătate, Organizaţia dc partid din ju tate in drepturi intre na|tuni,
hectar, dar lotuşi ea va ti pro care şi-au pus întrebarea : Cil deţul Olt este astăzi o organi pe respectul suveranităţii şl Luptele din
babil o recoltă bună. Trebuie timp îi va trebui României ca zaţie puternică, cu un Comitet independenţei naţionale, con Ajutoare de peste hotare
să spunem că în această par să-şi revină de pe urma aces judeţean puternic, are ca prim- vinşi că numaî aceste princi
te a ţării — cu toate condiţiu- tor calamităţi naturale ? Doi esc secretar şi preşedinte de Con pii pot asigura progresul ome
nile climalice nefavorabile din să adresez m ulţum iri acelor siliu popular judeţean un vechi n irii, victoria socialismului şl
toamnă şi din primăvara aces state şi popoare — alit ţărilor activist de partid, din ilegali comunismului in lume (Aplau Cambodgia
tui an — vom obţine o recol socialiste cit şi ţărilor nesocia- tate — şi face lotul pentru a ze. urale, se scandează Anton Schfoqcf. secretar ge kat Sahaini au făcut donaţii deka Im port" din Hamburg,
tă bună la griu şi în general liste — care ne-au acordat a înfăptui Directivele Comitetu „Ceauşescu — Ceauşescu", neral al Crucii Roşii din R.F, care însumează 550 dolari. „Lauprecht G ottfried" din Bre /
la păloase. Vom avea probabil jutorul lor spre a învinge greu- lui Central al partidului. (A „P.C.R. - P.C.R/'). a Germaniei, oaspete al ţării Instituţii şi cetăţeni din men şi „Edelstahl W itten" cite PNOM PENH 25 (Ager-
o recoltă bună la porumb şi la Iă|11e Dar se pare că mai sînt plauze puternice, se scandea Doresc, în încheiere, să a noastre, a făcuţ o vizita la R. D. Germană au oferit pentru 5 000 mărci fiecare. Dc aseme pres). — In regiunile o stili
culturile de toamnă Dc ase oameni caro nu au inţeles ce ză ,.PC:R. — P.C.R."). dresez lulu ro r locuitorilor din Crucea Roşie Română şi a în refacerea regiunilor calamitate nea, firma „Ştefan Spernalh" tăţilor m ilitare din Cambod-
menea, cu toate greutăţile pro este în stare să facă poporul acest judeţ, celor din comuna muiat, cu acest prilej, un cec suma de 8 500 mărci. dm München a donat 2 000 qia. agenţiile de presă sem
vocate de seceta din toamnă român — popor care, o dală In aceste zile — sau mai bi Scorniceşli, cele mal bune u in valoare de 300 000 mărci ca Organizaţia „O rdinul Cava mărci, jar firmele „Kubon ü nalează. pe de o parte, a
şi de inundaţiile din primă cu trecerea la construcţia so ne zis in aceste săptâmini — rări de noi succese, de sănă ajutor din partea or<^niza|iei lerilor de Malta" din Franţa Sagncr" — München, „Schlutter
vara acestui an, datorită mă cialismului, a devenii stăpin s-a văzul mai mult ca orirînd tate şl fericire. Doresc, de a sale, pentru reqiunilc sinistrate. a acqrdat un nou ajutor con- u Maak" şi „Heinz Lorenz" — tacuri succesive lansate de
forţele de rezistenţă
popu
surilor luate de parltd şi gu deplin pe destinele sale şi es cil e de strâns unit întregul semenea, organizaţiei de par Din partea Semilunii Roşii stînd din 1 450 kg medicamente Hamburq cite 1 000 mărci fie
vern. muncii specialiştilor din te hotăril să învingă ori:e popor în jurul partidului, cu tid, Comitetului judeţean de Algeriene au fost expediate şi îmbrăcăminte. care. Firmele hamburgheze lară îm potriva trupelor ad
agricultură şi inlregii ţărănimi qreută|i. să asigure înflorirea cit entuziasm şi cil cită holă partid. Consiliului popular ju spre România 1 000 dc pături. Din R. F. a Germaniei, firma m inistraţiei generalului Lon
cooperatiste, există toate con rire urmează el cuvînlul par deţean să obţină lot mai m ul Firma „G alileo" din Florenla ..Holz H enkel’’ din Gottingcn ..Hartmann u Popp" şî „Dr. Noi şi a unilăţilor militare
d iţiile să recuperăm pierderile României socialiste, libere Şi tidului, înfăptuieşte politica le realizări în înfăptuirea ho- a comunicat, prin dl. Bruno di a donat suma de 10000 m ărci; W imcrs" au oierii în total 1 000 americano-saigoneze, iar pe
suferite de pe urma calamită independente. {Aplauze puter lui în care vede împlinirea lă ririlo r Congresului al X-lea Lella, că va contribui ta re firma „Rulând Josef" din Kae- mărci. cie altă parte o intensificare
ţilor. să asigurăm recolte bu nice. urato. so scandează propriilor sale năzuinţe şi pro al partidului şi a hotăririlor în ultim a vreme a otacuriloi
