Page 91 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 91
A Delegaţia parlamentară
încheierea vizitei preşedintelui M E M O R A N D U M U L
română îşi continuă ATLAS
guvernelor ţărilor participante la Tratatul
Consiliului de Miniştri de la Varşovia privind unele probleme actuale vizita în Suedia
STOC KHO LM 26 — T rim isul producţiei este destinată expor 12 TRILIOANE MC
GAZE NATURALE
ale pregătirii şi convocării Conferinţei special Aqerpres N icolae Io- tulu i. Prospecţiunile efectuate
nescu transm ite : In continua
Cu p rile ju l cnui dineu oferit
al României, pentru securitate şi cooperare în Europa parlam entare române conduse în onoarea dcleqaliei M.A.N., de geo.oqi sovietici au
rea vizite i pe care o întrep rind
aus la concluzia că rezei-
in Suedia, m em brii dcleqatiei
preşedintele C o nsiliu lui orăşc-
veie de gaze noturole de
pe teritoriul U R S.S. se ri
La 21—22 iunie a c„ a avui vorabil. Se m anifestă înţele- creării co n d iţiilo r celor mai de preşedintele M arii A dunări ncs. Roii Dahlslrom . a prezen dică la peste 12 trilioane
tai oaspeţilor cileva date de
loc io Budapesta consfătuirea qerc la|ă de faptul că convo prielnice in vederea dezbate Naţionale, Ştefan Voitcc. au a spre istoria K irunoi, localitate metri cubi. O parte o teri
m in iş trilo r afacerilor externe carea conferinţei nu trebuie rii problem elor corespunzătoa vut p rile ju l să cunoască unele apărută pe harta Suediei în toriului ţării nu a fost încă
Ion Gheurghe Maurer, ai statelor participante la Tra pusă in dependenţă de nici o re la conlerinta qeneral-euro- aspecte ale de zvoltă rii indus cărei destin esle in disoluhil le- studiată din acest punct
urmă cu numai 70 de ani şi al
peană şi in interesul
exam i
condiţie prealabilă.
triale a acestei ţări,
tatul de la Varşovia.
Cu acest p rile j a fost adop In m ulte ţări este îm părtă nării e líd a n te şi ncîn tîrzia te Sosind la Kiruna. localitate qal de exploatarea m inieră din de vedere, iur cercetarea
tat un memorandum care a şită părerea că succesul p ri a problem elor p rivin d reduce situată dincolo de Cercul po apropiere. K iruna deţine re unor zăcăminte de gaze
fost adus la cunoştinţa tu tu mei conferinţe qeneral-europe rea to rtelo r armate străine, a lar. oaspeţii rom âni au vizitat cordul dc cel mai întins oraş noturole, in special din
ror guvernelor statelor intere ne — preqălirea, organizarea ceastă problemă ar putea fi secţia m inieră Lkab — eca mai din lume, suprafaţa sa fiind de Siberio, este in curs de
in R.F. a Germaniei sate. şi desfăşurarea căreia trebuie dezhălută in organul care se mare exploatare subterană de 1 30(1 kilo m e tri pă lra li la o erea specialiştilor există
desfăşurare. După apreci
propune a fi creat la confe
Publicăm mai jos textul me
co n tribu ţiei
să fie rezultatul
m inereu de fier din lume. Pro
m orandum ului, tu tu ro r ţa rilo r interesate — ar rinţa qeneral-enropeană sau ducţia — a precizat inginerul populaţie de numai 30 000 de suficiente temeiuri să se
un
lor iiilo ri. CI este toiodală
G uvernul Republicii Popu deschide calea spre exam ina in tr-u n alt cadru acceptabil şef al Lkab. A. W inlhor, care tm porlan! rcnl.ru turistic, fiind creadă că spre sfîrşitul a
lare Bulgaria, R epublicii So rea. in continuare, in comun, statelor interesate. î-a în lim p in a t pe m em brii de m n o s ru l şi sub denum irea de cestui deceniu rezervele
cialiste Cehoslovace. Republi a ailor probleme europene, In afară de acestea ele con legaţiei române — se ridică la de gaze alr ţării se vor
României a subliniat că p rim i cii Democrate Germane, Repu îndeosebi problem ele creării sideră că ar putea fi extins 2H m ilioane tone minereu. Do ..oraşul soarelui de miezul dubla.
