Page 9 - Drumul_socialismului_1970_06

* O T / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / A ’/ / * W W / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / W / / / / / / / / / / '
V w
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI-VA!

| Q Vizita tovarăşului Emil !

§
| Bodnaraş în R.P.D.Coreeană j
c
| B Doliu naţional în Peru j

I B „Mexic 70" f
I I
| gg Curier, Atlas

| ___________________________________________
ANUL XXII. Nr. 4792 JOI 4 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

IIHIŢI, FERM HDT»BiTI, i FHIIMTt CB C0MÜHISTII MÂSURI DE PRIMĂ ÎNSEMNĂTATE PENTRU DEZVOLTAREA

POTENŢIALULUI ZOOTEHNIC, STIMULAREA PRODUCÂTORI-
OAMENII MUNCII HUNEDORENI

LOR Şl ÎMBUNĂTĂŢIREA APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI
În lătu r a u r m ăr ile c a la m i-

Angajamente ferme pentru
TĂŢILOR, IŞI SPORESC
fa creşte renta­

ANGAJAMENTELE livrarea suplimentară de
bilitatea fermei

Ioachim MOGA animale şi produse către stat

prîm-socretor al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. U nitatea noastră a suferit pagube tnsemnate dc pe urma
Inu nda ţiilo r, fiin d afectat sim ţito r poten(lalul său de produc­
ţie. Pentru a dim inua efectul p ie rd e rilo r suferite, sim ţim din In toate cele 57 de comune aduce şî pe această cale par­ 1970 cu cel puţin 150 capăt»
C alam ităţile naturale au -lo­ Cu toate măsurile, acţiunile term ocentralele Paroşen! si plin s p rijin u l pa rtid u lu i $î statului. In acest sens o deosebită ale judeţului Hunedoara, re­ tea de contribuţie la înlăturarea bovine.
urmărilor calam ităţilor şi asigu­
centa hotârîre a conducerii par­
vit şi o parte a ju d e ţu lu i H u­ Si e fo rtu rile depuse, puhoiul M in tia — precum $i şantierele, sem nificaţie prezintă adoptarea recentelor h o tă rîri privind rarea progresului economic al Ţăranii cooperatori şi indivi­
nedoara. In .la ta pe rico lului de ape a provocat pagube se­ sînt amplasate In alte zone acordarea de ajutoare u n ită ţilo r calam itate si îm bunătăţirea tidului şi guvernului privind duali din comuna Bâiţa s-au
deosebit de qrav $i im inent al rioase în Judeţ. Pe întreaga $1. din fericire, n-avi fost afec­ p re tu rilo r de cum părare a anim alelor sl produselor anim aliere. stimularea dezvoltării zootehniei, patriei, ne angajăm să sporim angajat să livreze peste contrac­
in u n d a ţiilo r pe întreaga vele luncă a M ureşului, de Ia in ­ tate direct de calam ilăti. In ­ H o lărirea C om itetului E xecutiv al C C. al P.C.R. ş| a C onsiliu­ a fost prim ită cu un larg şi in acest an efectivele de anim a­ tele iniţiale 18 tone carne bovi­
a M ureşului din judeţul nos­ trare la Ieşirea din ju de ţ, o direct însă efectul revărsării lu i de M in iş tri p rivin d îm bunătăţirea p re tu rilo r de cum părare justificat interes. In adunările le ale C.A.P. cu 130 bovine, 230 ne şi 100 hl lapte, iar cei din
tru, C om itetul judeţean de suprafaţă de circa .'<00 km p a apelor s-a resim lît şi aici. în ­ a anim alelor şl produselor anim aliere constituie o plrgh le de activului comitetelor comunale porci şi 1 200 oi fată de cele comuna Boşorod au hotârît să
partid a desfăşurat ample $i fost com plet acoperită de ape, treruperea şi dezorganizarea stim ulare şl cointeresare a fiecărei cooperative agricole In de partid, aproape 350 de pre­ planificate şi să livrăm supli­ suplimenteze contractele cu 5
energice acţiuni pentru a pre­ fiind înecate 17 000 hectare vrem elnică a transp ortului fe­ ridicarea în tre g ii ellclenţe a ferm elor zootehnice. şedinţi, ingineri şi brigadieri din mentar statului 35 capete de ti­ capete bovine adulte, 15 tineret