priul său viitor, viitorul socia facerea utilajelor livrate pentru sel 6 000 mărci, iar firmele „E- (Agerpres) aeriene ale aviaţiei ameri
ne care să asigure aprovizio „P.C.R. — P C.R."). list şi comunist al patriei noas plenarelor Comitetului Cen sectorul textil din cadrul in cane asupra poziţiilor deţi-
narea populaţiei, realizarea Desigur am avut şi avem în tre. (Aplauze puternice). tral privind dezvollarea pa dustriei noastre uşoare. In a nu-te de patrioţi. M iercuri
prevederilor planului pe anul că unele greutăţi datorită a- Desigur, tovarăşi, ne ocu triei noastre socialiste. Vă do cest scop va trim ite trei specia transmite aqcnţia UPL uni
1970 Desigur, pentru aceasta costor condiţii climatice nefa păm şi ne vom ocupa in pri resc la to(i multă sănătate şl lişti caro vor acorda asistenţă tăţi ale forţelor populare de
trebuie să depunem ceva mai vorabile, calamităţilor naturale. mul rind rle dezvollarea con multă lericire. (A.plauze pu 'clinică gratuită pe timp de rezistenţă au încercuit Kom-
mulle elorlurl dccil ar li tre- Dar noi vom învinge mull mai strucţiei socialiste din ţara ternice. urale. se scandează două sâptămîni. patru camio pong Speu. important nod fe
\uiil in mori normal ; este nc repede decît îşi închipuie mulţi noastră, de ridichea bunăstă- „Ceauşescu — Ceauşescu"). nete „Fiat-850" şi va suporta
cheltuielile de ambalaj şi roviar din apropierea oraşu
transport pină la frontiera ita lui Pnom Penh. încercuirea
* * * *
liană pentru toate livrările dc acestei localităţi asigură fo r
piese care vor avea loc pină la
In încheierea m itingului ia Comitetului judo(ean de par primăvară de pe urma i n u n ririi cu cave ţărănimea coope 13 mai 1971. fn acelaşi timp sa ţelor populare de rezistenţă
ruvînlul tovarăşul Constantin tid. al Consiliului popular ju- daţiilor. pentru a îi şi- noi ratistă. alături de ceilalţi oa lariaţii firmei vor depune, pen poziţii ofensive in direcţia
Sandu, prim -srcrelar al Co rlcţran. in numele inlregii su printre judeţele dc frunte ale meni ai muncii din patria tru fondul de ajutorare a reqiu- a trei oraşe situate în jurul
mitetului judeţean de partid flu ri a judeţului nostru, şi îl tării. noastră, depune eforturi înze nilor sinistrate din România, capitalei cambodqiene şi po
Olt, care 3 spus ■ asiqur că vom face totul pen ★ cite pentru refacerea econo contravaloarea unei orc de sibilitatea unui atac direct a
Acest nvimiMU emollonanl. tru n traduce in viată Direc mică a tării, pentru îndeplini muncă din salariul lor.
această sărbătoare pentru co tivele Congresului al X-lea al Vizila dc lucru a tovarăşu rea cu succes a sarcinilor e- A lte firme italiene „C olorifi- supra acesteia. Un purtător
muni Scorniceşli din judelui Partidului Comunist Român. lui Nicolae Ceauşescu in ju eonomice din acest. an. u lti cio Romer SPA and Decor- de cuvînt de la Pnom Penh
Olt va rămîne scrisa în isto Asigurăm conducerea partidu deţele Teleorman şi OH a mul an al actualului plan cin Ilai ia“. ..Romil al", „Ravennate" a declarat că mai multe uni
ria noastră. Celui mai credin lui şi no tovarăşul Nicolae constituit o nouă şi puternică cinal pentru continua înflorire şi echipajul navei ..Triton Ma tăţi ale regimului Lon Noi
cios fiu al judeţului nostru şi Ceauşescu personal că vom manifestare a coeziunii dc ne a României socialiste. ris". sosită în portul Constanţa,
al tării întregi tovarăşului face mai mult deci! credeam zdruncinat dintre partid Şi po precum şî dr. Nino Rossaro au fost retrase la Pnom
Nicolae Ceauşescu ii m ulţu ră sînlcm in stare să facem, por. o vibrantei expresie a dra N. POPESCU BOGDANEŞTI din M ilano au făcut donaţii Penh după luptele violente
mesc din suflet pentru aceas că vom folosi toate rezervele gostei faţă de conducătorul PAUL DIACONESCU totaljzînd 525 000 lire italiene. care s-au desfăşurat la Prek
tă vizita in numele dumnea pentru a micşora pagubele pe partidului şi stalului nostru, Din Iran, firma ..The Oiv- Tamcak. situat la numai 18
voastră, al tuturor, în numele care le-am avut în această o mărturie elocventă a hotă- MIRCEA S. IONESCU rang Co” şi cetăţeanul Sher-
km de capitala kluncră.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, sir. Dr. Pelru Groza, nr. 35. Telefoane: 12317 şl 11275, Tioarul I Intreorîndflreo ooliqroficâ Deva.
44065