rea caldă cu care a lost in- b lic ii Populare Polone. Repu unui sistem train ic de secu cadrul celui de-al doilea imnul n o p ţii" datorită la piu lu î că În
B tim pina l în Bavaria, ca şi in b licii Socialiste România Re rita te europeană. In legătură al o rd in ii de zi, propus la tate cu m ijloace tehnice dintre lu n ilr dc vară aici, soarele INSTITUTUL CĂRŢII
toate celelalte oraşe şi lan p u b licii Populare Ungare, U cu aceasta ar li utilă organi Praqa. prin includerea unor cele mai modeme care au asi nu apune nicindală. Io acest oo, Institutul
duri vizitate, con sliluie o m ăi- niun ii Republicilor Sovietice zarea unei serii de conferin prevederi ru lcri loare la dez qurat dublarea p ro d u ctivită ţii Joi. delegaţia parlamentară
In continuare prim ul m inis lu ric a sentim entelor de stimă Socialiste consideră necesar ţe qeneral-europene şi crea voltarea le qâ tn rilo r culturale. m u m ii în u ltim ii zece ani m i mmână a vizitat o aşezare de cărţii din Cuba va edito
tru român a vizita i şantierul ce caracterizează re la ţiile d in rea unui organism corespunză In felul acesta, la co n lcrin - nele de la K iruna sînl re n u m it laponi, sosind În seara acele 15 milioane de volume de
com plexului olim pic Hin M ün tre cele două state ; lotoriată să aducă ,1a cunoştinţa guver tor al tu tu ro r ţă rilo r in te re la qencral-europennă ar putea pentru calilatca deosebită a literatură de toate dome
chen — unde va avea loc O oaspetele român a m ulţum it nelor interesate considerentele sate în problem ele securităţii li supuse exam inării urm ătoa zăcăm intelor de minereu de iaşi zile. pe calea acrului, la niile, adică de 15 ori mai
care, după părerea lor. ar răs
lim piada din 1972 — şi M uzeul pentru aju to ru l acordai, ex punde intereselor p re g ă tirii şi şi cooperării în Europa. rele problem e ' fier. Cea mai mare parte a G otleborq. multe cărţi decit s-au ti
de vînăloare- A poi, preşedin presie vie a sp iritu lu i de so li convocării C onferinţei pentru C ontinuă exam inarea pro — cu p riv ire la înfăptuirea părit în Cuba in 1969. 70
tele C o nsiliu lui de M in iş tri al daritate umană. securitate şi cooperare în Eu blem elor privind con ţinu tu l securităţii europene şi renun la sută din tomurile de li
U o m A n j e I, Ion Gheorqhe După-amiază, preşedintele ropa. a c tiv ită ţii conferinţei qeneral- ţarea la folosirea forţei sau a- teratură tehnică au fost
M aurer, a participat la un de C o nsiliu lui de M in iştri. Ion Ele observă cu satisfacţie europene, precum si a ord in ii m enintării cu folosirea ei în RO M A 2G — C orespondentul Agerprcs, N icolac oferite gratuit studenţilor
jun o ficial o ie rii în onoarea Gheorqhe M aurer, a părăsit că In cursul con sultă rilo r bi şi ei de zi. Cele două puncte re la ţiile m utuale dintre statele Piticea, transm ite : La Roma a sosit o delegaţie a P a r şi elevilor.