veni si dim inua efectul d istru ­ de teren agricol. Revărsarea ro via r a provocat serioase d i­ Ca efect al aplică rii acestei h o tă rîri, v e n itu rile suplim en­ C.A.P., ţărani cooperatori şi cu neret bovin şi alte produse ani­ bovin, 100 ovine, 100 hl lapte şi
gător ol apelor. A u fost con­ a afectai total sau pa rţial 19 fic u ltă ţi în aprovizionarea cu tare ale ferm ei zootehnice cu gestiune economică Internă dc gospodărie individuală şi-au maliere in valoare de 180 000 lei 1 000 kg lină. De asemenea,
centrate In toate zonele p e ri- lo ca lită ţi si o parte a m unicîJ m aterii prime si cocs a un ită­ la C .AP. Deva vo r creşte cu circa 150 000 lei. Num ai pe exprimat deplina satisfacţie şi - se spune în telegrama Com i­ ţăranii cu gospodării individuale
clila te asemenea forte umane p lu lu l Deva, inundlnd un nu­ ţilo r siderurgice si In liv ra ­ seama ob ţine rii v iţe ilo r de la ju n ln c lle aflate la prim a fătarc adeziune faţă de ansamblul mă­ tetului comunal de partid Sarmi- de pe raza comunei Tomeştl
şi m ijloace tehnice, in c it am măr de 2 300 case, precum si vom Incasa peste 21 000 lei. La aceasta se mal adaugă faptul surilor adoptate prin hotârîre, au zegetusa. s-au angajat să livreze către
izb utit In tr-u n răstim p foarte 20 obiective social-culturale. rea m etalului spre uzinele că vom beneficia de procurarea a o serie de u tila je şl ma­ adresat telegrame C.C. al P.C.R., „Cetăţenii comunei noastre - stat în acest an 100 capete
scurt să evacuăm si să scoa­ De asemenea, au fost Inundate consum atoare din tară, a de­ teriale de construcţii destinate d e zvo ltă rii sectorului zooteh­ tovarăşului Nieolae Ceauşeseu, se arată în telegrama Com itetu­ bovine adulte, 420 tineret bovin,
din
reglat flu x u l cărbunelui
tem în afara oricărui pericol şl paralizate total unele u n i­ nic care sînt degrevate de im pozit. prin care se angajează să nu lui comunal de partid Rîbîţa -
12 000 oameni, un num ăr de tăţi industriale, sectoare si Valea J iu lu i spre Term ocen­ Pentru a răspunde cit mal bine sa rcinilor şl cerinţelor precupeţească nici un efort pen­ au primit hotârîrea cu deosebi­ 300 oi şi 110 miei.
64 000 animale, cantităţi con­ secţii productive, depozite din trala M in tia sl olt! beneficiari. puse în f a (a crescătorilor de animate, ne vom strădui să tru a contribui la satisfacerea cit tă satisfacţie. Pentru a contribui Asemenea angajamente au fost
siderabile de bunuri m ateria­ Deva şi Dia sl altele. Ceea ce, sub întinderea a­ ridicăm permanent gradul de renta bilitate a ferm ei zooteh­ mai deplină a cerinţelor eresem- fa o mai bună aprovizionare a luate şi d* către cooperativele
le. D atorită acestor măsuri, în Consecinţele’ in u n d a ţiilo r pelor a fost doar un peisaj de­ nice, să sporim sim ţito r efectivele proprietate obştească şl de ale populaţiei şi nevoilor de pieţei si industrie? cu oroduse
jude ţu l nostru au fost com.plet le-a re sim ţit şl. din păcale, zolant. vio len t de în tristă to r, ca n tită ţile de produse livra te la fondul de stat, con tribu ind progres ale agriculturii, ale in- animaliere, ne-am reanallzat po­ agricole şi ţăranii cooperatori şi
a căpătat — pe măsura re tra ­
evitate pierd erile de v ie ţi o- încă le mal resim te Întreaga gerii în v o lb u ră rilo r de ape — astfel la Îm bunătăţirea ap ro vizio n ă rii populaţiei cu carne, lapte treqii noastre economii. sibilităţile şî am ajuns la con­ individuali din comunele Bor,
menestl $1 a fost foarte mic econom ie a ju d e ţu lu i. Toate dim ensiunile unor stricăciuni St alte produse de origine anim ală. Ferm convinşi de justeţea ho- cluzia că putem să suplimentăm Romos, Lâpugiu, Şoirnuş, Toteşti,
num ărul anim alelor pierdute. m arile în tre p rin d e ri — C om bi­ târirii şi din dorinţa de a ne contractele cu statul pe anul Brăniica şi altele.
natul siderurgic Hunedoara. Medie veterinar NICOLAE BRAICA
Uzina „V ic to ria " Călan, m ine­ şeful fermei zootehnice de la C.A.P. Deva
(Articol opAr ut In iln /u l le din Valea Jiu lu i, Poiana (Continuare frv'pog.: a 2*o)
,,Seintela* nr. 9444) Ruscăl, din M u n ţii Apuseni, Abundentă
Contracte suplimen­ Din gospodăria
• * de produse
tare pentru livrarea ajutătoare livrăm H otărtrea p a rtid u lu i şi
m mai străbătut o dată
întreg uf poienii al material şi uman al judeţului A acest drum. In urmă cu de animale 6 bovine statului de a stim ula m ări­
12 ani, am călătorit pe
rea elective lor de animale,
malurile Mureşului, de la To- C om uniştii, ţăran ii coope­ Am luat cunoştinţă cu pentru obţinerea unor pro ­
pliţa (a Arad. Am văzut M ure­ ra to ri şl to ţi crescătorii de deosebită satisfacţie dc Ho- d u cţii sporite de carne şl
şul şi in munţii Harghitei, de animale din comuna Riu de lă riie a C o m itetului E xecutiv produse anim aliere se În ­
unde ¡şi începe drumul prin M o ri au p rim it cu un viu al C.C. al P.C.R. şi a gu­ scrie organic In cadrul mă­
lume. Călătoria pe malul M u­ Interes m ăsurile preconiza­ vern ului p rivin d îm bunătă­ s u rilo r adoptate de Congre­
reşului a fost, atunci, o desfă­ te de conducerea p a rtid u lu i ţirea p re ţu rilo r dc cumpă­ sul al X -lea de a dezvolta
tare. Rămăsesem cu sentimentul, şl statului nostru In vede­ rare a anim alelor şi produ­ zootehnia.
aproape evlavios, că tot ce rea stim u lă rii de zvo ltă rii selor anim aliere. In noile Acordarea de p re tu ri spo­
este atins şi se află In preajma zootehniei şl îm bun ătăţirii măsuri adoptate, la fel ca rite, avantajoase, producă­
In fiecare unitate acestui nu trăieşte o perpetuă ap ro vizio n ă rii populaţiei cu tură. văd g rija şi atenţia cu rarea Unor p re tu ri cu amă­
to ţi lu c ră to rii din a g ric u l­
to rilo r, Îm preună cu m ajo­
binecuvintare. Am văzut valea
produse anim aliere.
care partidul se
nuntul, vo r asigura pe pla­
preocupă
Dczbătind cu
Mureşului intre Toplita şi Re­
m ult simţ
ghin. Şi-am rămas cu imaginea dc răspundere sarcinile ce de dezvoltarea unuia din tă o abundenţă de produse,
vor hnpulslona In perspec­
sectoarele de bază ale ag ri­
revin o rg a n iza ţiilo r dc par­
unui ţinut tulburător. Coline şi
economică - un poieni de un verde sălbatic, tid din cooperativele a g ri­ c u ltu rii — zootehnia. tivă creşterea continuă,
can tita tivă
Stim ulentele ce se acor­
şl calitativă a
cole de pe raza comunei In
negre păduri de brad, case
din blrne, acoperişuri de şin­ legătură cu sporirea apor­ dă crescătorilor de anim ale sortim entelor ce vo r H puse
«Ii*
tu lu i lo r la ridicarea
drilă, parfum de fin şi răşină... clenţei sectorului zootehnic, prin recenta hotărîre m-au Ia dispoziţia oam enilor
volum spGrit de bene N-am să pot uita. Am văzut adunarea a ctivu lu i dc partid tatăl meu, să ne sporim e- strădania necontenită, cău­
m uncii pentru consum.
determ inat ca, îm preună cu
Recenta hotărîre reflectă
Re-
apoi valea Mureşului între
la
fo rlu rlle şl con tribu ţia
din comună a h o tă rit
ca,