sa de către prim ul m inistru M ünchenul. îndreptîndu-se spre m u ltilate ra le şi al schim bului propuse la Praqa pentru or din Europa *, tid u lu i C om unist Francez, condusă de Georges M a r Institutul cărţii a luat
al la nd ulu i Bavaria. Alfons palrie. de păreri a avut loc o apro dinea de zi a conferinţei co — cu p riv ire la lărqirea le chais. secretar general a d ju n ct al P.C.F. fiinţă încă din primii ani
Goppel. După trecerea în revistă a g ă tu rilo r com erciale econo A avut loc o p rim ă convorbire cu o delegaţie a ai revoluţiei din Cuba
piere a p o ziţiilo r stalelor in respund intereselor în fă p tu irii P a rtid u lu i Com unist Ita lia n , condusă de Rnrico B e rlin -
La dejun au participat O tto qărzii de onoare aliniată pe teresate în tr-o serie de pro secu rităţii Şi dezvoltă rii coo mice. tehnic o -ş tiin ţific e şi c u l In afară de tipografii, el
Schedl. vicepreşedinte al Con aeroportul M ünchen şi in to bleme im portante p rivin d con perării în Europa, constituie turale pe liaza eg alităţii în guer, vicesecretar general al p a rtid u lu i, la care a luat cuprinde 2 000 centre de
s iliu lu i de M in iş tri al landului narea im n u rilo r de stat., preşe ferinţa qeJieral-curopeană. Re prohlem e cu p riv ire la care drepturi în scopul dezvoltării parte şi L u ig i Longo, secretarul general al P C I. difuzare.
Bavaria. Franz Josef Strauss. dintele C o nsiliului de M in iştri zultatele con sultă rilo r şi ale există posibilitatea de a se ob colaborării po litice între sta
membru al Bundestaqului. pre român şi persoanele caro l-au schim bului de păreri arată că ţine un consens larq. Aceste tele europene ASFALT RECE
şedintele U niun ii creşlin-so- in so lit, şi-au luai rămas bun propunerile prom ovate la propuneri nu ridică obiecţii de — cu p riv ire la crearea la Un grup de cercetători
ciale, Franco Bellia, consulul dc la prim ul m inistru al Ha Praqa in octom hric 1969 au princip iu . Totodată, mai m ulte conferinţa qencral-europeană de la Institutul de gospo
qeneral al Ita lie i. decanul vanei Alfons Goppel, şi dc la creat baza pentru a se trece state se pronunţă pentru lă rg i a unui orqanism penlru pro dărie comunală din W ro
corpului consular din Bavaria. celelalte persoane ofir ia l* deja in v iito ru l apropiat, la rea o rd in ii dc zi a co n fe rin blem ele securităţii şi cooperă claw (Polonia) o elaborat
Hans Jochen Vogel prim arul vest-qermane. preqălirea conferinţei qeneral- ţei. rii în Euroua. o nouă metodă de asfal
qeneral al M ünchenului, per- europene pe o tem elie prac C'ălăuzindu-se de dorinţa dc G uvernele in ilia lo a re ale a- tare a drumurilor la care
sonalilä|i marcante ale v ie ţii tică şi. paralel cu co n vo rb irile a se ajunge la un acord asu rcslu i memorandum îşi e x p ri emulsia de asfalt poate
ştiin ţifice , cu llu ra le şi econo hilaterale. să sc Ireacă, de a- pra unei ord in i dc zi a con mă speranţa că propunerile fi turnată rece pe terasa-
mice. Au particip at persoane Preşedintele C o nsiliu lui de semenca. la form e m u ltila te ferin ţe i qeneral-europene, ac cuprinse în memorandum. în ment, fără să mai fie în
le oficiale care l-au însoţit pe M in iştri al Republicii Socia rale de pregătire a conferinţei ceptabile tu tu ro r statelor in te care sînt luate în considerare călzită în prealabil pe
preşedintele C o nsiliu lui de M i- liste România. Ion Gheorqhe qrneral-europeiH ’. Este de flo resate. quvernele R epublicii părerile expuse dc m ulte sla- »■ stradă în cazane care
n işlri român. In tim pul d e ju M aurei, a ncordat vin eri un rii participarea direclă a sla- Populare Bulgaria. R epuhlirii l.e interésale, se bucură de o /* 99 r * I «• (p 1 produc multă funingine.