pe baza p o s ib ilită ţilo r exis­ m ărirea fondului centralizat tarea perm anentă de a ne
tente, cele 3 u n ită ţi coope­ de produse al statului. Ca asigura un nivel dc trai tot
ficii suplimentare Pe Mureş, suplim entare pentru liv ra ­ urm are, pînă la s iirş ltu l a- mat bun. Ne vom In te n sifi­
ratiste să încheie contracte
noaslre
in
e fo rtu rile
ca
nulul din gospodăria noas­
rea de animale In valoare
capete tineret bovin îng ră­
nalelor. pentru a răspuode
de 120 900 lei. tră ajutătoare vom liv ra 5 muncă, pe platform ele fu r­
Economia na(lona!ă, angajată trn economia naţională, atft şat şi o bovină adultă cu cinste g r ijii pe care ne-o
MIRCEA URSU
cu toate resursele sale la fina­ de necesare, mal ales acum preşedintele Consiliului ION GRUIA poartă partidul.
lizarea cin cin a lu lu i actual şl clnd tara a trecut prin greana popular comunal cooperator GH. DUMURIU
pregătirea celor mal bune con­ încercare a revă rsării apelor. după valul Riu de Mori din satul Vilcefe, sudor la secţia I furnale
d iţii de trecere Ia înfăptuirea
Totodată, beneficiile mal m ari comuna Bretea Română din C.S, Hunedoara
program ului cin cin a lu lu i urm ă­
tor, este supusă acum unor se materializează şl la n ive lu l
m ari so licită ri suplim entare. În tre p rin d e rilo r In p o sib ilită ţi
Lichidarea gra velor daune p ri­ sporite de acum ulări de fon­ negru, un val
cinuite de calam ităţi, refacerea duri suplim entare pentru dez­ Furajele — strinse la timp şi
po tenţia lu lui Ind ustrial ş| a g ri­
voltarea Şl m odernizare« pro­
col distrus sau deteriorat de ducţiei şl stim ularea m aterială
Inundaţii, Impun cheltuirea u­ i v • •
nor uriaşe fon duri m ateriale a tu tu ro r salariaţilor. ai regeneram
şt băneşti. Participarea colecti­ Desigur, cele arătate înseamnă
velor din în tre p rin d e ri la acest m ult. Depăşirea planului de be­ fără pierderi!
efort general de refacere tre ­ ne ficii pe total ju de ţ este Insă
buie să fie totală, atft pe pla­ şl mal rem arcabilă cu cit de­
nul sp o ririi can titative a pro­ păşirea producţiei globale este, ghin şi Tg. Mureş şî ţin minte
du cţiei c it şl din pu nctul de ve­ în procenle, mal mică decît cea lunca fără sfirşit unde se râs- In acest an. mal m ult ca ori- vinţa re co ltă rii n u tre ţu rilo r a- hectar com parativ cu efectua­
dere al creşterii eficientei eco­ fâţau la soare frunzele mari ale cînd, In faţa lu c ră to rilo r din m lntim că se detaşează Inte­ rea coasei tn faza dc în flo rire
nomice, Îndeosebi a vo lu m u lu i DAN POPE5CU sfeclei de zahăr. O seară, de a g ricu ltură se pune sarcina ca resul m anifestat de cooperato­ a plantelor, acest plus echl-
de beneficii. Bătălia pentru suplimentarea producţiei se desfăşoară in­ fapt o noapte, am văzut cum îşi toate resursele dc iu raje să fie rii din O răştlc, Jeledinţi, Piş-
tens şi în „am fiteatrul" de piatră ol minei Teliuc, Aici forţele şi culege oraşul Tg. Mureş răcoa­ valînd cu necesarul pentru rea­
In lre p rln d e rlle şl celelalte u- toate mijloacele tehnice şi umane sint mobilizate la realizarea rea din undele riuluî al cărui nu­ strinse şl gospodărite cu m axi­ chlnţl şl alte un ităţi, unde lizarea a peste 2 000 1 lapte.
n ltă tl economice hunedorene unei producţii sporite de minereu de fier. me îl poartă. De la Tg. Mureş mă chibzuinţă. Necesitatea or­ prim a coasă la lucerna s-a te r­ Iată un calcul care îndeamnă
pornesc la înfăptuirea acestor [Continuore in pag, ú 2-o) la Luduş am văzut satele în­ ganizării tem einice a acestei m inat sau se apropie de sllrşlt. la re fle cţii şi mai ales la in iţie ­