nului. prim ul m inistru al Ba- in te rviu te le viziu n ii vest-qer- lelnr interesate in loate fazele Socialiste Cehoslovace, Repu prim ire favorahilă din partea ' m Asfallorea după noua
variei şi-a exprim at satislac- mane. In rare a evocat sta p re q ă lirii şi organizării Con b lic ii Dem ocralc Germane, Re guvernului... (n.r. — se inţele- m " '
ţia deosebită pentru cinstea de diul re la ţiilo r dintre R epubli ferin ţe i qeneral-europene în pu blicii Populare P< ’mie, Rc- qe numele statului cánda I se metodă se poale face şi
a li qăzduit în capitala la n ca Socialistă România şi Re form ele ce vor fi considerate p u h licii Socialiste România. rem ite m em orandum ul). m pe vreme rea.
dului pe prim ul m inistru ro publica Federală a Germaniei, indicate, inclusiv reuniuni R epublicii Populare Ungare. Aceste propuneri urmăresc,
mân, a salutai evoluţia pozi prpeum şi existenţa unor po- pregătitoare corespunză-toare U niun ii R epublicilor S o vielire în special, obţinerea acordului TRANDAFIR ALBASTRU
tivă a re la fiilo r dintre Româ s ih ililă ţi de dezvoltare a ra ale reprezentanţilor acestor Socialiste propun ca ea să fie asupra o rd in ii de zi şi a me Ü* Trandafirul - floarea
nia şi R.F. a Germ anici şi a p o rtu rilo r de cooperare d in lre slale. com pletată cu problema : todelor de preqdlire. accepta mmmm grădinilor Mesopotamiei,
exprim at compasiunea lo cuito cele două lări. în interes n u r S-a cla rificat problema p ri — tu p rivire la crearea la bile tuturo r statelor, a con fe • r tíabilonului şi Egiptului -
rilo r din acest land faţă de tual. Punctul de vedere al vind componenta p a rticip a n ţi conferinţa qencral-curopeană rin ţe i qeneral-europene la ca era cunoscut pînâ nu de
populaţia sinistrată din Româ României — a arălai prim ul lor la conferinţă. La ea pol a unui orqanism pentru pro- re se poate trece deja în v ii mult in diversele sale nu
nia. FI a annnlat h o tă rirra qu- m inistru român — pslc că re participa toate slalcle euîopc- hlemele securităţii şi cooperă torul apropiat. < m t m m m m anţe de alb şi roşu. Re
ne. in clusiv R.D.O. şi R.F. a rii în Curopa- Fie sînt convinse cu convo ?§? I , , ■ r ~ : cent însă, horticultorul
vern ului landului Bavaria de la ţiile dinlre slale cu o rîn d u iri
Germ aniei, pe baze egale în C uvom cle carc au adoptat carea conferinţei qeneral-euro- k «o* I > a r i 0 b t % S. KJimenko. din Crimeea,
a oferi vin a ju lo r de 50 000 sociale d ife rite constituie un tre ele şi în con diţii de eqa- a. est memorandum consideră pene ca rezultat al e fo rtu ri a prezentat după ani de
mărci pentru înlăturarea con factor osenlia! de trace şi dez lita tc în drepturi cu celelalle că exam inarea problem ei re lor comune ale tu turo r state muncă perseverentă o va
secinţelor distrugătoare ale voltare a colaborării, m enit să state europene, precum şi feritoare la reducerea forţelor lor interésale ar constitui o rietate de trandafir -
SLU.A. si Canada. In iţia lîv a armate străine pe te rito riu l con trihu ţie însenmală la re a li albastru.
inundaţiilo r. ducă la aşezarea v ie ţii in te r
quvernuluî Finlandei cu p riv i statelor europene ar servi in zarea destinderii. întărirea
Răspunziml. preşedintele naţionale pe tem elii solide si re la ţinerea conferinţei la tereselor deslînderii si secu securităţii şi dezvoltarea cola AVIOANE DIRIJATE
C o nsiliului de M in iştri al paşnice. H elsin ki este întim pînată fa rită ţii in Europa. In scopul b o rării paşnice in Europa. DE COMPUTER!
Se pare că folosind un
computer capablt »ó ©tcc-
tueze 40 de milioane de
Distrugeri provocate de bombardamente
operaţiuni pe secundă se
Ajutoare de peste hotare si substanţe defoliante în Vietnam derabil pericolul ca două
va putea micşora consi
avioane sa se ciocnească
W A S H IN G TO N
ta este, cel puţin, părerea
vaste
pres) — D atorită 26 (A q e r stanţe îerbicidc asupra faunei în timpul zborului. Aceos
acvatice. De asemenea,
bom barda
m entelor sălbatice şi a can tită specialiştilor de la firmo
Preşedintele C o nsiliu lui de România 3 412 coroane. te din România 24 550 şiling i. zone îm pădurite au fost dis americană „Goodyear A
conducere al Cenlr osoiuz. Vicepreşedintele C om itetului O altă lirm ă din A ustria — ţilo r ioarle mari de sub truse de incendii. R. D, Germano : Vedere din Karl-Marx-Stadt. erospace Corp".
A. K lim ov, a adresai preşe naţional al S em ilunii Roşii a l ..Elin" a acordat un ajutor con stanţe defoliante răspîndite de Noul tip de computer
dintelui C entrocoopului. D. Be- geriene, M, Bassa, a anunţat stînd in 28 plite electrice. aviaţia americană, V ietnam ul propus de ei va putea a
jan o telegramă in care, după că va expedia 1 000 pături do „B rilis h A q ricu ItL ra l C xporl va avea m ultă vreme de sufe vertiza prompt turnul de
rit, se arată înlr-u n raport pu
cc se arată că cooperatorii so nate pentru ajutorarea popu C ouncil“ , condus de sir Stern- control ol aeroporturiloi
blicat de un qrup dc biolo gi de
vie tici, ca şi in lre q u l popor so laţiei sin islra le din România. berq, a colectat de la Urmele la U niversitatea din Slanford. Atacuri intensificate ale forţelor asupra poziţiei fiecărui
vietic, îşî exprim ă sincera A sociaţia fu n cţio n a rilo r in memhre şi a donat pentru în lă Num ai p la n ta ţiile de cauciuc avion şi, in cazul în care
lor compasiune in legătură cu ternaţionali „O N U D 1“ şi cetă turarea u rm ă rilo r calam ită ţilor din V ietnam ul de sud şi-au ar apare pericolul unui
calam ităţile naturale care 6-au ţenii austrieci Friedrich Hrus- din ţara noastră 1 600 lire ster accident, tot el va putea
scăzut producţia cu peste 25 la patriotice din Indochina
abătut asupra României, se cha O lto Panny şi Johann Ko- line. De asemenea firm ele en- indica direcţia de zbor
spune r „C o n siliu l de condu tany au făcui o donaţie totală qleze „VVcllman Gas Enqinee- sulă, iar cele din Cambodqia optimă a avioanelor pen
cere al Centrosoiuz a h o lă rlţ să de 9 800 şilinq i. rinq Lld* şi . The Dunlop Com cu peste 40 la sută. sc arată PNOM PENH 28 (A qe r tre forţele de rezistenţa popu tra ţle i Lon Noi în zona septen tru o se evita o catas
acorde ajutor cooperatorilor Com unitatea israelilă din pany Ltd* au oferit, In total, în raportul am intit. Zonele în trofă.