sarcini de pe baze solide atlt Foto : V. AZUGEANU toarse spre apă cu întreaga acţiuni — considerată ca un lac- Există Insă. din păcate, un rea de măsuri cncrqice al căror
in ceea ce priveşte Indicato­ for fiinţă. La Cuci am muscat tor chele în realizarea şl de­ mare num ăr de u n ită ţi coopera­ rezultat să se concretizeze în
rii ca n tita tivi cit şl sub aspec­ din cea mai dulce fubeniţâ. păşirea in d ica to rilo r de plan tn tiste fn care nu s-a întreprins asigurarea unei puternice ba­
menea, trebuie remarcată do­ IN PRIMELE RlNDlRI ALE am văzut cum se leagănă în zootehnie — este determ inată coase sînt aproape ne glijabile. lanţe furajere In flecare u n i­
tul rea liză rii planului şl anga­
nici o măsură sau unde rea­
De la Luduş la Alba lulia
efectuarea prim ei
liză rile la
de faptul că balanţa furajeră
tate agricolă.
jam entelor la beneficii. De ase­
Din datele existente la
D i­
vărsarea
apelor, In Judeţut
rinţa a numeroase colective de apele Mureşului umbra unei a fost serios afectată de re ­ Asemenea situa ţii se tntllnesc recţia agricolă judeţeană reiese
a perfecţiona tot mal m ult acti­ vechi istorii. Iar de la Alba nostru fiind com prom isă recol­ la C.A.P. Romoşel, V aldel, Ba- că pînă acum lucerna s-a recol­
vitatea economică, astlet ca lulia la Deva, mergînd din sat ta de n u tre ţu ri de pe 830 hec­ t(z, S trelslngeorgln, Bretea tat de pe mai puţin de 25 la sulă
plnă la finele acestui an să MARELUI EFORT in sat şi trecind cu brudina de tare ocupate cu trllo lie n e şl S trelulul ş.a. De rem arcat că din suprafaţa stabilită, iar la
suplim enteze volum ul benefi­ pe un mal pe altul, nu mă mai 1 300 hectare de fin a ţu rl natura­ deficienţele se localizează toc­ trifo i şl fîn aţurîle de luncă ac­
c iilo r peste angajam entele In i­ săturam de linişte, de priveliş­ le, ceea ce echivalează cu o mai fn acele u n ită ţi care an ţiunea se află abia tn faza de
ţiale. Pe ansamblu] econom ici tea unor bogate aşezări ome­ cantitate de furaje necesară de an Înregistrează slabe re ­ început. Este cit se poate de
ju de ţu lui, aceste ho tă rîri colec­ V or trebui m ulte şi m ari e­ toţi oamenii au holăvU să-şi sit, m iercuri, tovarăşul A do lf neşti şi de cîntece. o b ţin e rii a peste 10 000 hl zultate fn creşterea efe ctivelo r evident că o asemenea situ a ­
tive se concretizează în peste fo rtu ri pentru a ajunge acolo îmbunătăţească angajamentele Druker, directoru l Uzinei „V ic ­ „Mureşule, apă lină, lapte. şi a producţiei anim aliere. ţie nu reflectă altceva decît n
31 m ilioane Ici beneficii în unde ne aflam la începutul pentru ca, prin realizarea lor, toria " Călan. Avem această Cîn'te bea de dor i-alină...*. Pentru a acoperi d e ficitu l de Deşi conducerile cooperati­ serioasă doză dc neglijentă sl
plus faţă de angajam entul a­ lu i mai, lună ce şi-a in crustai să contribuie la dim inuarea certitudine pentru că ne cu­ Cc straniu sună acum acest furaje şl a asigura o bună hră- velor şl cadrele tehnice cunosc pasivitate dtn partea unor con­
n ii al Iniţia l. Cum se m a te ria li­ adine zilele nefaste în mintea uriaşelor pierderi. Era prim ul noaştem colectivul, capacita­ cîntec I nire a anim alelor pe perioada bine tehnologiile ce se cer a p li­ duceri dc unîtăti şi cadre teh­
zează efo rtu rile In această d i­ şl in inim a poporului. Va mai colectiv dintre un ită ţile indus­ tea şi forţa lui de m obilizare. Cine şi-ar fi putut imagina de stabulafle, o rg a n iza ţiilo r de cate pentru a obţine nu tre ţu ri nice. care au lăsat asim ilarea