care se cu ltiva orezul sînt a pres) — Un mare depozit de lară. Luptele continuă In acest trională a Cambodqiei. mai a
rom âni în m ateriale de con V iena a donat 157 colete cu 925 lire sterline. m eninţate nu numai din punc sector de peste 12 ore, rela les în îm p re ju rim ile lo ca lită ţii
strucţie. Pe adresa Cenlroco- Îm brăcăm inte şi încălţăm inte, Din R. F. a Germaniei, firm a m u n iţii al trupe lo r regim ului tează vcorespondenţii ag en ţiilo r Komponq Thom. PHOBOS, MUZA
opului din România sin i in curs In greutate lotală de circa „G um i Jaeqer“ a ofe rit un a tul de vedere al dezvoltării Lon Noi, amplasat la Lonq Vek, de presă. Lonq Vek se află pe Lupte între detaşamentele NOPŢILOR MARŢIENE
de expediere 250 ţone ciment, 6 500 kq. ju to r constind In sticle, vane florei, ci şi ca urm are a efec Ia numai 32 kilo m e tri de ca şoseaua ce leagă Pnom Pcnhul p a trio ţilo r şi unităţi ale tru
5 000 mp geam uri şl 80 000 plăci 128 colele cu Im hrăcăm inte şi alte obiecte din m aterial tu lu i pe care 11 poate avea pitala cambodgiana, a fost su de Battambanq. al doilea mare pelor rcqinniluî de la Pnom Phobos este numele
ardezle“. şi Sncăllăminle. in greutate de plastic. concentraţia rid icată de sub oraş din Cambodqia (din cau Penii continua să lic semnalate unuia dintre cei doi sa
Crucea Roşie franceză a ex circa 2 500 kq, au fost oferite J. A. Diday. dire cto ru l Socie pus unui puternic atac de că- za o s tilită ţilo r m ilitare, com u şi in sectorul Sicni Reap. teliţi naturali oi planetei
pediat în România un nou aju de saşii din Salzburq, orig in a ri tă ţii m etalurgice „Brun Freres* n ica ţiile ru tie re d in tre capitală Marte, sateliţi asemuiţi de
tor, constind în 300 pături. 16 din România- din Paris, îm preună cu colabo şi această im portantă localitate ostronomi reginei nopţi
saci cu îm brăcăm inte şi încăl Z iarul austriac ..A rbeiter Z ei ra to rii săi, au donat 5 000 sînt în m om entul de faţă blo lor terestre - Luna. Nu
ţăminte, 120 kq conserve şi 350 tu n g “ , Îm preună cu lirm a franci. De asemenea, firm a cate). XIEN C K U A N G 26 (A qe r mele lui a revenit în ac
kq medicamente. „K le ide r Baucr" au făcui o do franceză „G raines d'Elites Toţ în ultim ele 24 de ore. pres) — Aqcnţia Khaosan Pa- tualitate o dată cu pre-
A sociaţia de prietenie Fran- naţie constînd din 67 costume Clause" a ofe rit cantitatea de p a trio ţii au lansat un nou atac th e t( Lao anim lă că forţele pa zentarej fotografiilor in
ţa-România a donai R 160 de damă, 12 perechi de pantofi 7 700 kq seminţe de legume. asupra in sta la ţiilo r m ilita re ale trio tice laoţiene au ocupat lo culori transmise de stoţii-
franci, colectaţi de la Societa şi alte «biecle de îm brăcă Societatea ..Comptoir Intern a O unitate Isra e lla n i, s p riji După două zile de dezba trupe lo r inam ice din oraşul calitatea Nong Dua in urma le interplanetare oulomote
tea „C oprosîd", firm a .Darum m inte. tional des Produits siderur- nită de a rtile rie şl aviaţie, a teri - maraton, Parlam entul Komponq Speu. situat la 40 unui puternic atac lonsat la în „M ariner-6" şi „Mori-
E xportation", Societatea „Po- Cetăţeanul alqerian, dr. A- qlqu es' din Paris şi un grup de traversat v in e ri lin ia de în norvegian a aprobat cererea k ilo m e tri vest de Pnom Penii, ceputul acestei săplăm îni. ner-7", lansate de NASA