recţie ? curge m ultă sudoare şi vor triale ale jude ţu lui, care, in a­ că cel mai liniştit dintre riurile partid, conducerilor C.A.P,, ca­ bogate In proteine, acestea ne­ bazei furajere la periferia pre­
Din capul locului se remarcă mai trece m ulte nopţi albe cele 2i)e, se angaja cu efo rtu ri Eu lucrez cu acest colectiv de ce pornesc din Carpaţi poate drelor tehnice din u n ităţi, tu tu ­ glijează In mod nepermis o r­ ocupărilor de sezon. Acum .
15 am şi ştiu. aşadar, cu cine
faptul că m ajoritatea u n ită­ pînă cînd economia tă rii va noi pe fro n tu l m uncii de refa­ pornesc la drum. fi şi atit de prăpăstios ? O ror cooperatorilor, le revine ganizarea acţiu n ii de recoltare, cînd se depun e lo rtu ri deose­
ţilo r industriale au plan de be­ reintra pe făgaşul norm aliză­ cere. Entuziasm ul comun era — In îm p re ju ră rile în care actualitate brutală m-a purtat datoria să se preocupe cu o uscare şl conservare a fu ra je ­ bite pentru refacerea potenţia­
neficii Ceea ce înseamnă că rii. Dar va sosi acel ceas mai înscris în cifre im presionante. din nou pe malurile lui. Cînd deosebită răspundere de strîn- lor, fapt ce Influenţează ne- lu lu i productiv al a a rlcu ltu rii,
ne aflam nici nu puteam ac­
în judeţ avem dc-a lace cu în ­ degrabă decît s-ar crede pen­ Vom nota doar una. Aceea ţiona altfel — spunea tova ră­ am ajuns la Reghin, Mureşul nerea la tim p şi fără pierderi qaltv soarta producţiei anim a­ in clusiv a) zootehniei, se cere
treprind eri bine consolidate, tu tru că oamenii anului '70. răs- care relevă noua creştere a va­ şul loan M. Popa, secretarul se resorbise in albia lui din a întreg ii can tităţi de nu tre ţu ri liere. O im agine suqeslivă a­ ca în flecare cooperativă a g ri­
o producţie eficientă si de punzind ca o armată d iscip li­ lo rii producţiei marfă : 8 m i­ totdeauna, co şi cum nimic nu existente atit de pe suprafeţele supra p ie rd e rilo r determ inate colă să tle m obilizaţi to ţi coo­
com itetului de partid pe uzi­ s-ar fi intîmplat. Dar se Intim-
mare necesitate socială. Pe lo ­ nată la îndem nurile şi chema­ lioane lei. nă. $i am p o rnit la drum a- cultivate cit şi de pe pajiştile dc întîrzlerea cositului la lu- peratorii, cu întreaga lor capa­
ia l Judeţ, planul dc beneficii a rea pa rtidu lui, s-an angajat cu Au trecui de atunci zile naturale. In cooperativele aqrî- cernă ne-o oferă urm ătoarea
MIHAI CARANFIL constatare reieşită din expe­ citate $1 putere de muncă, la
fost depăşit în prim ele patru întreaga fiin ţă pe frontu l m un­ pline, în care efo rtu l şi ener­ IUC1A IICIU cole prima recoltă dc furaie a
luni cu peste 47 m ilioane Ici cii de refacere. gia m un citorilor n-au găsit li­ anului trebuie strinsă qrabnic rienţa practică a crescătorilor executarea tn mod exem plar a
Aceasta înseamnă date fiind lira in p rim e le /¡le ale cala­ mite. de pe 3 810 hectare cultivate de animale. In cazul reco ltării lu c ră rilo r agricole, la slrînge-
destinaţiile beneficiului, o cotă m ită ţii cînd în secţii ca şi in — Cînd ne-am asumat sar­ (Continuo*« în pag. a 2-a) cu trifo i si lucerna şl 31 700 luceruei în faza dc îm bobodre rea fără nici o pierdere a pro­
sporită de valoare vărsată la com itetul de direcţie al Uzinei cini noi. am avut certitudinea hectare fin a ţu ri. se asigură o cantitate mai ducţiei de Iuraje.
buget, acum ulări mai mari pen- „V ic to ria " Călan, com uniştii, rea liză rii lor — ne-a m ă rtu ri­ Ca un aspect pozitiv în p ri­ mare cu 200-300 kq proteină )a