re x “ , firm a „C u p ra le x" şi de 1« zarmaneche A ii A kbar a sub cetăţeni francezi au donat. în cetare a lo cu lu i dintre Israel de adeziune a N orvegiei la pe şoseaua principală ce duce Nong Bua se află in vecinăta Studiind fotografiile
dife rite alte firm e şi cetăţeni scris la fondul de ajutorare total, 4 100 franci. şl Siria, In zona în ă lţim ilo r Piaţa comună. spre po rtu l Kom ponq Som, cen tea oraşului Saravanc. care de transmise de staţiile inter
francezi. 500 dina ri algerieni. Cetăţeanul italian Ricordino Golan, pălrunzfnd în te rito De remarcait că prim ul m i tru l p e tro lier al ţării, la 9 Iunie se află sub con tro lu l planetare, s-o ajuns la
Crucea Roşie japoneză a a Firm ele austriece „O sterr D ario a o fe rit 59 colete cu a li riu l sirian. După lupte v io nistru, Per Borten, şl-a ex In acelaşi tim p, forţele de p a trio ţilo r laoţieni. conclu2io că luminozita
nunţat că va trim ite un aju to r Im portvereininqunq**, „V oq- mente, medicamente şl obiecte lente, unitatea a fost respin prim at rezerva In ceea ce rezistenţă populară exercită o A genţia de presă citată sub tea extrem de redusă a
constînd In 500 de pături, do Linz", „N eusîedlerpapier F a in i“ , de îm brăcăm inte, Iar un qrup să dincolo de linia de înce priveşte declaraţia adoptată presiune cresctndâ asupra po liniază că u n ită ţile Pathet Lao lui Phobos se datorează
nate de Compania „M itsubishi „T rlu m p h “ . Friedrich G latz“ , de cetăţeni ita lie n i de origine tare a focului, a Inform at un la C onferinţa de la Haqa a z iţiilo r fo rtifica te deţinute de au capturat depozite de m un iţii obsorbţiei puternice de
Rayon*. „G eorqe Kent (Europe) U d ", româna an donat 42 colete cu pu rtă tor de cuvlnt al arm atei .ce lo r şase“ din decembrie efectivele m ilita re al adminîs- Si alim ente. către stratul de praf cos
Şcoala de 9 ani din Praqa, şi „Expres Internaţionale Spe- Im hrăcăm inte, încălţăm inte şi siriene. anul trecut, speciîicînd că mic de la suprafaţa so
R K obylisy, a donai pentru a ju d ilio n * au donat, in total, pen medicamente. In cursul aceleiaşi zile, a v i „unificarea p o litică şi u n ita o razelor de lumină. Pe
torarea zonelor sinistrate din tru ajutorarea zonelor sinistra (Agerpres) aţia Israellană e atacat de tea ţă rilo r membre ale C.E.E. de altă porte, forma sa
două o ri ob iective situate în constituie o perspectivă des Incident post-eiedoral specifică -îi determină pe
regiunea capitalei siriene. tul de Îndepărtată". astronomi să creadă că
P urtătorul de cuvînt a a Phobos nu o luat noştere
nunţat. de asemenea, că du- în urma unei acumulări
pă-amiază u n ităţi m otorizate Im portanţa bază americană fără precedent în Austria treptote de meteoriţi în
siriene au lansai un atac a radar, situată la Samsun jurul iui Morte. Nu puţini
supra unei po ziţii israeliene (Turcia), a fost predată, în sînt aceea care împărtă
siluate la est de K uneilra, cadrul unei cerem onii o ficia V IE N A 26 (Aqerpres) — Un h u ţiile sale celui de-al doilea şesc opinia că Phobos a
dincolo de linia de încetare le, a u to rită ţilo r turceşti. A incident post-electoral fără pre preşedinte. A llre d M alcta fost cîndva un meteorit
a focului. cordul de renunţare la aceas cedent in A u stria în isto ria ce (populist). de dimensiuni uriaşe.
lei de-a doua Republici, s-a De asemenea. Rudoll Hauser.
tă bază de către S.U.A. a in - petrecut Joi : Curtea Supremă
♦ 0 4 le rv e n it anul trecut, clnri s-a vicecancelar şi m in istru pentru OZON PENTRU
a anulaţ rezultatele alegerilor problem ele sociale. Josef Stra-
stab ilit, de asemenea, re tra AUTOMOBILIŞTI
In com unicatul comun dat gerea tru p e lo r americane de parlam entare de la 1 m artie ribacher. m in istrul com erţului,
p u b lic ită ţii v in e ri, ia Înche la marea bază aeriană situa ac. în trei circu m scripţii elec şi H erlha Firnzerqer, m inistru Ozonul îi va feri pe
ierea vizite i In Uniunea So tă la C iqli. torale vieneze, ca fiin d necon fără po rto foliu, au fost obligaţi automobilist! de oboseală
vie tică a preşedintelui Pa stituţionale. să demisioneze. Situaţia creată excesivă şi de somnul la
kistanului, Yahya Khan. se Decizia C u rţii Supreme a fost face ca Partidul socialist de qu- volan ! lată concluzia la
i
arată. p rin tre altele, că luată după ce Partidul liberal vernăm înt al cancelarului fe care ou ajuns, după în
Uniunea Sovietică va acorda Preşedintele N ixon a a contestat valah iliţa tca aleqe- deral Bruno Kreisky, care la delungate cercetări, ingi
asistenţă economică şl teh anunţat că va pronunţa rîi candidaţilor P artidului na alegeri ohţinuse o m ajoritate nerii polonezi Loghi şi Szu
nică Pakistanului pentru u ti la 30 iunie un discurs ţional democrat, de orientare relativă, să se găsească în lr-o Szulczewski. Inventatorii
larea Uzinei m etalurgice din p rivin d situaţia din neonazistă, care a falsificat lis- situaţie delicată în parlam ent, au creol un aparat de
Caraci cu o capacitate de a j Cambodqia Totodată. tple electorate din cele trei ajunqînd astfel la eqalitate de ozonificare o aerului în
pro xim a tiv 1000 000 tone 0- circu m scripţii qrupţnd circa lo curi cu P arlidul populist. cabinele automobilelor,
5 preşedintele a m enţîo-
ţel anual. Partea sovietică va 500 000 de electori, ceea ce a Rămîne de văzut în ce măsură care funcţionează de la
I nat că va acorda a doua Işl vor putea recupera socia
acorda în acest scop credi dus ţa pierderea unui mandat acumulatorul maşinii res
I zi un Interviu da o oră de către lib e ra li. liş tii lo cu rile pierdute prin ho- pective.
tele necesare. Totodată, se
j principalelor reţele ame Ca urm are a acestei hotărîrî tărîrea C u rţii Supreme la ale După cursa de încerca
arată că acordul com ercial gerile parţiale care vor avea re. care a durat 12 ore
I ricane de radio şi tole- a C u rţii Supreme. 16 parlam en
•pe termen lunq, pe perioada tari şi-au pierdut locul în Con loc în luna seplembrie. fără întrerupere, pilotul
j viziune. In care va a
1971 — 1975, urmează să pre s iliu l N aţional (Camera in fe C om entatorii p o litic i nu ex maşinii. în care era in
j borda problem ele p o lili- clud posibilitatea ca partidul
vadă o creştere substanţială rioară a Parlam entului), iar stalat ozonificotorul, a de
cli externe a S.U.A. de guvernăm înt să profite de clarat că se simte perfect
a schim burilor de m ărfuri prim -preşeriintele Kari W a ld
această îm prejurare neobişnui odihnit.
Pariiul văzut de pe terosa turnului Eiffel. d in lre cele două ţări. brunner (socialist) şi-a de tă pentru a orqaniza noi ale
pus demisia. încredinţînd atri- geri în ţară
R«dae|io yl adminlitraţîo tiarulul l Deva, itr. Dz. Pilru O roia, nr. 11 Tololoono l 12317 |I 11275.